Tag: situatia economica

  • Preşedintele Klaus Iohannis va participa la reuniunea Consiliului European şi la Summitul EURO

    Preşedintele Klaus Iohannis va participa la reuniunea Consiliului European şi la Summitul EURO

    Preşedintele Klaus Iohannis participă, joi şi vineri, la reuniunea Consiliului European şi la Summitul Euro în format extins, care se vor desfăşura la Bruxelles, informează Administraţia Prezidenţială.

    Situaţia din Ucraina, revizuirea Cadrului Financiar Multianual, aspecte economice, gestionarea migraţiei şi relaţiile externe ale UE, cu accent pe situaţia din Orientul Mijlociu, situaţia din Caucazul de Sud, din Kosovo şi Serbia şi situaţia din Sahel, sunt subiecte aflate pe agenda reuniunii Consiliului European.

    Liderii europeni vor aborda sprijinul multidimensional al UE, cu referire la implicarea în susţinerea angajamentelor de securitate pentru Ucraina, sprijinul pentru eforturile de reformă în parcursul său european, necesitatea continuării asistenţei umanitare, precum şi extinderea protecţiei temporare pentru refugiaţii ucraineni.

    Preşedintele Iohannis va sublinia că România rămâne un susţinător ferm al Ucrainei şi va pleda pentru continuarea sprijinului acordat de UE, atât timp cât este nevoie. Totodată, el va susţine deschiderea negocierilor de aderare la UE cu Ucraina şi Republica Moldova până la sfârşitul acestui an.

    Liderii europeni vor continua coordonarea pe tema situaţiei din Israel şi Gaza pe baza Declaraţiei membrilor Consiliului European din 15 octombrie 2023. Şeful statului va reitera necesitatea unei viziuni clare şi unitare la nivel european, conflictul având consecinţe inclusiv pentru UE şi cetăţenii europeni, a respectării dreptului internaţional umanitar, a evitării escaladării conflictului, identificării de soluţii pentru obţinerea unei păci durabile, în baza soluţiei celor două state, precum şi evitării exacerbării extremismului la nivelul societăţilor europene în acest context.

    Un subiect important pe agenda discuţiilor se referă la procesul de revizuire a Cadrului Financiar Multianual, pe baza propunerii Comisiei Europene din luna iunie a acestui an, care urmăreşte să răspundă nevoilor urgente la nivelul Uniunii şi să ofere un sprijin financiar suplimentar pentru Ucraina. Iohannis va sublinia necesitatea obţinerii unui acord asupra acestui dosar până la finalul acestui an, care să permită atingerea obiectivelor multianuale şi să răspundă provocărilor imediate ale UE.

    Liderii europeni vor discuta şi despre priorităţile UE în domeniul economic, urmând să fie abordate acţiunile avute în vedere pentru consolidarea competitivităţii economiei europene pe termen lung, asigurarea deplinei funcţionalităţi a Pieţei Unice, întărirea bazei industriale şi economice europene, precum şi a rezilienţei Uniunii. Preşedintele Iohannis va evidenţia importanţa consolidării Pieţei Unice şi va susţine o abordare echilibrată în definirea măsurilor în acest domeniu şi va insista pentru eliminarea tuturor barierelor rămase în calea liberei circulaţii şi asigurarea unei concurenţe echitabile între statele membre.

    În cadrul Summitului Euro în format extins, membrii Consiliului European vor discuta despre situaţia economică la nivel european, cu accent pe măsurile de reducere a inflaţiei şi de creştere a rezilienţei economiei europene. De asemenea, vor avea un schimb de opinii cu privire la guvernanţa economică, precum şi la coordonarea politicilor în domeniu, cu obiectivul de a stabili o creştere economică durabilă şi mai favorabilă incluziunii.

  • Europeañilli și criza ucraineană

    Europeañilli și criza ucraineană

    Europeañilli suntu tut ma găilipsiţ di catandisea economică ditu UE şi ditu văsilia işiş, iara româñilli suntu găilipsiţ maxus di inflație și di situația economică.


    Pistipsearea a cetăţenilor tru Uniunea Europeană easti tru creaştire, pi fondul unui adrupămintu vărtosus tră apandisea a Bruxelles-ului la aputrusearea ali Ucraină di cătră Rusia şi tră politiţli energetice, spunu rezultatele a unlui sondaj Eurobarometru, date marț tru publicitati. Sondajul, adratu tru perioada cirişaru-alunaru, spuni că europeañilli suntu tut ma găilipsiţ di situaţia economică ditu UE şi ditu văsilia işiş, iara nai ma mărli găilipseri a loru suntu inflația și situația di pi păzarea ali energie. Percepția pozitivă a catandisillei economiillei europene scădzu di la ahurhita a anlui și easti tru aestu kiro la 40%.



