Tag: situri arheologice

  • Civilizația sării în spațiul carpatic

    Civilizația sării în spațiul carpatic

    Comparată chiar şi azi aurul alb, sarea a fost din cele mai vechi timpuri o marfă extrem de
    râvnită, iar regiunile bogate în zăcăminte au căpătat o importanţă direct
    proporţională cu valoarea sa. Este şi cazul spaţiului românesc,
    considerat dintotdeauna deţinător al celor mai mari zăcăminte de sare din
    Europa.

    Despre vechimea exploatăriilor de sare de pe teritoriul actual al
    României şi despre regiunile cu precădere saline ne vorbeşte acum Valerii Kavruk, manager al Muzeului Național al
    Carpaților Răsăriteni din Sfântu Gheorghe.

    Preocuparea serioasă, sistematică
    pentru exploatarea sării pe teritoriul României datează începând cu circa 6050
    de aniî.Hr.
    Sigur că, în comparație cu alte țări din Europa, în acest moment cea mai
    timpurie vârstă a exploatării sării din Europa este cea din România. Foarte
    curând după această dată, circa 6.000 î.Hr.,
    avem vestigii ceva mai târzii în sudul Poloniei, lângă Cracovia și din
    Bulgaria, din nord-estul Bulgariei, pe teritoriul orașului Provadia. Dar aceste
    exploatări vor apărea peste câteva secole după cele spațiul românesc.


    În plus, în zonele cu cele mai vechi ocne de sare se mai exploatează şi azi
    minereu salin, cum ar fi zăcămintele de sare gemă aflate la suprafața solului
    aflate în special în județele Prahova, Buzău, Vrancea, iar în spaţiul
    intercarpatic la Praid. Dar cele mai larg răspândite manifestări saline pe care
    omul putea să le exploateze fără utilaje tehnice moderne sunt diversele
    acumulări de apă sărată cum ar fi cele din Bucovina și Moldova Subcarpatică.
    Iar în spațiul intracarpatic, în toată Depresiunea Maramureșului sunt sute de
    locuri în care izvorăște apă din pământ, în Transilvania, de asemenea,
    majoritatea izvoarelor de apă sărată aflându-se de-a lungul Carpaților. Şi tot
    din cele mai vechi timpuri, lemnul a însoţit exploatările de sare, în regiunile
    respective dezvoltându-se şi o adevărată civilizaţie specifică.

    Explicaţiile
    vin imediat tot de la Valerii Kavruk: De cele mai multe ori, atunci când vorbim
    de timpuri îndepărtate, foarte rar întâlnim lemnul, pentru că lemnul fiind un
    material organic este foarte perisabil. În timpul săpăturilor arheologice dacă
    găsim lemnul, îl găsim numai în forma carbonizată, adică un fel de cărbune. Iar
    lemnul este practic distrus de microbi. În zonele bogate în soluri sărate sau
    în ape sau nămoluri sărate, se creează condiții optime pentru păstrarea acestui
    lemn așa cum a fost și el cu mii de ani în urmă. În unele zone, mai ales în
    Transilvania, unde pe locul exploatărilor saline s-au creat straturi, depuneri
    consistente de nămol, s-au păstrat foarte multe instalații și unelte de lemn.
    Asta nu înseamnă că oamenii nu au folosit și altceva, nu înseamnă nici că în
    altă parte nu au existat astfel de structuri și obiecte de lemn. Este doar o
    întâmplare că s-au întrunit aceste condiții și lemnul acela s-a păstrat.


    În cele
    mai multe situri arheologice de exploatare a sării am găsit urme de lemn
    ,
    continuă Valerii Kavruk care, de mai mulți ani, conducer cercetările de la
    situl din Băile Figa, din apropierea orașului Beclean, județul Bistrița-Năsăud.

    Acolo s-a format deasupra zăcământului de sare o depunere de nămol
    sărat care atinge grosime de 3 metri. În stratul acesta de nămol se păstrează
    mii de obiecte și urme de structuri de lemn care s-au făcut cu ocazia
    exploatărilor care datează în locul respectiv începând cu circa 3500 de ani î.Hr. până în zilele
    noastre. Nu există la ora actuală în România nicăieri atâta lemn din epoci
    preistorice cât există într-un singur sit la Băile Figa. Cu siguranță, astfel
    de structuri și obiecte din lemn se găsesc și în altă parte, doar că la Băile
    Figa le știm mai bine, pentru că deocamdată este singurul loc în care se fac
    săpături arheologice sistematice într-unul din aceste situri.


