Radio România Internațional

Tag: situatii de urgenta

  • Inundațiile din Spania și mecanismul european de protecție civilă

    Inundațiile din Spania și mecanismul european de protecție civilă

    Inundațiile recente din regiunea Valencia, Spania, a cauzat victime și numeroase daune, așa cum au relatat cele mai multe mijloace de informare în masă. Bilanțul victimelor este cel mai mare din ultimele decenii în țara iberică, iar suferințele spaniolilor loviți de furia apelor a stârnit imediat reacția insituțiilor europene.

    Președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen a anunțat că Uniunea este pregătită să ajute Spania, afirmație întărită de Balazs Ujvari, purtător de cuvânt al Comisiei Europene.

    ”În termeni de asistență, până acum am fost în contact cu autoritățile spaniole în decursul ultimelor zile. Ceea ce ne-au cerut a fost activarea sistemului de sateliți Copernicus, astfel că am transmis câteva imagini din satelit la rezoluție înaltă și autoritățile spaniole le pot folosi pentru a-și planifica eforturile de pe teren, pentru a evalua daunele produse de inudații și a planifica, pe această bază, ce trebuie făcut pentru a salva oameni.

    Acum, un alt instrument pe care îl avem la dispoziție este, firește, mecanismul european de protecție civilă care încă nu a fost activat. Dar, bineînțeles, dacă o asemenea cerere va veni, suntem pregătiți complet pentru a mobiliza asistență pentru Spania.”

    Mecanismul european de protecție civilă, înființat în 2001, permite atât țărilor membre ale spațiului Uniunii, cât și celor din afara lui să intervină pentru situații de urgență dintr-o țară care a suferit un dezastru natural. În afara intervenției, mecanismul își propune să folosească experiențele trecute pentru a preîntâmpina dezastre viitoare.

    Mecanismul european de protecție civilă are acum 35 de membri, cele 27 de state membre ale Uniunii Europene plus alte 9 țări europene nemembre. Sunt considerate urgențe dezastrele naturale, cum ar fi incendiile forestiere, cutremurele, inundațiile, epidemiile, și dezastrele produse de oameni, precum poluarea, accidentele industriale și conflictele care pot duce la dezastre.

  • Instrumentul pentru situații de urgență al pieței unice

    Instrumentul pentru situații de urgență al pieței unice

    Comisia Europeană a
    prezentat recent noul Instrument pentru situații de urgență al pieței unice.
    Acest set de reguli urmărește să mențină libera circulație a bunurilor,
    serviciilor și persoanelor și disponibilitatea bunurilor și serviciilor
    esențiale în cazul unor situații de urgență viitoare, în beneficiul cetățenilor
    și al întreprinderilor din întreaga Uniune Europeană. Deși piața unică s-a
    dovedit a fi cel mai bun atu în gestionarea crizelor, pandemia de COVID-19 a
    evidențiat deficiențe care au afectat capacitatea Uniunii de a răspunde în mod
    eficace și coordonat situațiilor de urgență. Măsurile unilaterale au cauzat
    fragmentarea, agravând criza și afectând, în special, întreprinderile mici și
    mijlocii.


    Lecțiile învățate
    rămân clare, spune Margrette Vestager, comisarul european pentru concurență.

    Trebuie să facem piața noastră unică operațională în orice moment,
    inclusiv, desigur, în perioade de criză. Trebuie să o facem mai puternică și
    avem nevoie de noi instrumente, care să ne permită să acționăm rapid și
    colectiv în fața oricărui tip de risc,
    astfel încât să putem asigura două lucruri. În primul rând, piața noastră unică
    trebuie să rămână deschisă, echitabilă și să continue să ofere un cadru optim
    pentru a face afaceri și, în al doilea rând, bunurile de importanță vitală să
    rămână disponibile pentru a satisface nevoile cetățenilor din Uniunea
    Europeană. Noul instrument de urgență al pieței unice ne va ajuta în acest
    sens. Urmează o abordare progresivă și echilibrată în funcție de cât de aproape
    ne aflăm de o posibilă nouă criză. Vom lucra pentru a stabili protocoalele
    necesare. De asemenea, vom desfășura simulări de gestionare a crizelor și vom
    cere statelor membre să ne trimită avertismente timpurii în cazul în care cantitatea
    anumitor stocuri este critică. Instrumentul de urgență al pieței unice face ca
    piața unică să funcționeze și în vremuri de criză.