    Cama di giumitati ditu europeni lugursescu că situația economiei easti tru aestu kiro dificilă. Tru arada a lor, românii suntu găilipsiţ di inflație și di situația economică. Maş un cirecu ditu elli minduescu că tru yinitorlli 12 di meşi situația economică va s’hibă cama bună. Europeañilli suntu cama fără di nădie, a diapoa maş 16% suntu cu nădie. Tu ţi mutreaşti niscăntili zñii ţi pot si s’facă di itia a polimlui ditu Ucraina, românii spusiră că scunkerli și ună posibilă criză lă aduţi nai cama mări asparizmi, aestea avănda diapoa ună eventuală tindiare a zonăllei di polimu I nica şi un polimu nuclear. Cu tuti aestea, ahât dauă cirecuri ditu apăndăsitorlli români, ama și europeañi, suntu cu nădie tu ţi mutreaşti yinitorlu ali UE, atea ţi reprezintă ună creaștire tru comparație cu un sondaj idyealui adratu tru yinaru-şcurtu anlu aestu, ninti di aputrusearea ali Rusiei tru Ucraina.



    Ma multu, cetățeañill europeni ș-lu confirmă andrupămintulu susta tră apandisea ali UE la polimlu di aputruseari. Tru atea ti mutreaşti acțiunile UE, la nivel european, agiutorlu umanitar easti naia ma aprobat (92% media UE vs 75% tru România), diapoa yini aprukearea a ucrainenilor ditu UE care fug ditu calea a polimlui (90% media UE vs 75% tru România). Tru context, 69% ditu români andrupăscu sancțiunile economice băgati di UE a guvernului rus, ntreprindirilor și persoanelor fiziţi ditu Rusia, sumu media europeană di 78%. 61% ditu români suntu tru favoarea a finanțarillei mutrinda furnizarea și livrarea di echipamente militare cătră Ucraina, media UE hiinda di 68 di procente.



    Tu ţi mutreaşti energia și securitatea energetică, ahât majoritatea a cetățenilor UE, cât și a aţiloru români suntu simfuñi că Uniunea lipseaşti s’inveastească tru energia ditu izvuri regenerabile, să-și ñicureadză dipendința di izvurili di energie arusești și că stocarea a gazilor tru văsiliili comunitare lipseaşti s’hibă faptă iruşi, tra s’da izini ti aprovizionarea niacumtinată cu gaze tru kiro di iarna. Ahâtu europeañilli, cât și româñilli tru particular, lugursescu că creaștirea a eficiențăllei energheetiţi van ă facă ma pţănu dipendință di producătorlli di energie di nafoara ali UE și suntu tru favoarea achiziționarillei diadunu ali energie di către statele membre ale UE ditu alte văsilii tră s’aibă un păhă ma bunu. Ma multu, 65% ditu respondințăllii români spunu că au loată misuri tra ș-ñicureadză consumlu di energie I că au naeti s’facă aestu lucru tru yinitorul aprukeatu, iara media UE easti di 78 di proţente.




    Autoru: Stefan Stoica


    Armânipsearea: Taşcu Lala










  • Europenii și criza ucraineană

    Europenii și criza ucraineană


    Încrederea cetăţenilor în Uniunea Europeană este în creştere, pe fondul unui sprijin puternic pentru răspunsul Bruxelles-ului la invadarea Ucrainei de către Rusia şi pentru politicile energetice, arată rezultatele unui sondaj Eurobarometru, date marți publicităţii. Sondajul, realizat în perioada iunie-iulie, arată că europenii sunt tot mai preocupaţi de situaţia economică din UE şi din propria ţară, iar cele mai mari îngrijorări ale lor sunt inflația și situația de pe piața energiei. Percepția pozitivă a situației economiei europene a scăzut de la începutul anului și este în prezent la 40%.



    Peste jumătate dintre europeni consideră că situația economiei este în prezent dificilă. La rândul lor, românii sunt îngrijorați de inflație și de situația economică. Doar un sfert dintre ei cred că în următoarele 12 luni situația economică se va îmbunătăți. Europenii sunt mai sceptici, cu doar 16% optimiști. Cât privește posibilele consecințe ale războiului din Ucraina, românii au spus că scumpirile și o posibilă criză le provoacă cele mai mari temeri, acestea fiind urmate de o eventuală extindere a zonei de război sau chiar de un război nuclear. Totuși, atât două treimi dintre respondenții români, cât și europeni, sunt optimiști cu privire la viitorul UE, ceea ce reprezintă o creștere în comparație cu un sondaj similar realizat în ianuarie-februarie anul acesta, înainte de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei.



    Mai mult, cetățenii europeni își confirmă sprijinul ferm pentru răspunsul UE la războiul de agresiune. În ceea ce privește acțiunile UE, la nivel european, sprijinul umanitar este cel mai aprobat (92% media UE vs 75% în România), urmat de primirea ucrainenilor din UE care fug din calea războiului (90% media UE vs 75% în România). În context, 69% dintre români sprijină sancțiunile economice impuse de UE guvernului rus, întreprinderilor și persoanelor fizice din Rusia, sub media europeană de 78%. 61% dintre români sunt în favoarea finanțării furnizării și livrării de echipamente militare către Ucraina, media UE fiind de 68 de procente.



