Radio România Internațional

Tag: sistemul sanitar

  • Guvernul a deblocat angajările în sistemul sanitar

    Guvernul a deblocat angajările în sistemul sanitar

    Angajările în sistemul medical au fost deblocate de
    Guvernul României, în urma mai multor solicitări în acest sens. Una dintre solicitări
    a venit din partea Colegiului Medicilor din București, care a făcut un apel către Ministerul Finanţelor pentru aprobarea memorandumului
    înaintat de Ministerul Sănătăţii pentru spitalele din subordinea sa, precum şi
    a celui înaintat de Ministerul Dezvoltării pentru unităţile din
    subordinea autorităţilor locale.


    Colegiul, care a precizat că situaţii dificile
    se întâlnesc, în această perioadă, mai ales în Camerele de Gardă, din cauza
    numărului insuficient de medici, a amintit că angajările în sistemul public,
    implicit în sistemul public de sănătate, au fost îngheţate la jumătatea anului
    trecut.


    Colegiul a atras atenția că lipsa personalului în spitale înseamnă
    epuizarea celui existent, care trebuie să lucreze de multe ori suplimentar, ceea
    ce poate conduce, pe lângă oboseală fizică, şi la afectarea calităţii actului
    medical acordat pacienţilor sau la întârzieri în acordarea asistenţei medicale.
    Astfel, în contextul unei intense
    presiuni din partea sistemului sanitar, Executivul a hotărât să scoată la
    concurs peste 7.600 de posturi în unitățile medicale cu deficit de personal. 2.500 dintre posturi sunt pentru medici. Unităţile sanitare
    care au cerut scoaterea posturilor la concurs trebuie să înceapă imediat aceste
    proceduri.


    Premierul social-democrat Marcel Ciolacu a precizat că bugetul
    Ministerului Sănătăţii este cu 40% mai mare faţă de anul trecut, evidențiind
    faptul că fiecare angajare trebuie să se reflecte în servicii mai bune pentru
    pacienţi. El a afirmat că au fost, deja, alocate 6,6 miliarde de lei (circa 1,3
    miliarde euro) prin care au fost închise datoriile pe anul trecut din sistemul
    sanitar şi au fost asigurate, de asemenea, cheltuielile curente pentru această
    lună pentru medicamente şi pentru serviciile medicale.

    La rândul său, ministrul
    Sănătății, Alexandru Rafila, a punctat că s-au aprobat toate posturile de medic
    care au fost solicitate de către unităţile sanitare, indiferent dacă acestea
    sunt în subordinea Ministerului Sănătăţii sau a autorităţilor locale. Mai mult,
    în cadrul Memorandumului propus de Ministerul Sănătăţii, peste 365 posturi din
    cele aprobate pentru scoatere la concurs sunt în cadrul serviciilor de
    ambulanţă, având în vedere importanţa pe care o reprezintă medicina de urgenţă
    şi ţinând cont de intervenţiile care trebuie realizate în această perioadă la
    diverse solicitări.


    Alexandru Rafila a cerut unităţilor sanitare să nu aştepte
    prea mult timp şi să iniţieze imediat procedurile legale pentru organizarea
    concursurilor de angajare. El a precizat că, după publicare, în termen de 30 de
    zile, se poate organiza concursul de ocupare a postului. Ministrul Sănătăţii a
    mai spus că, la nivelul Guvernului, vor continua discuţiile şi, în funcţie de
    necesităţi, vor putea fi iniţiate şi alte memorandumuri de aprobare pe parcursul
    acestui an.



  • Ce soluţii pentru sistemul sanitar?

    Ce soluţii pentru sistemul sanitar?

    Nu-i prima oară când guvernanţii de la Bucureşti îşi amendează propriile decizii, abia adoptate. La sfârşitul anului trecut, Executivul PSD-PNL anunţa, ca parte a unui pachet de măsuri menit să reducă deficitul bugetar, că angajările la stat vor fi îngheţate în 2024. Acum constată că există un dramatic deficit de cadre în sistemul sanitar şi anunţă deblocarea a mii de posturi.



    Deși, în anii din urmă, medicii români primesc salarii comparabile cu cele din vestul Europei, mulți continuă să se expatrieze, în timp ce în țară se înmulțesc comunele fără doctor și orașele cu spitale care acuză lipsa de specialişti. Cu statisticile pe masă, oamenii din sistem spun că doar Bucureştiul şi alte câteva centre universitare cu facultăţi de medicină cu tradiţie — Cluj, Târgu Mureş, Iaşi, Craiova — sunt populate cu suficienţi medici, în timp ce peste trei sferturi dintre judeţele ţării n-au destui.



    Din opoziție, USR susține că, la nivelul întregii ţări, există un deficit de peste 20.000 de asistenţi şi personal medical auxiliar şi de circa 8.000 de medici. Deficitul e de circa 15.000 de medici la nivel naţional — îi corectează pe politicieni directorul general al Administraţiei Spitalelor şi Serviciilor Medicale Bucureşti, Oana Sivache. Ea afirmă că măsurile guvernamentale de reducere a cheltuielilor au dus atât la pierderi de personal, cât la situaţii grave pentru pacienţi.



    “Cerem ministerului Sănătăţii să recunoască starea de urgenţă cu privire la lipsa de personal din sistem şi să facă o metodologie de ocupare a posturilor din sănătate pe o perioadă determinată de un an, similar procedurilor din pandemie” — mai spune directoarea Sivache, acuzând deciziile adoptate de guvernanţi fără o analiză prealabilă, care să ţină cont de realităţile sistemului.



    Pare că deja obişnuit cu crizele recurente din domeniul pe care-l păstoreşte şi cu criticile vehemente ale colegilor medici, ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila (PSD), şi-a exprimat speranţa că în cursul acestei săptămâni vor fi avizate la ministerul de Finanţe memorandumurile pentru ocuparea posturilor atât în spitalele din reţeaua ministerului său, cât şi în cele aflate în subordinea autorităţilor locale. Ministrul a precizat, la Radio România, că e vorba de câteva mii de posturi: medici în primul rând, inclusiv cei care au susţinut examenul de specialitate la sfârşitul anului trecut, precum şi asistenţi medicali şi personal auxiliar.



