Radio România Internațional

Tag: sistemul judiciar

  • Val de pensionări în sistemul judiciar

    Val de pensionări în sistemul judiciar

    Ministrul român al Justiţiei, Cătălin Predoiu,
    avertizează că speculaţiile din spaţiul public în legătură cu aşa-numitele
    pensii speciale, care nu respectă principiul contributivităţii, ar putea duce
    la destabilizarea activităţii instanţelor şi parchetelor, prin pensionări în masă.
    Numai în ultimele zile, 65 de cereri de pensionare au fost înaintate Consiliului
    Superior al Magistraturii (CSM). Printre solicitanţi figurează şi câteva vedete
    ale breslei: chiar o membră a CSM, Gabriela Baltag, fosta şefă a între timp
    desfiinţatei secţii speciale, ce urma să investigheze infracţiunile din
    justiţie, Adina Florea, sau fostul şef al DIICOT, parchetul antimafia şi
    antiterorism, Felix Bănilă.


    Ministrul Predoiu a discutat cu reprezentanţii
    principalelor instituţii din sistem şi i-a asigurat că în acest moment nu
    există în dezbatere sau în procedură de avizare ori de adoptare niciun proiect
    de act normativ cu efect asupra actualelor reguli aplicabile pensiilor din
    sistemul judiciar. Orice proiect în acest domeniu, adaugă el, are de parcurs
    numeroase etape înainte de adoptare, iar avizul ministerului Justiţiei se va da
    doar ţinând cont de asigurarea independenţei magistraţilor şi a eficienţei
    sistemului judiciar, precum şi de faptul că pensia de serviciu este un element
    constitutiv al statutului de independenţă a magistratului. Predoiu a făcut şi
    un apel la ceea ce a numit responsabilitate publică în dezbaterea acestor teme,
    inclusiv din partea magistraţilor.


    Neliniştile oamenilor din sistem au apărut
    după ce Banca Mondială a finalizat planul pentru reformarea sistemului de
    pensii din România şi a propus, între altele, ca pensiile speciale actuale să
    fie calculate pe principiul contributivităţii şi să nu fie create noi categorii
    de privilegiaţi. De asemenea, instituţia propune ca nicio pensie specială să nu
    depăşească veniturile din perioada de activitate, iar vârsta de pensionare să
    fie aceeaşi ca şi pentru sistemul public general.


    Reforma pensiilor este un
    obiectiv din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, convenit de
    guvernanţii de la Bucureşti cu Executivul Uniunii Europene şi care trebuie
    îndeplinit până la sfârşitul acestui an. Într-o ţară în care majoritatea celor
    circa cinci milioane de pensionari primesc, lunar, echivalentul a trei-patru
    sute de euro, subiectul pensiilor speciale, unele de zece ori mai mari, poate
    fi exploziv în plan social şi extrem de neplăcut în plan politic pentru
    guvernanţii care nu fac nimic ca să corecteze astfel de anomalii.


    Purtătorul de
    cuvânt al Executivului, Dan Cărbunaru, a declarat că, din datele pe care le
    are, modificările avute în vedere în domeniul sistemului de pensii, inclusiv în
    ceea ce priveşte vârsta de pensionare, nu vor cuprinde elemente de schimbare
    bruscă, care să genereze dezechilibre. Iar în ceea ce priveşte jalonul din
    PNRR care priveşte pensiile speciale, adaugă el, s-a constituit un grup de
    lucru, iar specialiştii de la ministerul Muncii fac analize şi primesc
    consultanţă din partea Băncii Mondiale.



  • Rolul sistemelor judiciare în respectarea statului de drept și a valorilor UE

    Rolul sistemelor judiciare în respectarea statului de drept și a valorilor UE

    Sistemele judiciare au un rol esențial în respectarea statului de drept și a valorilor Uniunii Europene, iar guvernele naționale ale statelor membre trebuie să țină cont de recomandările specifice făcute de forul european fiecărui stat.

    Consiliul European a adoptat o serie de recomandări, specifice fiecărei țări, la propunerea Comisiei Europene, cu scopul de a spori eficacitatea sistemelor judiciare ale statelor membre. Acestea au la bază tabloul de bord privind justiția.