    Odată identificată
    o amenințare la adresa pieței unice, Comisia Europeană poate activa regimul de
    vigilență. În cele din urmă, în cazul unei crize cu un impact amplu asupra
    pieței unice, se poate activa regimul de urgență. Va fi înființat un grup
    consultativ, format din Comisie și statele membre, pentru a evalua o anumită
    situație și a recomanda cele mai adecvate măsuri de răspuns. Comisia Europeană poate
    recomanda, de asemenea, ca statele membre să asigure disponibilitatea bunurilor
    relevante în situații de criză și să distribuie rezervele strategice
    constituite în timpul fazei de vigilență într-un mod direcționat.


    În circumstanțe
    extraordinare și numai atunci când regimul de urgență a fost deja activat,
    Comisia Europeană poate utiliza, de asemenea, instrumente care vor necesita o
    etapă de activare separată. Operatorii economici vor primi solicitări să
    accepte comenzi prioritare pentru produse relevante în situații de criză. Ca
    răspuns la aceste solicitări, întreprinderile trebuie fie să se conformeze, fie
    să explice motivele grave care justifică refuzul. În plus, introducerea
    accelerată pe piață a anumitor produse prin intermediul unor testări și
    acreditări mai rapide, inclusiv prin evaluarea conformității, va asigura
    disponibilitatea acestora în situații de urgență.


  • Creşterea capacităţii de reacţie la dezastre în regiunea transfronatlieră România – Bulgaria

    Creşterea capacităţii de reacţie la dezastre în regiunea transfronatlieră România – Bulgaria

    Peste
    un milion de euro, finanțare europeană, vor fi investiți în regiunea transfrontalieră
    România- Bulgaria, pentru dotarea Inspectoratelor pentru Situații de Urgență și
    a Jandarmeriilor din județul Dolj și municipalitatea Lom, pentru a putea
    interveni rapid în caz de dezastre imprevizibile și extrem de dificil de
    combătut.


    Cosmin
    Vasile, președintele Consiliului Județean Dolj:




    Suntem în implementare
    cu unul dintre cele șapte proiecte transfrontaliere pe care le-a câștigat
    Consiliul Județean, care prevede achiziția de echipamente pentru combaterea
    incendiilor forestiere.


    A fost un parteneriat
    pe care l-am făcut cu Inspectoratul de jandarmi, cu ISU Dolj și corespondentul
    din Montana, Lom, Bulgaria. Ideea ne-a venit tocmai pentru că de-a lungul
    timpului avem mai multe proiecte implementate pe situații de urgență care au
    prevăzut achiziția de echipamente, autospeciale, mașini de intervenție,
    ambulanțe, însă un specific aparte îl au aceste incendii forestiere, despre care
    am văzut anul acesta ce impact au avut.


    Colegii de la cele
    două inspectorate au crezut că au nevoie de dotări, de la ATV-uri dotate special
    cu rezervoare de lichid astfel încât să poată ajunge în locuri în care nu pot
    intra mașinile mari, combinezoane pentru pompieri și am achiziționat și un
    sistem de alarmare pentru înca șase localități.


    Noi am avut cu ISU
    Dolj și partenrii din Bulgaria un proiect prin care am făcut un sietm de
    alarmare pe toată Valea Dunării în caz de inundații sau alte catastrofe. Atunci
    am dotat comunitățile cu aceste sisteme, acum le extindem.


    Este un proiect in
    plină desfășurare, așa cum zis, al șaptelea proiect transfrontalier, cele mau
    multe câștigate de un Consiliu Județean din țară.




    În cele două regiuni se vor organiza și
    aplicații de mobilizare și pregătire în caz de urgență, dar și campanii de
    informare, conștientizare și prevenție.




  • Primul centru de excelenţă în pregătirea personalului operativ la dezastre, în judeţul Mureş

    Primul centru de excelenţă în pregătirea personalului operativ la dezastre, în judeţul Mureş

    Deschiderea
    primului centru de excelenţă în pregătirea personalului operativ la dezastre
    din România este preconizată în anul 2023.


    Anunțul a fost făcut, la mijlocul
    acestei luni, chiar de Ziua Pompierilor, de către șeful Inspectoratului pentru
    Situații de Urgență Horea al județului Mureș, col. Călin Handrea.


