Radio România Internațional

Tag: situri

  • Situri și monumente din 48 de țări europene își deschid porțile pentru vizitatori

    Situri și monumente din 48 de țări europene își deschid porțile pentru vizitatori

    Prima zi de toamna calendaristică, 1 septembrie, a marcat la nivelul întregii Europe începutul Zilelor Europene ale Patrimoniului 2023, cu zeci de mii de evenimente care au loc în 48 de țări participante. Tema din acest an este Patrimoniul viu, care va prezenta vitalitatea, diversitatea și semnificația tradițiilor culturale din Europa.

    Așadar, până în noiembrie 2023, situri și monumente excepționale își vor deschide porțile vizitatorilor, unele dintre acestea fiind în mod normal închise publicului în restul anului. În plus, vor avea loc evenimente culturale, expoziții, spectacole artistice, ateliere interactive și tururi ghidate, toate inspirate de tema Patrimoniul viu. Aceste activități valorifică tradițiile culturale și abilitățile în formarea societăților noastre.

    Evenimentul permite publicului să se bucure de vizite gratuite, să descopere patrimoniul cultural comun și să participe la protejarea patrimoniului european pentru generațiile actuale și cele viitoare.

    Margaritis Schinas, vicepreședintele Comisiei Europene pentru promovarea modului nostru de viață european declară că, acum, mai mult ca niciodată, trebuie să sprijinim inițiativele locale și proiectele plasate sub responsabilitatea comunității. Europa cetățenilor va avea nevoie de acțiuni comune, care pornesc de la bază spre vârf, mai spunea el.

    Anul acesta, inițiativele de impact introduse în 2019 vor continua. Este vorba de povestiri captivante ale Zilelor Patrimoniului European, o platformă dedicată amplificării vocilor profesioniștilor din domeniul patrimoniului.

    O altă inițiativă, Tineri creatori de patrimoniu european, oferă o platformă autentică pentru copii și tineri, pentru a identifica viitorii campioni ai patrimoniului european.

    În România, evenimentele din cadrul Zilelor Europene ale Patrimoniului se vor desfășura pe 16 septembrie.

    Autoritățile anunță mai multe evenimente culturale ce vor avea loc în centrul patrimoniului construit, aflat în proprietate publică sau privată, în care se va permite accesul prin intermediul vizitelor, expozițiilor și activităților tematice.

    Fiind prima săptămâna din noul an școlar autoritățile se bazează pe prezența tinerilor.


  • Marca patrimoniului european pentru 12 situri istorice

    Marca patrimoniului european pentru 12 situri istorice

    Acesta este unul dintre cele 12 situri care primesc această importantă distincție, ca recunoaștere pentru rolul semnificativ jucat în istoria și cultura Europei sau în construirea Uniunii Europene.

    Marca patrimoniului european se acordă clădirilor, documentelor, muzeelor, arhivelor, monumentelor sau evenimentelor care au jucat un rol important în crearea Europei de astăzi. Selecţia se desfăşoară o dată la doi ani, iar fiecare stat membru al Uniunii poate transmite Comisiei Europene maximum două propuneri de situri, dintre care doar unul poate fi selectat. Scopul este aducerea în atenţia publicului a elementelor comune de istorie, cultură şi patrimoniul cultural, care contribuie la consolidarea sentimentului de apartenenţă la Uniune şi a dialogului intercultural.

    Anul acesta, Comisia a acordat 12 astfel de distincţii pentru situri din Croaţia, Grecia, Bulgaria, Spania, Luxembourg, Letonia, Slovacia, România, Finlanda, Italia şi Belgia. Un grup de experți independenți din întreaga Uniune a desemnat, anul acesta, siturile castigatoare, dintre cei 21 de candidați preselectați de statele membre participante. Prin această decizie, numărul total de situri care dețin Marca patrimoniului european se ridică la 60.

    Comisarul pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret, Mariya Gabriel, a subliniat că patrimoniul cultural este sufletul Europei, iar siturile selectate reflectă istoria bogată, fiind manifestări geografice ale esenței noastre.