    Şi ministrul Finanţelor, liberalul Marcel Boloş, al cărui aviz e necesar pentru deblocarea angajărilor şi în al cărui pix stau banii necesari, estimează că problema posturilor din sănătate se va rezolva săptămâna aceasta. Decizia finală îi aparţine premierului social-democrat Marcel Ciolacu.






  • Ma mărli evenimenti a stămănăllei ţi tricu 14.11- 20.11.2021

    Ma mărli evenimenti a stămănăllei ţi tricu 14.11- 20.11.2021

    Negocieri politiţi la București


    Dupu aproapea dauă săptâmâni di la ahurhita-a negocierilor PNL-PSD-UDMR, la București s’dimăndă că gioi, România va s’aibă un guvernu băgatu pi ipotisi. Ateali trei partidi politiţi avură ma largu şi aestă stămănă muabeţ mutrinda programul di guvernare și diblocară negocierli. După ţi social dimocraţllii exclusiră ca prezidentulu PNL, Florin Cîţu, s’hibă nominalizat tră un nou mandat di prim-ministru, liberalii apufusiră ca actualu ministru nterimar ali Apărari, Nicolae Ciucă, s’hibă pripus, diznău, premier. Ditu partea a social-dimocraţilor, pripunerea easti liderul a partidului, Marcel Ciolacu. El spusi, am, că nu s-apufusi cari va s’hibă primlu şef a Executivlui, la rotaţia a premierilor, ama că primlu partid cari va s’aibă aestu premier va s’da Ministerlu di Finanţe alăntui partid. Unăoară cu bitisearea-a programlui di guvernare, PNL, PSD şi UDMR va ss’poată să zburască pi structura şi componenţa noului executiv. Actuala criză politică di București alănci după ti Florin Cîţu, cari asiguripseaşti interimar şefia a Guvernului, fu demis, meslu ţi tricu, pritu moţiune di cenzură iniţiată di actualii parteneri di negociere şi votată di USR şi AUR. Dauă tentative nkisiti cama amanatu ti adrari a unui cabinet minoritar nu ndreapsiră ici ţiva.



    Sistemlu sanitar ditu România ahurheaşti s’adille


    Tu kirolu anda văsilii europene raportează numere record di infecții cu năulu coronavirus, iara Europa pari tru praglu di plăscăneari a unei naua dalgă a pandimiillei, tru România, emu cazurli noi di Covid, emu decesele asociati cu viruslu, scădzură și tru aestă săptămână. Lăndzidzărli, ama, armasiră di ordinlu a ñiilor, iar dicesele la aţelu a sutilor. Di aestă itie, scădzu numirlu a persoanelor internate și a aţiloru aflate tru catandisi greaua. Ma multu, sunt locuri elefteri la tearapie intensivă, iu tru kipita aliştei dalgă patru a pandemiillei numata avea niţi unu. Gioi, Institutul Național di Sănătate Publică dimăndă că pisti 89% ditu persoanele cari muriră ditu cauza Covid-19 tru România tru săptămână ditu soni eara nivaccinate. Di itia a apelurloru ună dupu alanti a autoritățlor, România năstricu cu zori, dupu aproapea 11 di meşi di la nkisita-a campaniillei di vaccinare anti-Covid, praglu di 7 miliuñi di persoane vaccinate cu schema completă.


    Alargu di media a statelor UE și di obiectivlu a autorităților ta s’aibă dzaţi miliuñi di români vaccinați până la 1 di yismăciuni! Campania di vaccinare acătă diznău bănaticu tru aesti ditu soni stămăñi și ţănu tu idyea scară tendința și dzălele tricute cându s-apruke di 100 di mii di vaccinări ndzuua. Mulți spun că frixea di lăndzidzari, ama și imposibilitatea ta s’ducă la mall şi restaurant, iu accesul easti permis maş cu certificat veardi, ălli feaţi pi mulţă români s’acaţă calea ti ţentrele di imunizare. Avu contribut la loarea silă allei şi băgarea tru Parlament a unlui nomu cari reglementează ufilisearea a certificatului verdi la locul di lucru pi urnekea a niscăntoru state europene cari ălu băgară cu zori ti niscănti categorii di lucratori I tră tuţ lucrătorlli.


    La Bucureşti, proiectul di nom easti cabaia disputat di partidile politiţi. Acă nu fu aprukeatu la Senat, Camera a Deputațlor easti cameră dicizională, ase că, car ava s’hibă votat tru andamasili aiştei di săptămâna yiniitoare, pe a curi arada di lucru easti, yini deapoa promulgarea și cama nclo publicaria tru Monitorul Oficial. După aesti jgllioati, actul normativ poati s’intră tru practico. Până atuţea, s’mindueasti că să s’facă luñina tru cazul a vaccinărilor fictive. Ma multe persoane, asistente și registratori, rețănuti di Direcţia Naţională Anticorupţie tru cazlu a eliberarillei a ñilli di certificate false di vaccinare tră ndauă sute di euro, fură arestate preventiv.



    Europa, tgăilipsită di rata ñică di vaccinare ditu România


    Aflatu gioi București tră discuții cu prezidentulu și autorități sanitare, comisarul european tră piața internă, Thierry Breton, căndăsi România s’bagă tru lucru certificatul verdi, pe cari multe state îl ufilisescu și feaţi apel la solidaritatea europeană, tră combaterea pandimiillei di COVID-19. Cu șeflu a statlui, Klaus Iohannis, comisarlu zbură, tru amprotusa, ti procesul di vaccinare contra a COVID-19. Prezidentulu pricunuscu că România lipseaşti s’ducă ma largu iruşi campania di vaccinare.


    Tu arada a lui, Thierry Breton deadi asiguripseri că v s’ducă ma largu gaereţli la nivelul Comisiei Europene tru atea ţi mutreaşti combaterea pandemiillei şi cundille ti ufilisearea a tru una turlie uidisita di către statele membre a instrumentelor şi a mecanismelor create tru cadrul Uniunillei. Uiudisitu cu aestu, easti ananghi di curayiu politic tră implementarea a certificatlui veardi. Easti important s’hibă votat certificatul verdi. Da, easti important ca aestu s’hibă ufilisitu, căte ştim că, deadunu cu vaccinarea şi certificatul veardi, avem clleaia tra s’nă asiguripsimu bana şi, tutunăoară, s’himu parte tră aţea ţi easti important tră noi tuţ – comunitatea europeană, spusi Breton. Oficialul avu muabeti și cu autoritățile sanitare di București ti situația găilipsitoari di itia a COVID-19, lugursinda că rata scădzută di vaccinare baga tru piriclliu sănătatea românilor și easti “ună cheadica tru calea redresarille mplina a Româniillei și a Uniunillei Europene tru ansamblu”.