    Acesta
    a arătat că în Strategia de consolidare şi dezvoltare a Inspectoratului General
    pentru Situaţii de Urgenţă pentru perioada 2016-2025, se prevede că una
    dintre vulnerabilităţile constatate în activitatea de pregătire reprezintă
    lipsa centrelor zonale de pregătire a personalului operativ.

    Din acest motiv, în județul
    Mureș, în comuna Gornești, a fost iniţiat proiectul Centrul de excelenţă
    în pregătirea personalului operativ la dezastre, prin care se va putea
    asigura un proces de instruire, în condiţii apropiate sau similare situaţiilor
    reale în care se desfăşoară misiunile specifice serviciilor profesioniste
    pentru situaţii de urgenţă, întreprinse în caz de dezastre.


    Colonelul Călin Handrea: Am recepționat studiul de fezabilitate,
    urmează să intre în procedura de achiziții, proiectare și ulterior execuție.
    Având în vedere că sunt vreo 40 de obiective pe acel amplasament, care va fi
    unic în România și probabil chiar unic în această parte a Europei, toate
    instituțiile din sistemul național de management al situațiilor de urgență vor
    putea să se pregătească.




    Proiectul se va finanţa din fonduri
    europene nerambursabile alocate potrivit Anexei Prioritare nr. 5 – Promovarea
    adaptării la schimbările climatice, prevenirea şi gestionarea riscurilor din
    cadrul Programului Operaţional Infrastructură Mare.


    Centrul de la Gorneşti va fi compus dintr-un
    Centru naţional de formare pentru paramedici, medici şi asistenţi medicali, în
    caz de dezastre, respectiv un poligon de pregătire/centru naţional de
    antrenament CBRN (chimic, biologic, radiologic, nuclear).


    Aici se vor putea pregăti specialişti
    CBRN, alpinişti de intervenţie, scafandri, paramedici şi pompieri, sub
    autoritatea Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă


    Termenul
    de execuție este finalul anului 2023, iar pentru construirea centrului ISU a
    preluat un imobil din Gornești care cuprinde 47 de hectare de teren și 10.000
    de metri pătrați de construcții.




  • Rețea comună durabilă pentru situațiile de urgență din Banat

    Rețea comună durabilă pentru situațiile de urgență din Banat

    Totul se derulează în cadrul proiectului Rețea comună durabilă
    pentru situațiile de urgență din Banat finanțat prin Programul INTERREG IPA de
    cooperare transfrontalieră România-Serbia. Acesta este implementat de către
    Consiliul Județean Caraș-Severin în parteneriat cu Inspectoratul pentru
    Situații de Urgență SEMENIC al Județului Caraș-Severin, Primăria orașului
    Vârșeț și Asociația pentru Dezvoltare Intercomunitară pentru Managementul
    Situațiilor de Urgență ADIVEST.

    Proiectul a fost întârziat din cauza pandemiei de coronavirus,
    dar în ultimele luni s-a intrat în linie dreaptă și se vor atinge obiectivele
    propuse, spune Cristian Bîtea, managerul de proiect. Pe agenda ultimei
    întâlniri, la sediul Consiliului Județean Caraș-Severin, au fost dezbătute
    aspecte legate de stadiul achiziției de autospeciale și echipamente pentru
    intervenție la inundații, cursuri pentru scafandri, precum și realizarea unui
    studiu de cercetare în domeniul situațiilor de urgență.


    Un alt subiect important abordat, a fost cel referitor la
    Campania de conștientizare a populației pentru prevenirea riscurilor de mediu
    și situații de urgență: AJUTĂ-NE SĂ TE SALVĂM! în cadrul căreia sunt
    elaborate mai multe materiale pentru informarea populației asupra diferitelor
    tipuri de riscuri de mediu, măsuri de prevenție corespunzătoare și răspunsul în
    cazul producerii acestora. Tot în cadrul acestei campanii, în 25 de localități
    din județele Caraș-Severin și Timiș se vor monta plăcuțe cu cod QR pentru
    semnalizarea riscurilor. Cristian Bîtea explică:


    În această
    perioadă se stabilesc detaliile de desfășurare a unor exerciții tactice în zona
    de frontieră România-Serbia, în domeniul situațiilor de urgență. Vor fi
    folosite echipamentele achiziționate prin proiect de către ISU Semenic și
    Orașul Vârșeț. Împreună cu partenerii, este demarată organizarea
    unor activități la care vor participa reprezentanți ai autorităților publice
    locale cu atribuții în domeniul situațiilor de urgență româno-sârbe: ateliere
    de lucru/workshop-uri, toate acestea regândite în contextul interdicțiilor
    legate de pandemie. Totodată, elaborarea Studiului de cercetare în domeniul situațiilor
    de urgență pentru zona de frontieră este aproape finalizată.