    Palatul Comisiei Europene a Dunării este o clădire istorică din Galaţi, care a fost înființată după Congresul de pace de la Paris din 1856 pentru a reglementa regimul navigației pe fluviu.Situl a fost sediul unei organizații internaționale importante care a contribuit la sporirea integrității europene și la dezvoltarea pașnică a Europei.

    Dosarele de candidatură pentru următoarea selecţie de situri pentru acordarea Mărcii patrimoniului european se depun până la 31 noiembrie anul acesta. Evaluarea candidaturilor va începe în decembrie şi se va termina în 15 februarie anul viitor, iar rezultatele vor fi publicate între 16 februarie şi 1 martie 2023.


  • Ştiinţa, inovarea şi patrimoniul cultural european

    Ştiinţa, inovarea şi patrimoniul cultural european

    Există legături între ştiinţă, inovare şi patrimoniul cultural european?
    Dincolo de faptul că ştiinţa şi inovarea au un rol important în ceea ce priveşte
    conservarea patrimoniului cultural, există multe alte conexiuni şi chiar
    interdependenţe. Aceasta ar fi una dintre concluziile conferinţei la nivel înalt
    Orizont 2020 organizată in această săptămână de Comisia Europeană, conferinţa
    care a avut ca temă inovarea şi patrimoniul cultural european. În Europa există
    aproape jumătate din siturile aflate pe lista patrimoniului cultural mondial
    UNESCO. Conform datelor prezentate de Comisia Europeană, peste 300 de mii de
    persoane sunt angajate în sectorul patrimoniului cultural al Uniunii    , iar alte
    7,8 milioane de locuri de muncă în UE sunt legate indirect de patrimoniu, de
    exemplu în turism, interpretare şi securitate.


    Cercetarea şi inovarea
    pot oferi soluţii inteligente şi avansate din punct de vedere tehnologic la
    provocările cu care se confruntă Europa în încercarea de a proteja şi de a
    beneficia de patrimoniul său cultural. Oficialii europeni şi specialiştii
    consideră că ştiinţa, cercetarea, inovarea şi cultura pot aduce beneficii
    patrimoniului cultural. De exemplu, furnizarea accesului digital la siturile
    inaccesibile din punct de vedere fizic contribuie la conservarea unor
    artefacte. Un exemplu despre modul în care patrimoniul cultural poate schimba
    viitorul a fost dat de comisarul european responsabil cu cercetarea, ştiinţa şi
    inovarea, Carlos Moedas, care a menţionat-o pe o laureată al premiului Nobel
    pentru medicină care a descoperit, într-o scriere veche de două mii de ani,
    efectele curative ale unei plante care combate malaria. Plecând de la lucrarea
    unui grup de experţi intitulată Să punem moştenirea culturală să lucreze
    pentru Europa comisarul european Carlos Moedas a subliniat: Eu
    cred că noi vorbim astăzi exact despre modul în care aceste legături creează
    viitorul şi eu sunt foarte încrezător că se poate face legătura între vechi şi
    nou, între realitatea materială şi zona digitală şi despre cum interconectarea
    unor discipline ar putea schimba cu adevărat viitorul nostru.



    În perioada 2014-2020, UE doreşte să
    investească 500 milioane de euro în cercetare şi inovare privind patrimoniul
    cultural    , însă în perspectiva exerciţiului financiar multianual de după 2020,
    Comisia va prezenta o revizuire intitulată Inovare în cercetarea
    patrimoniului cultural. Revizuirea politicii este un element al aşa-numitului
    pilon de inovare al Anului european al patrimoniului cultural. Pilonul inovării
    constă în trei proiecte – întreprinse de Comisie împreună cu statele membre, cu
    Consiliul Europei şi cu universităţile europene – pentru a îmbunătăţi
    competenţele cetăţenilor europeni în ceea ce priveşte patrimoniul cultural,
    pentru a implica mai bine cetăţenii în luarea deciziilor cu privire la
    patrimoniul cultural şi pentru a promova rolul ştiinţei şi tehnologii în
    patrimoniul cultural.