    Ună nauă vizită Bruxelles


    Șeflu a diplomației române, Bogdan Aurescu, lo parti, tru ahurhita aliştei stămână, la Bruxelles, la Reuniunea ministerială a Parteneriatului Estic, deadunu cu omologilli a lui ditu statele membre ale Uniunii şi ditu ateali partenere: Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Republica Moldova şi Ucraina. Tru cadrul a discuțiilor, ministrul sumlinie intensificaria angajamentului comun tră un parteneriat ambiţios cari s’ylipsească ananghea di redresare, consolidare a rezilienţei şi di ahănduseari a reformelor tru regiune. Bogdan Aurescu cundille că easti important s’hibă pricunoscute şi andrupăti nădiili europene şi eforturile tru direcţia integrării dipuse di statele asociate. Uidisitu cu MAE, ministrul român cundille tră idintificaria di opţiuni concrete tră intensificaria cooperării sectoriale tru domeniile transportului, energiei, economiei veardi, fisea di anvărliga, comerţului şi investiţiili.



    Autoru: Daniela Budu


    Armânipsearea: Taşcu Lala






  • Retrospectiva săptămânii 14.11 – 20.11.2021

    Retrospectiva săptămânii 14.11 – 20.11.2021

    Negocieri politice la București



    ​La aproape două săptâmâni de la începerea negocierilor PNL-PSD-UDMR, la București se anunță că joi, România va avea un guvern învestit. Cele trei partide politice au continuat și în această săptămână discuţiile privind programul de guvernare și au deblocat negocierile. După ce social democraţii au exclus ca preşedintele PNL, Florin Cîţu, să fie nominalizat pentru un nou mandat de prim-ministru, liberalii au decis ca actualul ministru interimar al Apărării, Nicolae Ciucă, să fie propus, din nou, premier. Din partea social-democraţilor, propunerea este liderul partidului, Marcel Ciolacu. El a spus, însă, că nu s-a stabilit cine va fi primul şef al Executivului, la rotaţia premierilor, dar că primul partid care va avea acest premier va ceda Ministerul de Finanţe celuilalt partid. Odată cu finalizarea programului de guvernare, PNL, PSD şi UDMR vor putea discuta pe structura şi componenţa noului executiv. Actuala criză politică de la București s-a declanșat după ce Florin Cîţu, care asigură interimar şefia Guvernului, a fost demis, luna trecută, prin moţiune de cenzură iniţiată de actualii parteneri de negociere şi votată de USR şi AUR. Două tentative ulterioare de formare a unui cabinet minoritar au eşuat.



    Sistemul sanitar din România începe să respire


    În timp ce țări europene raportează numere record de infecții cu noul coronavirus, iar Europa pare în pragul izbucnirii unui nou val al pandemiei, în România, atât cazurile noi de Covid, cât și decesele asociate virusului, au scăzut și în această săptămână. Îmbolnăvirille au rămas, totuși, la ordinul miilor, iar decesele la cel al sutelor. Drept urmare, a scăzut numărul persoanelor internate și al celor aflate în stare gravă. Mai mult, sunt locuri libere la terapie intensivă, unde în vârful acestui val patru al pandemiei nu se mai găsea niciunul. Joi, Institutul Național de Sănătate Publică a anunțat că peste 89% dintre persoanele care au murit din cauza Covid-19 în România în ultima săptămână erau nevaccinate. În urma apelurilor repetate ale autorităților, România a depășit anevoios, la aproape 11 luni de la debutul campaniei de vaccinare anti-Covid, pragul de 7 milioane de persoane vaccinate cu schema completă.


    Departe de media statelor UE și de obiectivul autorităților de a avea zece milioane de români vaccinați până la 1 septembrie! Campania de vaccinare a prins din nou viață în aceste ultime săptămâni și și-a păstrat tendința și zilele trecute când s-a apropiat de 100 de mii de vaccinări pe zi. Mulți spun că teama de îmbolnăvire, dar și imposibilitatea de a mai merge la mall şi restaurant, unde accesul este permis doar cu certificat verde, i-a determinat pe mulţi români să se îndrepte spre centrele de imunizare. A contribuit la dinamizarea ei şi introducerea în Parlament a unei legi care reglementează folosirea certificatului verde la locul de muncă pe modelul unor state europene care l-au impus deja unor categorii de angajaţi sau chiar tuturor angajaţilor.


    La Bucureşti, proiectul de lege este intens disputat de partidele politice. Deși a fost respins la Senat, Camera Deputaților este cameră decizională, astfel că, dacă va fi votat în ședințele acesteia de săptămâna viitoare, pe a căror ordine de zi se află, urmează promulgarea și apoi publicarea în Monitorul Oficial. După acești pași, actul normativ ar intra în vigoare. Până atunci, se încearcă să se facă lumina în cazul vaccinărilor fictive. Mai multe persoane, asistente și registratori, reținute de Direcţia Naţională Anticorupţie în cazul eliberării a mii de certificate false de vaccinare pentru câteva sute de euro, au fost arestate preventiv.



    Europa, îngrijorată de rata mică de vaccinare din România


    Aflat joi la București pentru discuții cu președintele și autorități sanitare, comisarul european pentru piața internă, Thierry Breton, a îndemnat România să introducă certificatul verde, pe care multe state îl folosesc deja și a făcut apel la solidaritatea europeană, pentru combaterea pandemiei de COVID-19. Cu șeful statului, Klaus Iohannis, comisarul a discutat, în principal, despre procesul de vaccinare împotriva COVID-19. Președintele a recunoscut că România trebuie să continue în mod accelerat campania de vaccinare.