    Studiul include
    prognosticul pe termen lung al principalilor factori de risc din zona:
    precipitații, secetă, furtună, furtună, grindină, viscol, strat de zăpadă,
    indicele de evaporare, vânt etc., și, pe baza previziunilor acestor factori,
    ISU Semenic, ISU Banat și SVSU Vârșeț sunt organizate principalele acțiuni de
    prevenire, acțiune în caz de riscuri. În urma studiului privind riscurile
    transfrontaliere și prognosticul evoluției acestora în zona proiectului și
    desfășurării exercițiilor tactice, sunt începute demersurile pentru elaborarea
    a 4 metodologii comune de intervenție. Pornind de la aceste documente și
    activități, se va elabora Acordul de colaborare RO – SE care va fi transmis ministerelor
    celor două țări.


    Campania de conștientizare a populației cu privire la situațiile
    de risc AJUTĂ-NE SĂ TE SALVĂM!, este în plină defășurare în ambele părți ale
    graniței. Membrii echipei de lucru depun eforturi pentru a finaliza
    montarea unor panouri de semnalizare a riscurilor în județele Timiș,
    Caraș-Severin și Districtul Banatul de Sud din Serbia.


    Platforma verde IT, este finalizată în partea sârbă și urmează a
    fi implementată și în România, în zona transfrontalieră cu implicarea ISU
    Semenic.


    Proiectul a început în noiembrie 2019, este finanţat prin
    Programul INTERREG IPA de Cooperare Transfrontalieră România-Serbia şi are o
    perioadă de implementare de 24 de luni.



  • Comisia de Sănătate a Parlamentului European a adoptat noul Mecanism European de Protecție Civilă

    Comisia de Sănătate a Parlamentului European a adoptat noul Mecanism European de Protecție Civilă

    Comisia de Sănătate a Parlamentului European a
    adoptat noul Mecanism European de Protecție Civilă (MEPC) de care
    poate beneficia toate statele membre în situații de urgență medicale (inclusiv coronavirus)
    sau catastrofă (incendii, cutremur, inundații).

    Interviu dr. Tudor Ciuhodaru,
    europarlamentar, membru al Comisiei de
    Sanatate, initiatorul acestui demers.


  • Serviciu local de gestionare a situaţiilor de urgenţă, la Ovidiu

    Serviciu local de gestionare a situaţiilor de urgenţă, la Ovidiu

    Când vine vorba de situaţii de urgenţă,
    câteva secunde pot face diferenţa între viaţă şi moarte.


    Pornind de la această idee, autorităţile
    locale din Ovidiu încearcă să pună la punct un sistem propriu de intervenţie în
    caz de situaţii de urgenţă, pentru a acţiona mult mai rapid.


    Aşadar, la Ovidiu este în derulare un
    proiect finanţat din fonduri europene, care prevede achiziţia de autospeciale
    de intervenţie, menite să transforme oraşul într-un loc mai sigur.


    Este vorba de o ambulanţă de tip B, dotată
    cu toată aparatura necesară, o autospecială de stingere a incendiilor, o
    ambarcaţiune de intervenţie rapidă pe lac şi un microbuz pentru transport
    persoane.


    Proiectul se numeşte Managementul integrat
    al riscului şi reacţii eficiente ale autorităţilor pentru siguranţă civilă iar
    perioada de implementare este de doi ani.


    Acesta are o valoare de aproape un milion de
    euro şi este realizat împreună cu administraţia oraşului Şabla (Bulgaria).


    Primarul oraşului Ovidiu, George Scupra,
    spune că prin acest proiect, se urmăreşte îmbunătăţirea timpilor de răspuns, în
    situaţii de risc:




    Ne-am dorit acest proiect.
    Este bine să este realizat la nivelul oraşului Ovidiu. Suntum un mic oraş în
    dezvoltare. Suntem la limita Constanţei. Diferenţa asta de timp de acţiune face
    diferenţa între viaţă şi moarte, practic. Nu este suficient să stai să-ţi vină
    o ambulanţă de la Constanţa până la Ovidiu şi să se întoarcă de la Ovidiu la
    Constanţa. înseamnă, nu ştiu, 40 de minute. Pe când, dacă ar pleca direct din
    Ovidiu ar ajunge în 2-3 minute la om şi după aceea, probabil încă 10 minute
    până la Constanţa. timpii aceştia sunt foarte importanţi pentru noi. De aici a
    pornit gândirea acestui proiect.