    Lemnul fiind unul dintre puținele materiale care se păstrează foarte bine
    în mediul sărat, au apărut de-a lungul timpului diverse structuri descoperite
    și la Băile Figa. Exemple ar fi gardurile de susținere din stejar construite pe
    terenurile din care s-a luat nămol pentru a se ajunge la roca de sare precum și
    galeriile de lemn folosite în interiorul minelor.





  • Dobrogea, o destinaţie inedită

    Dobrogea, o destinaţie inedită

    Ne îndreptăm azi
    spre sudul României, unde ne aşteaptă situri arheologice cu o istorie
    fascinantă, chei de o deosebită frumuseţe, mănăstiri vechi de sute de ani şi
    rezervaţia Biosferei Delta Dunării. Pe lângă acestea, multiculturalitatea este
    o altă caracteristică care dă farmec acestei zone turistice. În Dobrogea veţi
    putea vedea cei mai scunzi munţi din România, dar şi cei mai plini de viaţă:
    Munţii Măcinului. Unul dintre argumentele înfiinţării unui parc naţional aici
    l-a constituit numărul foarte ridicat de specii de plante şi de animale
    ameninţate cu dispariţia, dintre care multe se întâlnesc doar în Dobrogea.
    Altitudinea maximă este de 467 de metri. Munţii au avut înălţimi comparabile cu
    ale Carpaţilor, însă, fiindcă au în jur de 250-300 de milioane de ani, timpul
    şi procesele geologice le-au redus altitudinea. Aria protejată are 0,05 % din
    suprafaţa României, respectiv 11.000 de hectare, dar aici găsim peste jumătate
    dintre speciile de plante din ţară.


    Stănică Enache
    este preşedintele clusterului Inomar, o organizaţie care îşi propune să ofere
    soluţii inovative pentru turism, în special în zona Dobrogei. Faţă de anii
    precedenţi, în prezent, există o schimbare în strategia de promovare a acestei
    zone. Anul acesta am schimbat paradigma, în sensul în care ne-am concentrat
    pe experienţe dobrogene. Vrem să capitalizăm imagine şi promovare pe zona
    dobrogeană autentică, tradiţională. Oferim vizitatorilor o altă perspectivă asupra
    Dobrogei, perspectiva multietnicităţii. Avem 18 naţionalităţi care convieţuiesc
    armonios de când se ştiu. Promovăm vinurile dobrogene, evident, Delta Dunării
    şi Dobrogea continentală cu istoria şi cultura ei.


    Una dintre cele
    mai frumoase părţi din Dobrogea centrală este zona Cheilor Dobrogei, o zonă
    spectaculoasă prin grandoarea blocurilor de piatră care străjuiesc şoseaua.
    Puţini ştiu că stâncile impresionante sunt de fapt resturile unor recife de
    corali care s-au format atunci când zona aceasta era acoperită de apele Mării
    Tetis. Structura calcaroasă a permis formarea unor fenomene carstice foarte
    diverse, incluzând peşteri care măsoară de la câţiva metri până la sute de
    metri. Acestea funcţionează ca o adevărată capsulă a timpului, conservând foarte
    bine urme de locuire din cele mai vechi timpuri, astfel încât majoritatea au
    fost cercetate şi au dus la descoperiri arheologice uimitoare. Pentru a vă
    rezerva o vizită într-o peşteră, veţi plăti unei agenţii de turism circa 150 de
    lei (30 de euro). Nu este însă singurul motiv pentru a vizita Dobrogea, spune
    Stănică Enache. Oprirea în Dobrogea, din punctul nostru de
    vedere, care poate fi puţin subiectiv,
    este obligatorie. Avem Delta Dunării, avem Marea Neagră cu plaje unice
    în felul lor prin fauna şi flora care se găsesc în zonă. Însă nu numai atât.
    Istoria Dobrogei şi vizitarea ei înseamnă un şir de experienţe pe care noi,
    Inomar Cluster, Organizaţia Patronală Constanţa – Mamaia şi ceilalţi parteneri
    le putem oferi. Pe scurt, Delta Dunării, vinurile dobrogene, mozaicul
    multietnic şi istoria care poate fi descoperită în Dobrogea sunt puncte de
    atracţie foarte importante, care nu prea se regăsesc şi în alte regiuni
    istorice din România.