    Respectarea statului de drept este o prioritate a Uniunii Europene, spune comisarul pentru justiție, consumatori și egalitate de gen, Věra Jourová: Fără sisteme de justiție eficiente și de înaltă calitate, nu există stat de drept, nu se aplică legile europene, nu există un mediu de afaceri favorabil. Mai mult ca niciodată avem nevoie de reforme sănătoase în justiție pentru a susține statul de drept. În acest scop dorim întărirea implementării statului de drept în Uniunea Europeană și promovarea susținerii valorilor comune europene în toate țările membre. Adoptarea acestei inițiative, urmată de un eveniment care va fi organizat în noiembrie, împreună cu președinția austriacă, vor favoriza continuarea discuțiilor între profesioniști, creatori de politici și reprezentanți ai autorităților. Statul de drept, ca și instanțele eficiente și juste, sunt esențiale pentru democrație. Iar în Uniunea Europeană avem o zonă de justiție comună. Funcționarea sa este bazată pe încrederea între instanțe și judecători din diferite țări. Dacă un sistem judiciar este defect, chiar și într-o singură țară, impactul va fi simțit de întreaga Uniune Europeană, iar încrederea va dispărea.


    Sistemele de justiție au un rol determinant în apărarea statului de drept și a valorilor fundamentale ale Uniunii. Ele garantează faptul că cetățenii și întreprinderile pot beneficia pe deplin de drepturile lor, consolidează încrederea reciprocă și contribuie la crearea unui mediu favorabil afacerilor și investițiilor pe piața unică. Din acest motiv, îmbunătățirea eficacității sistemelor de justiție naționale figurează printre prioritățile semestrului european. Tabloul de bord privind justiția ajută statele membre să atingă acest obiectiv, oferindu-le, în fiecare an, o imagine de ansamblu comparativă a funcționării sistemelor judiciare naționale. Ultimul astfel de tablou, publicat în mai, a arătat că în general atât cetățenii, cât și întreprinderile consideră că ingerințele sau presiunile din partea guvernelor și a politicienilor sunt principalul motiv pentru lipsa de independență a instanțelor și a judecătorilor. În ceea ce privește percepția judecătorilor asupra independenței justiției, România se află pe locul 13 din 23, ceea ce înseamnă că mulți dintre ei nu se simt prea independenți. În ceea ce privește percepția populației, 42% dintre români consideră că sistemul judiciar din țară este unul bun, 24% spun că este relativ prost, iar 15% îl cataloghează drept foarte prost.


  • Mai este actual MVC pentru România?

    Mai este actual MVC pentru România?

    O misiune a Comisiei Europene se
    va afla săptămâna viitoare la Bucureşti
    pentru a evalua, în cadrul
    Mecanismului de Verificare şi
    Control    , progresele înregistrate
    de România în domeniul reformei sistemului
    judiciar şi luptei împotriva
    corupţiei    . Mecanismul de
    Verificare şi Control a fost
    instituit de Comisia Europeană
    pentru România şi Bulgaria, după aderarea, la 1 ianuarie 2007, la
    Uniune. Prin acest Mecanism, Comisia Europeană a dorit să le sprijine
    pe cele două noi state membre în ceea ce priveşte reforma judiciară şi combaterea corupţie,
    în cazul României şi combaterea criminalităţii
    organizate în cazul Bulgariei.
    De atunci, Comisia Europeană
    prezintă un raport anual
    privind progresele înregistrate
    de România şi Bulgaria, raport realizat în urma unei
    analize şi a unei monitorizări riguroase, în baza unui dialog constant între
    autorităţile de la Bucureşti, respectiv Sofia şi serviciile Comisiei.
    Rapoartele se bazează, de asemenea, pe contactele cu alte state membre, cu
    societatea civilă, cu diferite organizaţii internaţionale, cu experţi
    independenţi şi cu diverse alte surse.


    În urmă cu o săptămână,
    Frans Timmermans, prim vicepreşedintele Comisiei Europene, responsabil cu
    legislaţia şi statul de drept, a venit la Bucureşti pentru a dialoga cu
    oficialităţile române, pe agendă aflându-se şi Mecanismul de Cooperare şi
    Verificare. Cu această ocazie, premierul Viorica Dăncilă şi-a exprimat dorinţa
    ca Mecanismul de Verificare şi Control să fie ridicat înainte ca România să
    preia preşedinţia Consiliului Uniunii Europene    . La conferinţa de presă care a
    urmat întâlnirilor cu oficialităţilor de la Bucureşti, Frans Timmermans a
    declarat: În ceea ce priveşte Mecanismul de
    Verificare şi Control, ambiţia preşedintelui Comisiei Europene şi a prim
    vicepreşedintelui este să putem spune în 2019 că putem să oprim MCV, dar
    aceasta ambitie nu se poate materializa dacă nu sunt finalizate ultimele
    recomandări restante din partea Comisiei. 2019 nu este un termen limită, este o
    expresie a ambiţiei Comisiei. Am simtit azi că există disponibilitate şi ambiţie
    din partea tuturor celor cu care am discutat astăzi pentru a se întâmpla acest
    lucru. Cred că este posibil, nu este un termen limită, este o ţintă.