    Autospeciala de stingere a incendiilor a fost
    predată departamentului pentru situaţii de urgenţă al oraşului Ovidiu.


    Este vorba de un serviciu voluntar, prin care
    autorităţile locale încearcă să gestioneze singure, situaţiile de urgenţă în
    care, de multe ori, minutele fac diferenţa, mai spune primarul oraşului Ovidiu.






    Tot în cadrul proiectului, pentru intervenţii
    rapide în situaţii de urgenţă sunt elaborate şi hărţi digitale, care să ajute
    autorităţile să aibă o evidenţă a zonelor mai expuse la riscuri naturale.


    Proiectul este finanţat în cadrul Programului
    Interreg România-Bulgaria, Axă 3 O regiune sigură.


    Acesta îşi propune să dezvolte capacitatea
    autorităţilor pentru a reacţiona rapid la situaţii de risc dar şi pentru a
    preveni astfel de situaţii.


    De asemenea, echipele de voluntari vor
    fi instruite cum să acţioneze eficient şi vor fi dotate cu toate echipamentele
    necesare.


    Proiectul mai prevede şi un sistem de
    alertare a populaţiei, în cazuri de situaţii de urgenţă.

  • Proiect transfrontalier “Reţea comună durabilă pentru situaţiile de urgenţă din Banat”

    Proiect transfrontalier “Reţea comună durabilă pentru situaţiile de urgenţă din Banat”

    Proiectul are o valoare de aproape 1,5 milioane de euro, este finanţat prin Programul INTERREG IPA de Cooperare Transfrontalieră România-Serbia şi are o perioadă de implementare de 24 de luni. Parteneri sunt Consiliul Judeţean Caraş-Severin, ISU Semenic, Primăria Vârşeţ şi Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară pentru Managementul Situaţiilor de Urgenţă. Prin proiect se doreşte consolidarea capacităţii autorităţilor locale de prevenire a dezastrelor, a accidentelor de mediu şi de reacţie în caz de situaţii de urgenţă în zona transfrontalieră, reprezentată de judeţele Caraş-Severin, Timiş şi Districtul Banatul de Sud.

    Preşedintele Consiliului Judeţean, Silviu Hurduzeu, dar şi şeful ISU Semenic, colonel Cristinel Coneru consideră că proiectul este foarte important pentru Banatul montan:

    Prin proiect vor fi achiziţionate echipamente de intervenţie pentru situaţii de urgenţă, vor fi organizate exerciţii tactice comune româno-sârbe şi cursuri de scafandri militari pentru ISU SEMENIC şi ISU BANAT Timiş. Vor mai fi organizate sesiuni de instruire pentru personalul de intervenţie şi cel administrativ, va fi elaborat un studiu de cercetare privind situaţiile de urgenţă şi riscurile privind protecţia mediului în aria proiectului şi va fi derulată o campanie de conştientizare adresată populaţiei privind factorii de risc.


    Câştigaţi în urma acestui proiect transfrontalier vor fi şi partenerii sârbi. De exemplu, locuitorii din zona Vîrşeţ vor avea sistem de alertare în caz de dezastre, spune Marina Putnik – șeful Serviciului Proiecte Transfrontaliere din cadrul Primăriei Vârșeț:

    Prin acest proiect vom achiziţiona maşini mari care să poată interveni la situaţii de urgenţă. La fel de importantă pentru noi este platforma, care în România este deja dezvoltată la nivel naţional, RO-alert. Noi dorim o astfel de platformă pentru cetăţenii din zona Vîrşeţ. De asemenea, ne interesează foarte mult semnarea unui acord de colaborare pe termen lung între statele noastre pentru a acţiona mult mai bine în situaţii de urgenţă.