    Cât privește energia și securitatea energetică, atât majoritatea cetățenilor UE, cât și a celor români sunt de acord că Uniunea ar trebui să investească în energia din surse regenerabile, să își reducă dependența de sursele de energie rusești și că stocarea gazelor în țările comunitare ar trebui să fie efectuată rapid, pentru a permite aprovizionarea neîntreruptă cu gaze în timpul iernii. Atât europenii, cât și românii în mod particular, consideră că creșterea eficienței energetice ne va face mai puțin dependenți de producătorii de energie din afara UE și sunt în favoarea achiziționării în comun a energiei de către statele membre ale UE din alte țări pentru a obține un preț mai bun. În plus, 65% dintre respondenții români afirmă că au luat recent măsuri pentru a-și reduce consumul de energie sau că intenționează să facă acest lucru în viitorul apropiat, iar media UE este de 78 de procente.






  • În pregătire, o nouă rectificare bugetară

    În pregătire, o nouă rectificare bugetară

    Executivul de la București
    a pregătit o nouă rectificare bugetară, a treia din acest an, puternic
    influențată de contextul pandemic. Rectificarea este necesară, a explicat
    ministrul Finanţelor, Florin Cîțu, pentru ca sănătatea, asistenţa socială şi
    educaţia să aibă fondurile necesare funcţionării până la sfârşitul anului. De
    asemenea, vor fi direcționați bani pentru susţinerea în continuare a
    investiţiilor, precum și către Ministerul Agriculturii, pentru despăgubirea
    fermierilor ale căror culturi au fost afectate de secetă.


    Cifrele luate în
    calcul au în vedere un deficit în creştere – de 9,1% din PIB – pe fondul
    evoluţiei negative a economiei, influenţată de prelungirea crizei sanitare. În
    loc de o creştere economică de 4,2%, cât era prevăzută în buget la începutul anului,
    România se confruntă acum cu o contracţie egală, iar această scădere de
    aproximativ opt procente, care se regăseşte şi în deficit, este cauzată de
    scăderea veniturilor și de eşalonarea datoriilor pe care companiile le-au
    acumulat din martie până în octombrie, a explicat ministrul Cîţu. El a mai spus
    că la această rectificare se va suplimenta bugetul asigurărilor sociale pentru
    acoperirea recalculării de pensii şi finanţarea măsurilor de sprijin pentru
    companii, în contextul pandemiei.


    Anunţurile făcute de ministrul Florin Cîţu
    sunt completate de Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză, care a revizuit
    în sens negativ estimările privind evoluţia economiei: o scădere a PIB-ului de
    4,2% în acest an, în timp ce inflaţia ar urma să ajungă la 2,2% la finalul anului.
    La Bruxelles, în prognozele sale de toamnă, Comisia Europeană estimează că
    deficitul României va trece de 10% din PIB în 2020 şi va continua să crească în
    anii următori. Executivul comunitar a cerut o analiză atentă a situaţiei
    economice din România, la fel cum a solicitat şi pentru alte 11 state membre
    unde a observat dezechilibre macroeconomice majore. Comisia consideră că
    deteriorarea perspectivelor economice şi introducerea măsurilor de urgenţă
    destinate combaterii pandemiei şi consecinţelor sale economice explică doar
    parţial preconizata creştere a deficitului în România, pentru că, potrivit
    Bruxellesului, elemente importante ale situaţiei fiscale care erau deja
    prezente înainte de izbucnirea pandemiei nu au fost modificate în acest an.


    Este
    vorba de creşteri semnificative ale pensiilor și alocațiilor pentru copii, fără
    suport financiar real, reducerea taxelor indirecte şi diminuarea contribuţiilor
    sociale pentru unele categorii de angajaţi. Executivul comunitar deplânge
    faptul că încercările guvernului de a limita impactul unora dintre aceste
    măsuri au fost respinse de Parlament. Comisia reaminteşte că, începând din
    aprilie 2020, România face obiectul procedurii de deficit excesiv, ca urmare a
    încălcării în 2019 a pragului privind deficitul. Totuşi, CE consideră că, având
    în vedere gradul ridicat de incertitudine care persistă în contextul pandemiei
    de coronavirus, în acest moment nu trebuie luată nicio decizie cu privire la
    aplicarea unor măsuri suplimentare în cadrul procedurii.

  • Situaţia economică, respectarea drepturilor omului şi politica externă a Republicii Moldova

    Situaţia economică, respectarea drepturilor omului şi politica externă a Republicii Moldova

    Situaţia economică, respectarea drepturilor omului şi politica externă a Republicii Moldova – motive de îngrijorare pentru Uniunea Europeană. Discutăm pe temă, la început de an 2020, cu deputatul Matei Dobrovie, membru al Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării.