Dacă
până pe 29 ianuarie la Chişinău n-ar fi fost instalat un nou executiv – al
treilea în mai puţin de un an -, preşedintele Nicolae Timofti ar fi fost
obligat să declanşeze procedurile pentru un scrutin legislativ înainte de
termen, pe care, potrivit tuturor sondajelor privind intenţiile de vot, stânga
pro-moscovită, socialistă şi populistă, şi l-ar fi adjudecat confortabil.
Tocmai spectrul anticipatelor a fost, se pare, cel mai puternic impuls pentru
cei 57 de deputaţi, dintr-un total de 101, care, într-o şedinţă organizată
aproape conspirativ şi care n-a durat decât jumătate de oră, au votat pentru
programul şi componenţa echipei lui Pavel Filip. Aceştia aparţin grupurilor parlamentare
democrat, din care provine şi noul premier, şi liberal, cărora li s-au adăugat
un grup de deputaţi ex-comunişti, convertiţi, peste noapte, la
social-democraţie, şi câţiva liberal-democraţi, al căror partid a trecut, de
altfel, oficial, în opoziţie. Şi tot îndepărtarea anticipatelor trebuie să-i fi înfuriat pe miile de
manifestanţi filoruşi care, imediat după
vot, au intrat în sediul Legislativului trecând peste cordoanele de ordine. Confruntările s-au soldat cu 13 răniţi, între care opt poliţişti şi liderul
Partidului Liberal, fostul preşedinte interimar al Republicii, Mihai Ghimpu.
Într-un interviu pentru Radio România, analistul Iulian Chifu, director al
Centrului pentru Prevenirea Conflictelor şi fost consilier prezidenţial la
Bucureşti în mandatele lui Traian Băsescu, notează că, exact în momentul
asaltului de la Parlament, aterizau intempestiv pe aeroportul din Chişinău
liderul populist, Renato Usatîi, şi cel socialist, Igor Dodon, sosiţi de la
Moscova cu ceea ce Chifu numeşte indicaţiile pe care le-au primit acolo.
La discreta ceremonie de învestire a noului
Executiv, preşedintele Timofti a subliniat că sprijinul popular este un
element obligatoriu pentru succesul politicilor guvernamentale. Reprezentanţe
ale instituţiilor internaţionale acreditate la Chişinău au făcut apel la calm
şi au îndemnat autorităţile să nu permită escaladarea situaţiei.
În numele
României vecine, premierul Dacian Cioloş a subliniat importanţa unei guvernări
stabile la Chişinău, care să realizeze reformele economice şi sociale necesare.
La rându-i, şefa diplomaţiei europene, Federica Mogherini, a declarat că
încurajează toate părţile interesate din Republica Moldova să se angajeze
într-un dialog pentru a găsi, împreună, calea de urmat.
Potrivit profesorului
Chifu, singura cale sunt reformele, care ar convinge FMI şi România să-şi reia
împrumuturile ce ar mai permite Republicii Moldova să respire. În caz contrar,
avertizează el, devine de neoprit mersul către falimentul financiar, economic
şi, finalmente, statal.