  • România, partener viabil în RescEU

    România, partener viabil în RescEU

    Sistemul de
    gestionare a situaţiilor de urgenţă la nivel european     se îmbogăţeşte cu RescEU.
    O iniţiativă a Comisiei Europene de modificare şi îmbunătăţire a Mecanismului
    de Protecţie Civilă al Uniunii    , urmărind trei obiective: consolidarea
    eficacităţii acţiunilor preventive, consolidarea capacităţii colective a
    Uniunii de a răspunde la dezastre şi simplificarea acţiunilor administrative în
    sprijinul situaţiilor de urgenţă. Ideea
    creării unei capacităţi suplimentare de protecţie civilă la nivel european, RescEU,
    precum şi participarea României la astfel de acţiuni au fost subiectele
    principale ale discuţiilor avute de Comisarul european pentru ajutor umanitar
    și gestionarea crizelor, Christos Stylianides, cu ministrul afacerilor interne,
    Carmen Dan și cu secretarul de stat, șeful DSU, Raed Arafat.


    Christos Stylianides: Am discutat propunerea Comisiei
    de a creşte capacitatea Uniunii de răspuns în faţa dezastrelor naturale, precum
    şi propunerea de a crea RescEU. După cum mă aşteptam, România este un aliat
    cheie în încercarea noastră de upgradare a sistemului existent. Ca urmare a
    schimbărilor climatice, dezastrele sunt mai violente şi mult mai frecvente.
    Aceasta este realitatea în întreaga Europă, de la sud la nord şi de la vest la
    est. Suntem martorii incendiilor şi inundaţiilor şi ni s-a dovedit cum
    capacităţile noastre colective nu sunt suficiente în niciuna dintre situaţii.
    În special atunci când dezastrele naturale se petrec în mai multe ţări în
    acelaşi timp. Trebuie să ne adaptăm la această nouă realitate, să fim mai bine
    pregătiţi să răspundem acestor provocări. Şi cred cu tărie că trebuie să fim
    mai bine pregătiţi să ne protejăm
    cetăţenii şi bunurile lor. Aceasta este ceea ce dorim să obţinem prin
    propunerea noastră de a crea RescEU. RescEU este o evoluţie a sistemului
    existent, nu e o revoluţie, dar prin RescEU putem îmbunătăţii sitemele
    existente, astfel încât să ne protejăm cetăţenii. RescEU va fi creat în cadrul
    capacităţilor operaţionale ale UE, pentru protejarea cetăţenilor în faţa dezastrelor
    naturale, atunci când capacităţile şi resursele naţionale nu fac faţă, sunt
    depăşite. Aceste capacităţi la nivel UE nu sunt menite să înlocuiască
    capacităţile naţionale, ci să le completeze. Solidaritatea europeană este
    esenţială. Şi în această privinţă cred cu tărie că UE poate să dovedească o
    solidaritate eficientă care să folosească cetăţenilor ei în momente critice.



    Comisarul Christos
    Stylianides     a afirmat că solidaritatea este un element cheie a legăturii
    noastre ca cetăţeni europeni şi a lăudat solidaritatea dovedită de România în
    situaţiile de criză la nivel european    .


    În cadrul
    sistemului RescEU statele membre trebuie
    să păstreze comanda şi controlul resurselor RescEU, Comisia urmând să menţină
    coordonarea operaţională.


  • Protocol în sprijinul cetăţenilor români aflaţi în situaţii de urgență

    Ministerul Afacerilor Externe, prin Departamentul Consular (DCons) și Ministerul Afacerilor Interne, prin Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU) au încheiat astăzi, 26 ianuarie 2018, un Protocol de colaborare în vederea acordării de sprijin reciproc în gestionarea situaţiilor deosebite în care sunt implicaţi cetățeni români aflați sau stabiliți în străinătate, respectiv cetățeni străini aflați sau stabiliți pe teritoriul României.

    Încheierea acestui parteneriat între cele două instituții permite stabilirea cadrului și modalităților de colaborare dintre cele două instituții și va facilita efectuarea de activități și acțiuni comune în situații de urgență majore/dezastre/calamități naturale în statele din vecinătatea României (Republica Moldova, Bulgaria, Republica Serbia, Ungaria și Ucraina), precum și, de comun acord, în alte țări unde Departamentul Consular va solicita, punctual, pentru anumite situații de urgență, sprijinul DSU și/sau a structurilor aflate în coordonarea acestuia. De asemenea, parteneriatul presupune printre altele și derularea de activități precum exerciții, acțiuni comune (training-uri, workshop-uri, etc.) în vederea pregătirii Echipelor de Reacție Rapidă din cadrul Celulei de Criză a MAE în gestionarea situațiilor de urgență.