    În cel mai recent
    raport din noiembrie 2017, Comisia Europeană a formulat 12 recomandări pentru
    îndeplinirea tuturor obiectivelor de referinţă cuprinse în Mecanismul de
    Cooperare şi Verificare pentru România. În Raportul adresat Parlamentului
    European este subliniat faptul că în 2017 avântul reformelor s-a pierdut în
    ansamblu, ceea ce a încetinit punerea în aplicare a recomandărilor rămase.


  • Reacţii la legile justiţiei

    Reacţii la legile justiţiei

    Senatul României a adoptat ultimul act nomativ
    din pachetul de legi ale justiţiei promovat de majoritatea parlamentară PSD -
    ALDE, cel care modifică legea de funcţionare şi organizare a Consiliului
    Superior al Magistraturii. Celelalte două se referă la statutul magistraţilor
    şi la inspecţia judiciară.

    Majoritatea
    PSD-ALDE, susţinută de UDMR, a finalizat în numai 2 săptămâni procesul legislativ ce
    viza justiţia, dovedind o energie şi un zel care au părut suspecte opoziţiei de
    dreapta, principalelor instituţii judiciare şi unei părţi a opiniei publice, cea
    care contestă în stradă şi pe reţelele de socializare modificările
    controversate aduse legilor justiţiei. La finalul acestei curse cu obstacole, liderul
    PSD din Senat, Şerban Nicolae, a declarat că nu există prevederi care să
    justifice temerea că politicul ar prelua controlul asupra sistemului judiciar.

    Şerban
    Nicolae: Vreau să constatăm împreună câteva lucruri. Nici acum, la finalul
    dezbaterilor, nu am reuşit să identificăm vreun text, propunere sau amendament
    admis care să politizeze justiţia, care să pună sub controlul politicului actul
    de justiţie, să pună presiune pe judecători sau procurori. Cei care au
    protestat au invocat aceste aspecte. S-a văzut foarte clar şi bănuiesc că toată
    lumea de bună credinţă acceptă aceste lucruri, că au fost minţiţi.

    Totuşi,
    Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis să sesizeze Curtea Constituţională
    în legătură cu neconstituţionalitatea unor articole modificate de Parlament din
    Legea privind statutul magistraţilor.

    Şi PNL, de opoziţie, a contestat legea la
    CCR. Vicepreşedintele acestei formaţiuni, Raluca Turcan: Am depus această contestaţie şi sperăm că ea va avea câştig de cauză,
    întrucât sunt încălcate toate reglementările în materie de procedură şi de
    asemenea foarte multe aspecte constituţionale pe care această lege le are în
    conţinutul său    .

    Un articol controversat din noul statut al magistraţilor
    stipulează că procurorii şi judecătorii trebuie să răspundă pentru eventuale
    erori, comise cu rea-credinţă sau din gravă neglijenţă. Altă prevedere
    discutabilă este cea care îi lasă preşedintelui ţării dreptul de a refuza doar o
    singură dată, şi motivat, numirile Procurorului General şi ale şefilor
    principalelor parchete. În ce priveşte organizarea judiciară, o modificare care
    a suscitat critici vehemente, fiind văzută ca o încercare de restrângere a
    atribuţiilor DNA, priveşte crearea unei secţii speciale care să cerceteze toate
    tipurile de infracţiuni comise de magistraţi.

    Aceste modificări şi graba cu
    care au fost impuse, în absenţa unei dezbateri reale cu toţi actorii sistemului
    judiciar, au generat neîncredere, îngrijorare şi dincolo de graniţe. Ambasadele
    Belgiei, Danemarcei, Finlandei, Franţei, Germaniei, Olandei şi Suediei la
    Bucureşti au afirmat, într-o reacţie comună, că legile adoptate recent privind
    reforma justiţiei riscă să pună în pericol progresele semnificative făcute de
    România în acest domeniu. Ambasadele celor 7 ţări fac apel la părţile implicate
    în proiectul de reformă a justiţiei să evite orice acţiune care ar putea duce
    la slăbirea independenţei sistemului judiciar şi a luptei împotriva corupţiei.
    Şi preşedintele Partidului Popular European, Joseph Daul, a criticat
    modificarea legilor justiţiei, apreciind că independenţa justiţiei din România
    este în pericol. El aminteşte că separarea puterilor în stat este un pilon al
    democraţiei, iar sistemul de justiţie nu ar trebui pus niciodată sub control
    politic într-un stat membru al Uniunii Europene. Până şi ALDE, familia politică
    de la care se revendică una din componentele coaliţiei majoritare de la
    Bucureşti, si-a exprimat îngrijorarea în legătură cu noile legi ale justiţiei.