    La rândul său, Thierry Breton a dat asigurări că vor continua eforturile la nivelul Comisiei Europene în ceea ce priveşte combaterea pandemiei şi a pledat pentru utilizarea în mod corespunzător de către statele membre a instrumentelor şi a mecanismelor create în cadrul Uniunii. Potrivit acestuia, este nevoie de curaj politic pentru implementarea certificatului verde. Este important să fie votat certificatul verde. Da, este important ca acesta să fie utilizat, pentru că ştim că, împreună cu vaccinarea şi certificatul verde, avem cheia pentru a ne asigura supravieţuirea şi, de asemenea, să fim parte pentru ceea ce este important pentru noi toţi – comunitatea europeană, a afirmat Breton. Oficialul a discutat și cu autoritățile sanitare de la București despre situația îngrijorătoare generată de COVID-19, apreciind că rata scăzută de vaccinare pune în pericol sănătatea românilor și este “o barieră în calea redresării depline a României și a Uniunii Europene în ansamblu”.



    O nouă vizită la Bruxelles


    Șeful diplomației române, Bogdan Aurescu, a participat, la începutul acestei săptămâni, la Bruxelles, la Reuniunea ministerială a Parteneriatului Estic, alături de omologii săi din statele membre ale Uniunii şi din cele partenere: Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Republica Moldova şi Ucraina. În cadrul discuțiilor, ministrul a subliniat intensificarea angajamentului comun pentru un parteneriat ambiţios care să reflecte necesitatea de redresare, consolidare a rezilienţei şi de aprofundare a reformelor în regiune. Bogdan Aurescu a precizat că este important să fie recunoscute şi sprijinite aspiraţiile europene şi eforturile în direcţia integrării depuse de statele asociate. Potrivit MAE, ministrul român a pledat pentru identificarea de opţiuni concrete pentru intensificarea cooperării sectoriale în domeniile transportului, energiei, economiei verzi, mediului înconjurător, comerţului şi investiţiilor.





  • Transparency International, despre corupţia din sănătate

    Transparency International, despre corupţia din sănătate

    Una dintre consecințele pandemiei de coronavirus
    este accentuarea corupției în sistemul sanitar. Un studiu publicat de
    Transparency International arată faptul că pandemia de COVID-19 a alimentat
    sentimentul de corupţie în rândul cetăţenilor Uniunii Europene. 40.000 de
    locuitori ai celor 27 de ţări din Uniune au răspuns la acest barometru european
    al corupţiei, care s-a desfăşurat în perioada octombrie – decembrie 2020. Mai
    puţin de jumătate dintre ei consideră că această criză a fost gestionată
    transparentˮ de către autorităţi.


    În Franţa, Polonia şi Spania, cel puţin 60%
    dintre persoanele intervievate sunt de părere că gestionarea pandemiei de către
    guvernul lor este lipsită de transparenţă, conform rezultatului anchetei.
    Serviciile de sănătate sunt, în mod special, afectate de corupţie. Îngrijirile
    medicale au fost un teren propice pentru corupţie, în timp ce guvernele
    încercau să gestioneze pandemia de COVID-19ˮ, atrage atenția
    Transparency International în raportul său.


    Deşi numai 6% dintre
    respondenți au afirmat că au dat mită pentru a avea acces la servicii medicale,
    29% spun că s-au folosit de relaţiile personale pentru a obţine un acces
    privilegiat. Potrivit studiului, se pot pierde vieți atunci când persoanele
    care au cunoștințe primesc un vaccin COVID-19 sau un tratament medical înainte
    de cei cu nevoi mai urgente. Mita din sectorul sănătăţii este cel mai des
    raportată în România – 22% şi Bulgaria – 19%, iar folosirea relaţiilor
    personale este mai frecventă în Cehia – 54%, şi Portugalia – 46%.


    Pe de altă
    parte, Ungaria şi Polonia sunt văzute ca ţări care au folosit criza sanitară ca
    pretext pentru a submina democraţia prin aplicarea unor noi măsuri care duc la
    slăbirea instituțiilor democratice. În Germania, deputaţi ai partidului
    conservator aflat la putere (CDU) au fost acuzaţi că au intervenit pe această
    piaţă. Peste 60% dintre persoanele interogate în această țară sunt de părere că
    guvernul este sub influenţa unor grupuri de interese private.


    La nivelul
    Uniunii Europene, mai mult de jumătate dintre persoanele chestionate au aceeaşi
    părere despre propriul executiv. De altfel, o treime dintre europenii
    chestionaţi consideră că, în ţara lor, corupţia a stagnat sau a crescut.
    Autorii raportului punctează faptul că politicienii au văzut în criză o ocazie
    de a profitaˮ, invocând lobby-ul făcut în favoarea achiziţiei de măşti de
    protecţie. Ei cer guvernelor blocului comunitar să îşi intensifice eforturile
    pentru a garanta o ieşire justă şi echitabilă din actuala pandemie.


    Aceste
    rezultate trebuie considerate un semnal de alarmă atât pentru guverne, cât şi pentru
    instituţiile Uniunii Europeneˮ    , atrage atenția, într-un comunicat, Michiel van
    Hulten, director al Transparency International în Uniunea
    Europeană.


  • Dotări pentru Spitalul Clinic de Urgență din Cluj-Napoca

    Dotări pentru Spitalul Clinic de Urgență din Cluj-Napoca

    Banii europeni ajută la modernizarea rapidă a sistemului
    sanitar. Evident, cu condiţia ca managerii să fie cu adevărat preocupaţi şi
    competenţi.



    Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj-Napoca are o
    tradiţie onorantă din punctul de vedere al calităţii actului medical. Problema
    e că vremea doctorului minune, care diagnostica şi trata doar pe bază de
    talent, a apus de mult. Acum e nevoie de aparatură performantă, instalată în
    clădiri corespunzătoare şi mânuită de personal calificat. Este exact motivul
    pentru care spitalul clujean înainte pomenit derulează mai multe proiecte cu
    bani europeni.


    Despre unul dintre ele i-am cerut detalii managerului,
    prof.univ.dr. Claudia Gherman.


    Spitalul a finalizat documentaţia şi a reuşit să semneze
    contractul pentru un proiect menit să ne crească capacitatea de gestionare a
    crizei Covid-19. Proiectul este girat de Ministerul Investiţiilor şi Fondurilor
    Europene pe axa Programului Operaţional de Infrastructură Mare (POIM) şi are o
    valoare de 10 milioane Euro, care ne vor permite ameliorarea calităţii
    asistenţei medicale. Întocmirea proiectului a durat aproape 8 luni, cauza fiind
    modul de lucru specific în pandemie. O parte din aparatură este deja
    achiziţionată, alta urmează să fie. La întocmirea şi depunerea documentaţiei
    necesare am lucrat cu o firmă specializată. În perioada pandemiei am beneficiat
    de sprijin şi sub alte forme, cum ar fi echipamente şi aparatură în regim de
    comodat. Avem, de exemplu, un număr mare de ventilatoare care, după ce nu vor
    mai fi necesare, urmează a fi relocate. În schimb, aparatura modernă pe care o
    cumpărăm acum din bani europeni rămâne la noi, având şi o perioadă generoasă de
    garanţie.