    Totodată, vor fi promovate pe bază de reciprocitate, aplicaţia dezvoltată de MAE Călătoreşte în siguranţă alături de serviciul de alertare prin sms Un SMS îţi salvează viaţa, destinate cetățenilor români care călătoresc în străinătate, precum și Aplicația DSU care oferă utilizatorului informații cu privire la situații de risc.

    Prin intermediul acestui protocol de colaborare se reconfirmă buna cooperare dintre cele două Departamente, specializate să intervină în situații de urgență, precum și angajamentul de a intensifica acest parteneriat în acţiunile viitoare, pentru a fi gestionate în mod operativ și eficient, în sprijinul cetăţenilor români aflaţi în situaţii deosebite.

  • Jurnal românesc – 04.08.2016

    Jurnal românesc – 04.08.2016

    Executivul de la Bucureşti a lansat, joi, platforma GovITHub. Guvernul vrea să aducă în administraţia din România capacitatea de inovaţie din IT şi prin lansarea platformei GovITHub se doreşte reunirea unor oameni din domeniu care au curajul să dea o mână de ajutor în administraţie – a declarat premierul Dacian Cioloş. Prim-ministrul a precizat că această platformă are la bază experienţe reuşite din domeniul IT.



    Executivul a adoptat, miercuri, măsuri care reglementează asigurarea la nivel naţional a managementului tipurilor de risc pentru prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă. In urma analizei incendiului din clubul Colectiv din toamna anului trecut, cand 64 de tineri au murit, dar şi a altor situaţii produse în România, Executivul a stabilit autorităţile care au obligaţia de a asigura managementul tipurilor de risc şi comandantul acţiunii în persoana unui reprezentant al Ministerului de Interne. Acesta planifică şi asigură coordonarea tuturor forţelor şi echipamentelor implicate în intervenţie. Situatiile de risc la care se refera documentul sunt cutremure, epidemii, inundaţii, accident nuclear sau radiologic şi incendii de pădure care au impact major asupra comunităţilor, mediului şi populaţiei.



    Compania de rating Coface a îmbunătăţit ratingul României de la B la A4, un nivel la care ţara nu s-a mai situat din 2009. Ratingul A4 reprezintă limita de jos a categoriei recomandate pentru investiţii şi indică faptul că mediul de afaceri este suficient de solid, dar probabilitatea ca firmele să nu îşi poată onora plăţile există încă. Chiar dacă ratingul României a fost îmbunătăţit, managerul de ţară al companiei, Eugen Anicescu, avertizează că evoluţiile economice recente se bazează prea mult pe creşterea consumului, cu efecte negative pe viitor.



    Peste 40% din turiştii străini care vizitează România preferă municipiul Bucureşti, urmat de judeţele Braşov, Sibiu şi Mureş, informează deputatul PNL Andreea Paul printr-un comunicat de presă. Municipiul Bucureşti se află în fruntea clasamentului destinaţiilor preferate de străini cu aproape 1 milion de persoane. La polul opus, cu cel mai mic număr de sosiri ale turiştilor în structurile de primire turistică, se află judeţele Giurgiu cu 2231 de persoane, Vrancea cu 1935 de persoane şi Teleorman cu 1478 de persoane. Potrivit ultimelor date furnizate de Eurostat, România este printre statele cu cei mai puţini turişti străini înregistraţi în structurile de primire turistică, aproximativ 2 milioane de persoane, locul 23 în Uniunea Europeană. Romania este depăşită de state precum Bulgaria, Ungaria, Cehia.



    Guvernul a aprobat eliberarea, pe 24 august, a primei tranşe în valoare de 60 de milioane de euro din asistenţa financiară rambursabilă pentru Republica Moldova. Acordarea acestor bani se face în baza unei înţelegeri bilaterale, care prevede şi îndeplinirea de către autorităţile de la Chişinău a unor criterii, cum ar fi: demersuri pentru un acord cu FMI, pachet legislativ pentru îmbunătăţirea mediului de afaceri, actualizarea reformei în justiţie şi o strategie naţională anticorupţie. Planul de acţiune este urmărit de guvernul de la Bucureşti, astfel încât, după ce Republica Moldova a notificat că a obţinut acordul tehnic din partea FMI, Cabinetul Cioloş a aprobat eliberarea primei tranşe. Valoarea totală a acordului este de 150 de milioane de euro.