    În Dobrogea
    puteţi descoperi echitaţia. Programul este dedicat celor care nu au călărit
    niciodată. Noul călăreţ este ajutat să urce pe cal şi este scos la plimbare în
    împrejurimile centrului de echitaţie. Preţul unei ore pe cal este de 100 de lei
    (21 euro). Dacă nu v-am convins, încercaţi să descoperiţi zacusca tradiţională
    dobrogeană. Programul din ofertă durează opt ore şi include prezentarea
    culturii interetnice din Dobrogea. Acesta cuprinde trei degustări în trei
    dintre cele mai bune locaţii cu produse tradiţionale, o degustare de vinuri
    dobrogene şi un spectacol de dansuri şi cântece ale comunităţilor etnice din
    Dobrogea. Veţi plăti 180 de lei (38 de euro). Toate acestea sunt oferite
    printr-o agenţie de turism parteneră, spune Stănică Enache, preşedintele
    clusterului Inomar. Este un partener nişat pe astfel de
    experienţe. Există excursii care conţin elemente culturale, gastronomice,
    istorice, specifice Deltei, de aventură,
    însă există şi experienţe individualizate pentru cupluri, pentru grupuri mai
    mici, care ar dori, de exemplu, într-o zi ploioasă, să mănânce preparate
    dobrogene după care să viziteze zona peninsulară, una dintre cele mai vechi
    zone istorice din România, să viziteze un muzeu, iar seara să se bucure de
    evoluţia Ansamblului Armânesc din Constanţa. În final, ar urma transferul la
    hotel. Aceasta e o experienţă pe care o numim multicategorie. Însă, şi pentru
    fiecare categorie, partenerii noştri au oferte de aventură, scuba diving,
    cicloturism, echitaţie, zboruri în baloane cu heliu.


    Zborul cu
    elicopterul reprezintă o altă modalitate de a petrece momente deosebite alături
    de persoane dragi. Vă puteţi încânta privirea cu peisajele minunate din
    apropierea lacului Sinoe şi puteţi lua prânzul sau cina într-un cadru de vis.
    Pentru un zbor de o oră, cu staţionare de o oră, veţi plăti 950 de lei (200 euro).


    Cu ce impresii
    pleacă însă turiştii? Stănică Enache. Am şi publicat evaluările turiştilor
    străini care ne-au vizitat şi care au trăit experienţele noastre.
    Un element particular pe care l-am observat a fost că aproape fiecare grup
    de turişti străini era însoţit de câte
    un român din diaspora. E un apel către cei care fac promovare, să ţintească pe
    diaspora românească, fiindcă e cea mai bună promotoare. Turiştii străini care
    vizitează România n-o fac pentru cluburi
    sau pentru cazinouri neapărat. Personal, cred că o fac pentru Dobrogea
    tradiţională, culturală şi istorică. Evident, avem însă şi nişa de tineret
    pentru cluburi şi aventură. Evaluările pe care le-am primit sunt dintre cele
    mai bune. În Dobrogea am înţeles că trebuie să lucrăm într-un parteneriat cu
    toţi cei care vor să promoveze Dobrogea. De aceea, invităm turiştii să ne
    caute, fiindcă vor observa o îmbunătăţire majoră a serviciilor şi a calităţii
    experienţei în Dobrogea.


    Iată aşadar
    câteva dintre argumentele pentru care Dobrogea nu ar trebui să lipsească de pe
    lista destinaţiilor dv. de vacanţă. Peisaje surprinzătoare, gastronomie pe
    măsură, oameni primitori şi preţuri foarte avantajoase.

  • Situri arheologice din Dobrogea, valorificate turistic prin fonduri europene

    Situri arheologice din Dobrogea, valorificate turistic prin fonduri europene

    15 mii de cataloage cu
    informaţii şi fotografii şi tot atâtea DVD
    -uri
    cu filme, din locuri încărcate de istorie, vor încerca să-i convingă pe turişti că Dobrogea înseamnă ceva mai
    mult decât plaje întinse cu nisip fin.



    Ruinele vechii cetăţi
    Callatis, în Mangalia, Histria, Tomis sau Adamclisi sunt mărturie a trecerii
    noastre peste timp. Cu pasiune şi răbdare, praful care s-a aşternut peste vestigii a fost dat la o
    parte.