  • Strategia bugetară a UE pentru consolidarea sistemului sanitar în statele membre

    Strategia bugetară a UE pentru consolidarea sistemului sanitar în statele membre

    Agenda pentru
    domeniul sănătății este prioritară pentru toate instituțiile europene, mai ales
    acum, când întreaga lume se confruntă cu o pandemie extrem de greu de
    gestionat. În ultimele luni, Europa a făcut față unor situații dramatice,
    evenimentele legate de criza COVID-19 amintind de faptul că spitalele din toate
    statele membre necesită îmbunătățiri și că, de asemenea, este imperios ca
    Uniunea Europeană să pună la dispoziție fonduri pentru construirea de noi
    unități medicale pentru îngrijirea pacienților afectați de noul tip de
    coronavirus.

    Explică Siegfried Mureșan, deputat
    din partea Partidului Popular European:

    Am văzut cu toții, în
    ultimul an de zile, că capacitățile limitate din spitale, faptul că spitalele
    nu sunt suficient de moderne, că nu pot trata suficient de mulți bolnavi, mai
    ales la secțiile de terapie intensivă, este un risc în toate țările membre ale
    Uniunii Europene. În special, am văzut că, din cauza capacităților limitate din
    spitale, a trebuit să intrăm din nou și din nou în carantină, fiindcă spitalele
    nu făceau față. Cu cât capacitățile spitalelor sunt mai mari, cu atât nevoia de
    a intra în carantină este mai mică, dacă vedem extinderea acestui tip de
    coronavirus sau dacă, în viitor, vor apărea alte tipuri de pandemii. Tocmai de
    aceea, de la începutul crizei generate de coronavirus, Uniunea Europeană a
    decis ca, în următorii ani, să punem la dispoziție mai multe fonduri europene
    decât oricând, pentru construcția de noi spitale și pentru modernizarea și
    extinderea spitalelor existente.


    La fel ca celorlalte
    state membre, bugetul european pune la dispoziție României fonduri pentru
    refacerea sau construirea spitalelor. Există două surse de buget care poate fi
    accesat cu acest scop.

    Siegfried Mureșan:
    România are la dispoziție 4,7 miliarde
    de euro fonduri europene pentru următorii șapte ani, din bugetul tradițional al
    Uniunii Europene, pentru extinderea, modernizarea spitalelor existente și
    construcția de noi spitale. În plus, putem folosi o mare parte din fondurile
    destinate României, 30,4 miliarde de euro, din Mecanismul European de Redresare
    și Reziliență. Eu, ca raportor al Parlamentului European pentru acest mecanism,
    m-am asigurat că creăm un pilon special în cadrul acestui mecanism pentru a
    extinde, a moderniza instituții publice, entități publice despre care am văzut
    în această criză că trebuie extinse și modernizate. Sunt incluse și spitalele.
    Așadar, putem folosi fonduri europene și din Mecanismul European de Redresare
    și Reziliență, pentru a extinde, moderniza și digitaliza spitalele existente și
    pentru a construi noi spitale.


    Uniunea Europeană
    trebuie să se asigure de faptul că sănătatea cetățenilor este protejată în
    toate domeniile politice și să colaboreze cu statele membre pentru
    îmbunătățirea sănătății publice, prevenirea bolilor și eliminarea surselor de
    pericol pentru sănătatea fizică și mentală.


  • Muncind în Europa

    Muncind în Europa

    “Strategii de reducere a migrației în rândul medicilor rezidenți, modalități de atragere a medicilor din diaspora în sistemul medical românesc”, teme ale conferinței MEDICUL, resursa cheie a sistemului de sănătate”, organizata de Colegiul Medicilor din Municipiul București. Declaratie dr. Adriana Mihalaș, secretar al Colegiului





  • Mai multe resurse pentru sistemul medical

    Mai multe resurse pentru sistemul medical

    În paralel cu prelungirea stării de alertă și cu debutul etapei a treia de vaccinare la nivel național, pe care autoritățile o vor ʹîn forțăʹ, în România se fac pregătiri în eventualitatea unui nou val de infectări cu noul coronavirus. Deocamdată, deși săptămâna trecută numărul de cazuri raportate la fiecare 24 de ore a fost în creștere, nu se poate vorbi de o evoluție accelerată.



    Cu titul preventiv, însă, premierul Florin Cîţu a cerut, duminică, la şedinţa Centrului Naţional de Conducere şi Coordonare a Intervenţiei împotriva pandemiei, ca numărul de paturi în secțiile de Terapie Intensivă să crească de la 1.408, câte sunt în prezent, la 1.600 și să fie identificate noi spitale care ar putea prelua cazuri de Covid-19. De asemenea, șeful Guvernului a cerut ca stocurile necesare de medicamente în toate spitalele care tratează bolnavii de Covid să fie asigurate, la fel și echipamentele de protecţie pentru cadrele medicale.



    Totodată, se dorește un plan clar pentru situaţia în care va fi nevoie de detaşări de personal sanitar. Într-o postare pe Facebook, Florin Cîțu a punctat: nu trebuie să uităm că evoluţia pandemiei depinde de fiecare dintre noi, nu doar de autorităţi. Ne vaccinăm, respectăm măsurile de protecţie şi aşa salvăm vieţi. Premierul român a cerut ca, de luni, Inspecția Sanitară de Stat să verifice, în fiecare zi, numărul de paturi ocupate la ATI Covid în întreaga țară.



    În urma verificărilor, șeful Executivului ar uma să aibă, în fiecare dimineață, pe birou, un raport ce ar trebui să coincidă cu informările făcute de managerii fiecărui spital în parte. În prezent, la nivel național ar mai fi doar 30 de paturi libere în secțiile de terapie intensivă, iar în Capitală nici măcar unul.



