Munţii Pădurea Craiului, care se află în judeţul Bihor, în
partea de nord-vest a Munţilor Apuseni, se pregătesc să devină destinaţie
de ecoturism. S-a depus deja documentaţia necesară pentru îndeplinirea
criteriilor de certificare, iar custodele zonei, Centrul pentru Arii Protejate
şi Dezvoltare Durabilă din Bihor, a finalizat un proiect pentru dezvoltarea
acestei zone. Proiectul, finanţat prin fonduri norvegiene, s-a
derulat pe parcursul a 20 de luni, între 2014 şi 2016, a urmărit identificarea
locurilor cu potenţial de dezvoltare ecoturistică şi eventuale investiţii care
trebuie făcute dar şi o serie de alte activităţi pentru ca zona Munţilor
Pădurea Craiului să devină atractivă pentru turişti.
Aflăm mai multe de la Paul
Iacobaş, şeful Centrului pentru Arii Protejate şi Dezvoltare Durabilă din
Bihor: Am creat o serie de trasee
de cicloturism nemarcate în teren, dar există informaţii cu privire la
urmărirea prin GPS, hărţi, descrieri de trasee în limbile engleză şi
română. Există două centre de închiriat biciclete şi un microbuz care
deserveşte turiştii care doresc să închirieze biciclete. In alte proiecte
anterioare am reuşit să dezvoltăm o reţea de peşteri turistice. Peştera cu
Cristale din mina Farcu şi Peştera Meziadului sunt peşterile de top ale
zonei. Ele sunt amenajate la cele mai înalte standarde din Europa, în ceea
ce priveşte siguranţa vizitării şi impacul redus faţă de mediu al amenajărilor
turistice. Aceste peşteri sunt urmate de Peştera Vadu Crişului şi Peştera Unguru
Mare. Aceste patru peşteri fac parte dintr-o reţea de peşteri amenajate
pe care turiştii le pot vizita în condiţii foarte bune. Lucrăm şi la o reţea de peşteri speo-turistice care vor
fi disponibile începând din 2018. Vor exista 10 peşteri care vor fi
vizitate de diverse categorii de turişti, care nu vor fi amenajate cu podeţe,
scări, lumini în interior, dar vor avea şi amenajări de siguranţă, vor exista
nişte ghizi locali care vor însoţi turiştii. Pe lângă acestea, există o serie
de parcursuri de aventură. Sunt două trasee de via ferrata, adică trasee
care îmbină căţăratul cu drumeţia. Ele sunt expuse pe nişte pereţi
verticali iar turistul poate să le parcurgă ajutându-se de nişte elemente
fixate în pereţi cum ar fi scoabe de metal sau mâini curente din cablu. Cu
echipament de protecţie turiştii pot să le parcurgă şi fără să ştie să se
caţere. De asemenea, există un parcurs de rafting care pleacă de la Bulz şi se
termină la Vadu Crişului şi care parcurge spectaculosul Defileu al Crişului
Repede. E un parcurs uşor spre mediu care poate fi adaptat şi poate fi parcurs
inclusiv de copii, de tineri sau de familii. Pentru asta există barci de
închiriat, există monitori şi firme care asigură asistenţă tehnică, astfel
încât totul să se desfăşoare cât mai sigur cu putinţă.
In Munţii Pădurea Craiului, viitoare destinaţie ecoturistică a
României, va fi amplasată o reţea de poteci tematice, interconectate între ele
şi vizitabile pe bicicletă. Reţeaua de poteci ar urma să poarte numele de Drumul
carstului, deoarece acesta este relieful predominant în aria protejată, iar
obiectivele carstice (peşteri,
avene, izbucuri, chei, defilee) sunt de o amploare deosebită. Cea mai mare suprafaţă a
sitului Natura 2000 Defileul Crişului Repede – Pădurea Craiului este
acoperită de păduri. Acestea alternează cu poieni largi şi pajişti înflorite cu
fâneţe sau culturi agricole instalate pe platourile carstice. Despre biodiversitatea de aici ne vorbeste Andrei Acs, managerul sitului Natura
2000 Pădurea Craiului: Pădurea Craiului este o arie protejată de interes european care adăposteşte
peste 37 de specii de importanţă comunitară şi peste 16 habitate. Avem
aici specii de carnivore mari:
lup, urs, râs, avem vidră, avem specii de floră protejate cum ar fi irisul
de stepă sau dediţelul. Avem 3 habitate care sunt foarte importante, pentru că
se regăsesc într-un procent foarte mic la nivelul Uniunii Europene, asta
însemnând sub 0,5% pe tot teritoriul UE. Important este să amintim de
stejarul pufos care se găseşte în Pădurea Craiului, o specie
mediteraneană de arbore rar întâlnită în
această parte a ţării. Datorită zonelelor stâncoase de calcar care
schimbă puţin microclimatul, din cauza căldurii emanate de la soare, aici vegetează mai multe specii de plante rarecare
aparţin altor regiuni.
Munţii Pădurea Craiului înseamnă peşteri. Un număr important de
peşteri din această zonă oferă adăposturi pentru colonii de lilieci în diferite
perioade ale anului. Andrei Acs: Avem
peste 16 specii de lilieci. Cel mai mare liliac, care se găseşte în România, se
numeşte Liliacul mare cu potcovă, dar avem şi cea mai mică specie care este cât
o cutie de chibrituri. Toate peşterile din Pădurea Craiului adăpostesc
colonii de lilieci mai mari sau mai mici. Avem aici peste 2000 de
cavităţi naturale care se întind pe cele 40 de mii de hectare ale masivului
muntos. In peştera Meziad avem a
doua ca mărime colonie de lilieci din
România şi una dintre cele mai mari din Europa, având peste 60 de mii de
exemplare în timpul iernii.In
Pădurea Craiului avem şi rezervaţii naturale botanice, mai degrabă mixte. De
exemplu, Defileul Crişului Repede este o rezervaţie care adună peşteri,
vestigii arheologice, specii de plante
de o unicitate destul de spectaculoasă crescute pe versanţi, tocmai datorită
acestui microclimat dat de albedoul ridicat al calcarului. Zona Pădurea Craiului
este şi un habitat propice pentru cuibărirea păsărilor. Avem trei perechi de
acvilă de munte, specie considerată dispărută dar care, în ultimii 10 ani, a
început să revină în România. Avem şi
două cuiburi de barză neagră care este extrem de rară la nivelul Uniunii
Europene.
Zona
Pădurea Craiului este încă animată de tradiţii vii şi ocupaţii tradiţionale
bine păstrate. In comuna Roşia se găseşte o moară pe apă veche de mai
bine de un secol, încă funcţională. Bisericile de lemn din Petreasa sau Beznea,
sau cele de zid din Remetea şi Vadu Crişului, vă aşteaptă să le descoperiţi.
Una dintre primele destinaţii ecoturistice din România este
zona Mara-Cosău-Creasta Cocoşului din Maramureş. Mai sunt certificate Tara Haţegului, Colinele Transilvaniei şi
Delta Dunării.