    Despre acest demers
    vorbeşte Dănuţ Jugănaru, directorul general al Camerei de Industrie şi Comerţ
    Constanţa, unul dintre realizatorii proiectului LIMES, alături de Asociaţia
    Municipalităţilor dunărene Dunărea din Bulgaria.




    Ce ne-am dorit este să redescoperim pentru vizitatori aceste
    obiective aflate pe frontiera romană, în cadrul regiunii transfrontaliere
    România – Bulgaria. Un prim demers, în cadrul proiectului, a fost acela de a realiza
    un studiu preliminar, în care nişte istorici, arheologi s-au deplasat la
    fiecare obiectiv în parte, l-au identificat, au văzut cât de accesibil este
    drumul până la el, l-au fotografiat şi, până la urmă, toate aceste
    informaţii se găsesc în nişte cataloage şi în nişte broşuri.





    Toate sunt la dispoziţia
    touroperatorilor interesaţi şi vor fi de găsit chiar din această vară la Muzeul
    de Istorie Naţională şi Arheologie din Constanţa, spune cercetătorul Constantin
    Chera: Capidava, de exemplu, este una dintre cetăţile importante, care făceau parte din Limesul
    danubian. Pe de altă parte, civilizaţia antică este prezentă în marile cetăţi
    ale Dobrogei, la Histria, la Tomis, la Adamclisi, acolo unde găsim cele mai
    relevante elemente ale evoluţiei societăţii omeneşti şi viaţa culturală a
    acestor mari centre antice.





    43 de situri arheologice
    din România şi Bulgaria au fost aşezate pe harta turistică, datorită celor peste
    770 de mii de euro din fonduri europene şi a unei promovări multimedia în trei
    limbi: română, bulgară şi engleză.




  • Situri arheologice din Dobrogea, valorificate turistic prin fonduri europene

    Situri arheologice din Dobrogea, valorificate turistic prin fonduri europene

    15 mii de cataloage cu
    informaţii şi fotografii şi tot atâtea DVD
    -uri
    cu filme, din locuri încărcate de istorie, vor încerca să-i convingă pe turişti că Dobrogea înseamnă ceva mai
    mult decât plaje întinse cu nisip fin.



    Ruinele vechii cetăţi
    Callatis, în Mangalia, Histria, Tomis sau Adamclisi sunt mărturie a trecerii
    noastre peste timp. Cu pasiune şi răbdare, praful care s-a aşternut peste vestigii a fost dat la o
    parte.


    Despre acest demers
    vorbeşte Dănuţ Jugănaru, directorul general al Camerei de Industrie şi Comerţ
    Constanţa, unul dintre realizatorii proiectului LIMES, alături de Asociaţia
    Municipalităţilor dunărene Dunărea din Bulgaria.




    Ce ne-am dorit este să redescoperim pentru vizitatori aceste
    obiective aflate pe frontiera romană, în cadrul regiunii transfrontaliere
    România – Bulgaria. Un prim demers, în cadrul proiectului, a fost acela de a realiza
    un studiu preliminar, în care nişte istorici, arheologi s-au deplasat la
    fiecare obiectiv în parte, l-au identificat, au văzut cât de accesibil este
    drumul până la el, l-au fotografiat şi, până la urmă, toate aceste
    informaţii se găsesc în nişte cataloage şi în nişte broşuri.





    Toate sunt la dispoziţia
    touroperatorilor interesaţi şi vor fi de găsit chiar din această vară la Muzeul
    de Istorie Naţională şi Arheologie din Constanţa, spune cercetătorul Constantin
    Chera: Capidava, de exemplu, este una dintre cetăţile importante, care făceau parte din Limesul
    danubian. Pe de altă parte, civilizaţia antică este prezentă în marile cetăţi
    ale Dobrogei, la Histria, la Tomis, la Adamclisi, acolo unde găsim cele mai
    relevante elemente ale evoluţiei societăţii omeneşti şi viaţa culturală a
    acestor mari centre antice.





    43 de situri arheologice
    din România şi Bulgaria au fost aşezate pe harta turistică, datorită celor peste
    770 de mii de euro din fonduri europene şi a unei promovări multimedia în trei
    limbi: română, bulgară şi engleză.