    Vitregit ani la rând, sistemul medical românesc este unul din cele mai slab performante din Europa. Pandemia de Covid-19 nu a făcut decât să scoată la iveală cu și mai mare acuitate neajunsurile: subfinanțare cronică, locuri insuficiente pentru pacienți, condiții adesea neprielnice actului medical sau personal insuficient. La începutul acestui an, proteste în lanț ale sindicaliștilor din domeniu s-au dorit tot atâtea semnale de alarmă față de ceea ce ei consideră a fi indiferența autorităților la problemele existente, de la repararea inechităților salariale și deblocarea posturilor, până la o strategie naţională de investiţii.



    Emblematice pentru starea sistemului medical românesc sunt cele două tragedii care au zguduit România la numai câteva luni distanță – incendiul din noiembrie, de la secția de terapie intensivă a Spitalului Județean de Urgență din Piatra Neamț (nord-est), urmat, la finele lui ianuarie, de incendiul la cel mai modern spital de boli infecţioase din România ʹMatei Balșʹ de la București. În ambele, pacienți au murit arși de vii.

  • Moţiune împotriva ministrului Sănătăţii

    Moţiune împotriva ministrului Sănătăţii

    Parlamentul României a fost, luni, tribuna de la care reprezentanții puterii și opoziției și-au adresat reciproc acuze grave cu privire la situația din sistemul sanitar. La inițiativa principalului partid de opoziție, PSD, ministrul Sănătății, Vlad Voiculescu, a fost chemat să răspundă la întrebări legate de recenta tragedie de la Spitalul Matei Balș – cel mai mare de boli infecțioase din România – unde un incendiu a făcut numeroase victime în rândul pacienților COVID intubați. Acuzat că nu a luat nicio măsură pentru siguranța pacienților, Vlad Voiculescu se confruntă acum cu prima moţiune simplă din această legislatură depusă de social-democrați.


    PSD consideră, în același timp, că ministrul nu s-a implicat suficient în imunizarea şi testarea populaţiei și că a avut mesaje contradictorii faţă de coordonatorii campaniei de vaccinare la nivel naţional şi descurajante pentru medicii implicaţi în acest proces. Nu a prezentat soluţii concrete pentru sistemul sanitar, spune deputatul PSD Alexandru Rafila:

    Să nu ne spună lucruri de genul: ministerul evaluează, monitorizează şi lucruri de genul ăsta care nu au niciun fel de impact fără o măsură concretă luată pentru creşterea siguranţei în spitale, pentru îmbunătăţirea testării, pentru îmbunătăţirea supravegherii epidemiologice, în momentul în care avem această urgenţă de sănătate publică. Lipsa de asumare ucide.


    În replică, ministrul Vlad Voiculescu a precizat că în cele două luni scurse de la preluarea mandatului s-au alocat 50 de milioane de lei (circa 10 milioane de euro) pentru investiţii în spitalele COVID. Au fost redeschise şcolile, a crescut accesul la testare, iar medicii sunt plătiţi pentru programarea populaţiei pentru vaccin – a mai spus ministrul Vlad Voiculescu, care consideră că responsabilitatea pentru situaţia din sistemul sanitar aparţine Partidului Social Democrat:

    Vorbesc despre asumare oamenii partidului care, de la Revoluţie încoace, a avut 12 miniştri ai Sănătăţii. Vorbesc despre asumare colegii de partid ai ultimilor trei miniştri ai Sănătăţii, toţi trei anchetaţi de Direcția Națională Anticorupție. Vorbesc de asumare oamenii care au condus Ministerul Sănătăţii 18 din ultimii 30 de ani, timp în care şi-au creat adevărate reţele mafiote, cu filialele lor de partid, cu consiliile lor judeţene, conectate până chiar şi aici în Parlament.


    Ministrul a fost susţinut de parlamentarii USR PLUS – alianță politică din care face parte – și de partenerii de la guvernare, PNL şi UDMR, care au subliniat că nu vor vota moţiunea simplă. Reprezentanţii AUR au spus, însă, că susţin demersul social-democraţilor. Votul asupra documentului este programat miercuri, în plenul Camerei Deputaţilor.

  • De la spitalele COVID la vaccinare

    De la spitalele COVID la vaccinare

    Unul dintre subiectele controversate cu care s-a confruntat societatea românească în această perioadă de pandemie este cel privind accesul la servicii medicale al pacienților cu alte afecțiuni decât Covid 19. Acesta a fost îngrădit într-o anumită măsură, atât din cauza transformării unor spitale în unități de tratare doar a celor infectați cu coronavirus, cât și a îngreunării actului medical în celelalte unități din cauza protocoalelor anti-covid. Situația s-a suprapus peste un sistem sanitar destul de fragil, cum este cel din România.



    În ultimul an, spitalele Covid au tratat exclusiv pacienţii cu coronavirus şi este momentul schimbării acestui concept, a afirmat deputatul PSD, Alexandru Rafila. Declaraţiile au fost făcute la întâlnirea pe care mai mulţi parlamentari ai partidului au avut-o marți cu reprezentanţi ai principalelor organizaţii ale pacienţilor şi ai sindicatelor din domeniul sănătăţii.



    Medicul Rafila a mai spus că toţi cei prezenţi au căzut de acord că se impune un pact naţional pe sănătate, susţinut de toate forţele politice şi de societatea civilă: “În mod evident, organizaţiile de pacienţi îşi doresc un acces sigur şi uşor la servicii de sănătate şi la medicamente. Probabil că e momentul şi pentru România să trecem la schimbarea acestui concept, cum se întâmplă şi în alte ţări din UE, în care spitalele generale tratează în circuite separate atât pacienţii COVID, cât şi alte categorii de pacienţi, tocmai pentru a uşura accesul la serviciile de sănătate. Cred că dezvoltarea unui Pact Naţional pentru Sănătate ar fi ideală şi ar constitui un bun exemplu şi pentru alte domenii de activitate.”



    Unul dintre reprezentanții pacienților la întâlnire a subliniat, la rândul său, că în timpul pandemiei bolnavii cronici au fost neglijaţi de sistemul public de sănătate, iar acest lucru trebuie remediat. Pe de altă parte, preşedintele Comitetului Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva SARS-CoV-2, doctorul Valeriu Gheorghiţă, a estimat că etapa a treia de imunizare, cea a populației generale, va începe în luna aprilie dacă datele de livrare a dozelor de către producători rămân cele estimate iniţial.



    El a explicat că important pentru autorităţi este ca, în perioada următoare, să se respecte principiul de 75% locuri disponibile pentru populaţia vulnerabilă – persoane cu boli cronice și vârstnice – respectiv 25% persoane care deservesc activităţi esenţiale. Valeriu Gheorghiţă a mai precizat că imunizarea populaţiei generale va fi asigurată prin intermediul a 750 de centre, totalizând aproximativ 1.760 de cabinete, fiind posibilă vaccinarea unui număr de peste 100.000 de persoane zilnic, la capacitate maximă.



  • Mai multe resurse pentru asistența de urgență

    Mai multe resurse pentru asistența de urgență

    În Europa, numărul de cazuri noi de coronavirus se menține ridicat, iar secțiile de Terapie Intensivă sunt pline cu oameni înfectați cu SARS-CoV-2. Organizația Mondială a Sănătății a avertizat în repetate rânduri cu privire la suprasolicitarea sistemelor medicale, mai ales în Europa. În România, în această săptămână s-a înregistrat un record în ceea ce privește numărul persoanelor decedate din cauza noului coronavirus în 24 de ore — peste 200 de oameni, de la începutul epidemiei, la sfârșitul lunii februarie.



    Totuși, în această săptămână s-a atins și cel mai scăzut nivel al internărilor din ultima lună. În unităţile medicale din toată țara sunt acum circa 12.000 de bolnavi, dintre care aproximativ 1.200 în secţiile de Terapie Intensivă. În București, locurile la ATI sunt, în prezent, ocupate în totalitate, iar acest lucru a impus transferarea, de urgenţă, a unor pacienţi la alte unităţi medicale din ţară. Patru persoane aflate în stare gravă au ajuns marți, la Suceava, cu o aeronavă militară, iar de acolo au fost transportate la Botoşani, cu autovehicule speciale. Aceasta nu este prima relocare de pacienţi aflaţi în stare critică. Și luna trecută, județul Botoşani a fost printre judeţele din Moldova care au primit pacienţi infectaţi cu coronavirus aflaţi în stare critică.



    Totuși, și acolo spitalele sunt supra-aglomerate. Autorităţile anunță că fac eforturi continue pentru extinderea capacităţii unităților sanitare care tratează pacienţi infectați cu noul coronavirus. Acestea promit că în capitală va creşte numărul paturilor de Terapie Intensivă. În urma rectificării bugetare adoptate marți, Administraţia Spitalelor a anunţat că s-au obţinut fonduri pentru alte aproximativ 50 de locuri la ATI la trei spitale din București. Marți, preşedintele Klaus Iohannis a analizat evoluţia epidemiei împreună cu premierul interimar, Nicolae Ciucă, și cu ministrul sănătăţii, Nelu Tătaru. La finalul întâlnirii, şeful statului a anunţat că sute de ventilatoare şi o primă tranşă de teste rapide pentru Covid vor fi livrate, în curând, unităţilor medicale din ţară.



    Klaus Iohannis: “Sunt aproximativ 300 de ventilatoare care se livrează în următoarele zile, şi astfel se va extinde capacitatea Secţiilor de Terapie Intensivă. În mai puţin de o săptămână, va veni prima tranşă din trei milioane de teste rapide care au fost deja comandate. Pentru a veni în sprijinul pacienţilor cu forme mai grave, sunt deja în curs de instalare aproximativ 500 de concentratoare de oxigen”.



    Amintim că lista spitalelor care pot prelua pacienți infectați cu noul coronavirus s-a extins în repetate rânduri în toată țara, iar în urma creșterii numărului cazurilor grave, s-au suplimentat de mai multe ori și paturile de Terapie Intensivă.



  • Pacienții și doctorii vor mai multă responsabilitate

    Pacienții și doctorii vor mai multă responsabilitate

    Numărul infectărilor cu noul coronavirus crește zilnic în România. Subfinanțat ani la rând, sistemul sanitar este unul din cele mai puțin performante din Europa. Or, nu puține sunt vocile care, plecând de la această realitate crudă, trag semnale de alarmă și critică autoritățile pentru felul în care gestionează actuala criză sanitară. Problemele sunt multiple și pe multe planuri.



    Pe măsură ce numărul persoanelor care se îmbolnăvesc de Covid-19 crește, în spitale scade cel al paturilor libere. Iar, dacă acesta din urmă este suplimentat, se constată că nu există suficiente cadre medicale care să le deservească. Până nu de mult adepți ai spitalizării inclusiv a asimptomaticilor și a bolnavilor cu forme ușoare, acum decidenții din domeniul medical schimbă regulile și vor ca, pentru aceste două categorii, tratamentul să se facă la domiciliu. Ar face, astfel, loc în unitățile sanitare celor cărora Sars-Cov-2 le crează probleme serioase de sănătate.



    Doar că, în situația nedorită în care aceștia ar avea nevoie de îngrijiri la terapie intensivă, apare pericolul să nu existe suficiente locuri libere la ATI. În atare condiții, medicul şi cercetătorul Octavian Jurma spune, într-un interviu pentru Radio România, că autoritățile ar trebui să fie proactive:



    Am început să acţionăm pe baza numerelor pe care le vedem în momentul în care le vedem. Înseamnă că, dacă astăzi vedem aproape 5.000 de cazuri, în urmă cu două săptămâni curba arăta destul de precis că o să ajungem acolo. Pentru a ţine pasul cu epidemia, trebuie să acţionăm astăzi ca şi cum ceea ce vedem că se va întâmpla peste două săptămâni s-a întâmplat deja. Măsurile care s-au luat în zona roşie sunt măsuri bune. Problema este că ele sunt mereu în urma epidemiei.”


    Cum toată atenția autorităților este îndreptată spre gestionarea actualei epidemii, bolnavii cronici trag un puternic semnal de alarmă: și ei au dreptul la ingrijiri medicale! Transformarea, uneori intempestivă, a unor mari unităţi sanitare precum Colentina din București în spitale pentru tratarea exclusivă a infecțiile cu Sars-Cov-2 duce la restricţionarea accesului bolnavilor cronici la tratament. Preşedintele Alianţei Pacienţilor Cronici, Cezar Irimia:



    Aceşti pacienţi se văd marginalizaţi, părăsiţi, ignoraţi de sistemul de sănătate şi trimişi să se descurce fiecare pe unde poate. Nu este o repartizare corectă a acestor pacienţi pe spitale, pe medici.”



    Care ar fi soluția – preşedintele Coaliţiei Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice, Radu Gănescu: Recomandările Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii sunt clare: orice spital să poată să trateze şi pacienţi Covid, şi pacienţi non-Covid. Trebuie doar să se asigure echipamente, circuite şi testare.”



    Un singur exemplu este grăitor pentru anvergura tragediei – din luna martie, până acum, stadii 1 de cancer s-au transformat în stadii 3.

  • Sistemul medical în lupta cu noul coronavirus

    Sistemul medical în lupta cu noul coronavirus

    Sistemul medical românesc este – folosind un eufemism – slab performant. Subfinanțarea cronică din ultimele decenii se resimte cu precădere acum, când nici România nu este ocolită de criza sanitară generată de noul coronavirus. Spitale sunt puține raportat la nevoile oamenilor – atât ale celor infectați cu Covid-19, cât și ale celor care suferă de alte boli, în special cronice; dotările sunt, în multe cazuri, precare; personalul medical este, pe alocuri, insuficient, mulți medici și asistenți medicali luând, de-a lungul anilor, calea străinătății în căutarea unor condiții decente de lucru.



    Dacă orașele mari ale țării, în special centrele universitare, stau mai bine din punct de vedere al calității actului medical, în orașele medii și mici, situația este dificilă spre dezastruoasă. Nu ai cu cine și nu ai cu ce să faci performanță profesională! În acest context, sindicatele din Sănătate sunt nemulțumite de suprasolicitarea şi lipsa remunerării, potrivit legislaţiei, a personalului medical implicat în tratarea bolnavilor de Covid-19.



    Așa că, marți, premierul Ludovic Orban le-a oferit garanţii că toţi salariaţii din sistem vor primi echipamente de protecţie conforme şi suficiente. A promis și că va analiza posibilitatea reducerii programului de lucru al medicilor de la terapie intensivă, care se plâng că lucrează în ture prea lungi. Totodată, în viziunea premierului, lipsa de personal la ATI se poate rezolva prin detaşare.


    Ludovic Orban: Noi am apelat la voluntariat. Răspunsul pe care l-am primit nu este la nivelul aşteptărilor şi, ca atare, vom utiliza instrumentul legal al detaşării. Pentru anumite categorii de personal, cum sunt medicii anestezişti din secţiile de terapie intensivă, acel spor de 50% pe care îl primesc pentru detaşare să fie suplimentar faţă de sporul pe care îl primesc cei din secţiile de terapie intensivă şi, dacă e necesar, chiar putem face această clarificare într-o ordonanţă de urgenţă.”



    Vor creşte salariile medicilor din Direcţiile de sănătate publică, aflați în prima linie de triaj epidemiologic al persoanelor infectate cu Covid-19. Va fi suplimentat numărul de posturi din cadrul DSP-urilor şi din serviciile de ambulanţă publică.



    Nu este uitat nici personalul tehnic, potrivit liderului sindical Iulian Pope: Vorbim despre personalul tesa, infirmiere, brancardieri, îngrijitoare, cei care sunt, încă, pe aplicare etapizată a legii salarizării. Noi ne dorim ca acest personal să fie plătit la nivelul anului 2022 încă de anul ăsta.”



    Până să fie rezolvate toate problemele și sistemul sanitar românesc să se ridice la standarde europene de calitate, românii trebuie – potrivit unui proverb – mai bine să prevină, decât să trateze.

  • Cale liberă pentru examenul de rezidenţiat

    Cale liberă pentru examenul de rezidenţiat

    În România, concursul naţional de intrare în rezidenţiat va avea loc anul acesta la începutul lunii decembrie, iar de anul viitor se va desfăşura în noiembrie. Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat modificările legislative adoptate urgent de parlament. Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional, a adoptat cu unanimitate această lege necesară. Au fost făcute însă anumite modificări faţă de forma adoptată de Senat.



    Potrivit documentului, examenul de rezidenţiat se va desfăşura pe baza unui concurs naţional, iar metodologia privind organizarea va fi aprobată doar prin ordin al ministrului sănătăţii. Faţă de forma agreată de Senat, la Cameră a fost eliminată obligativitatea ca de anul viitor acest examen să poată fi susţinut în termen de maximum 3 ani de la data programului de pregătire. Pentru cei care trec de rezidenţiat, dar nu reuşesc să promoveze examenul de specialitate, există posibilitatea angajării în unităţile sanitare care au deficit de personal, potrivit legii.



    Deputatul PNL Antoneta Ioniţă prezintă şi o altă modificare adusă actului normativ. Antoneta Ioniţă: “A fost o muncă în echipă, s-a lucrat pe text şi s-au găsit soluţii, mai ales că, faţă de textul ieşit de la Senat, s-au făcut câteva modificări destul de importante, una dintre ele constituind-o, de fapt, aceea ca cifra de şcolarizare să fie cel puţin egală cu numărul de absolvenţi ai facultăţilor de medicină generală, farmacie şi medicină dentară.”



    Social-democraţii au cerut ca în viitor metodologia să aibă la bază şi semnătura ministrului educaţiei. Camelia Gavrilă, deputat PSD: “Parlamentarii PSD au susţinut şi au iniţiat acest demers extrem de important pentru generaţia actuală încercând să rezolvăm o criză politică doar pentru 2019. Este în regulă să găsim această modalitate, întrucât organizarea unui examen de Rezidenţiat, o formă de pregătire postuniversitară, nu poate fi decuplată de responsabilităţile Ministerului Educaţiei.”



    Examenul de rezidenţiat, care trebuia să aibă loc în 17 noiembrie, a fost amânat pentru 8 decembrie, din cauză că la Ministerul Educaţiei nu există un ministru care să semneze cele trei ordine în baza cărora se organizează examenul. Ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea, a precizat că examenul are loc în baza a şapte ordine de ministru, trei dintre acesea fiind comune cu Ministerul Educaţiei.



    Noile modificări legislative apar în contextul crizei politice actuale, după ce cabinetul condus de social-democrata Viorica Dăncilă a fost demis pe 10 octombrie, prin moţiune de cenzură, iar luni urmează să fie instalat un nou guvern condus de liberalul Ludovic Orban, dacă va trece de votul parlamentului. România continua să se confrunte cu o lipsă acută de medici, cei mai mulți preferând să plece în străinătate, deși salariile acestora au fost majorate semnificativ.