Tag: SlanaFest

  • Retrospektive 2019: Rückblick auf spannende Unterfangen

    Retrospektive 2019: Rückblick auf spannende Unterfangen

    Anfang des vergangenen Jahres, im Winter, besuchten wir ein Iglu-Lager, das schon zum dritten Mal im Gebirgsferienort Parâng organisiert wurde. Zweck des Camps war, den Teilnehmern zu zeigen, was zu tun sei, um bei extrem kalten Temperaturen in einem Iglu zu überleben. Darüber hinaus wollten die Organisatoren das Leben inmitten der Natur fördern. Das zumindest sagte uns Adi Cîmpeanu, der aus Petroşani kam:



    1996 trat ich in die Fremdenlegion ein. Ich blieb bis 2001 bei ihnen. Es waren 5 Jahre, in denen ich Mitglied der Gebirgstruppen war. Unter anderem lernte ich, auch Iglus zu bauen, die uns als Unterschlupf dienten. Nachdem ich meine Tätigkeit bei der Fremdenlegion beendete, überlegte ich, meine dortige Erfahrung irgendwie zu verwerten. Ich komme aus dem Schiltal. Die Region liegt mir am Herzen, daher dachte ich, dass das Parâng-Gebirge und seine Umgebung der richtige Ort wäre, um etwas Ähnliches zu starten. Ursprünglich war alles nur ein Spiel. Ich lud mehrere Freunde ein und brachte ihnen bei, wie man Iglus baut. An einem Freitagabend wartete ich oben auf dem Berg auf meine Freunde. An ihrer Stelle kamen 15 Leute. Sie hatten von meiner Initiative gehört und wollten mitmachen. Es war ein totaler Erfolg! Und da es dieses Jahr viel geschneit hat, dachte ich, die Erfahrung zu wiederholen. Überraschenderweise kamen sehr viele Leute, es war wunderbar! Ein noch grö‎ßerer Erfolg!“




    Im Februar fand ein weiterer typisch winterlicher Event statt — das Speckfest (rum. SlanaFest) in Cluj (Klausenburg). Radu Gârba nimmt aktiv an zahlreichen kulinarischen Veranstaltungen teil. Er erzählte uns über die von ihm vorbereiteten Rezepte:



    Ich habe vier Specksorten zubereitet — eine gewürzt mit sü‎ßer Paprika, eine andere mit Knoblauch und Jungzwiebel, die dritte mit Koriander und Thymian und eine vierte einfache, blo‎ß geräucherte Specksorte. Als Nachspeise schlug ich das Eclair mit Griebencreme vor sowie das Eclair mit wei‎ßem Bohnenaufstrich und Schinken oder Käse- und Speckfüllung. Der Highlight waren die Pralinen mit Schokoladen-, Chili- und Speckfüllung.“




    Im Frühjahr besuchten wir das Bergfilmfestival (Alpin Film Fest). Dan Burlac, der künstlerische Leiter des Filmfestivals, erzählte uns mehr über die Veranstaltung:



    Wir spürten das Bedürfnis, ein solches Bergfilmfestival zu organisieren. Es handelt sich um Bergkultur und Erziehung. Die Berge faszinieren uns. Deshalb wandern die Bergliebhaber jedes Wochenende durch die Berge, oder wann immer sie Zeit haben. Es gibt einen Spruch, der die Liebe für die Berge sehr gut zusammenfasst: In die Berge zu gehen, bedeutet, nach Hause zurückzukehren. Ich mag diesen Spruch. Als wir das Bergfilmfestival organisierten, hatten wir genau diese Worte im Sinn. Allerdings geht es nicht lediglich um Filme, sondern auch um Literatur, Fotografie, Wettbewerbe — also Bergkultur und Erziehung in ihrer gesamten Komplexität.“




    Im Laufe des vergangenen Jahres besuchten wir auch einige Schulen in Rumänien. Diesmal, um ein Experiment zu begleiten — Hörspiele in den Schulen. Manuella Popescu, Projektleiterin und Mitarbeiterin der Redaktion für Hörspiele des öffentlichen Rundfunksenders, erzählte uns mehr über die Umsetzung der Initiative:



    Wir starteten ein neues Projekt. Es hei‎ßt »Hörspielstunde in den Schulen«. Wir zielen nämlich darauf ab, mehr Jugendliche für die Hörspiele zu gewinnen. Denn wir entwickeln ein weiteres Projekt in unserer Redaktion, nämlich »Radio Fiction Desk«. Letzteres setzen wir in den Gymnasien um. Im Rahmen des ersten Projekts besuchen wir verschiedene Schulen. Wir laden die Schüler ein, sich ein Hörspiel anzuhören, nämlich Mythen und Legenden — die Götter des Olymp. Wir erzählen den Kindern, wie ein Hörspiel entsteht, wir zeigen ihnen, wie das geht, was ein Mikrophon an sich hat und wie das Hörspiel aufgezeichnet wird. Wir haben auch eine Überraschung für sie, einen Schauspieler, der uns begleitet. Das erste Mal war Mircea Constantinescu unser Gast, ein zweites Mal Anne Marie Ziegler. Sie erzählen den Kindern über ihre Erfahrung als Schauspieler, über Hörspiele und wie man in die Haut einer Figur hineinschlüpft. Sie vermitteln ihnen ihre Liebe für Hörspiele.“




    Zusammen mit den Begründern des Science-Fiction-Literaturkreises Planetar erforschten wir im Sommer die Grenzen unserer Phantasie. Wir erfuhren mehr über die Geschichte und Entwicklung des Literaturkreises anlässlich seines Neustarts. Der Schriftsteller und Gründer des Literaturkreises, Constantin Pavel, lieferte uns dazu mehr Einzelheiten:



    Wir wollten einen literarischen Kreis gründen. Doch es war durchaus nicht einfach. Schlie‎ßlich fand ich Unterstützung bei einem Geschichtslehrer an unserem Gymnasium »Fürstin Stanca«. Ich legte überall Flyer aus, wir leiteten die Nachricht über die Gründung an unsere Freunde weiter. Und unsere Freunde kamen. Es war ein ziemlich kleines Klassenzimmer. Ich trug einen blauen Anzug, ein Hemd und eine Krawatte, hatte auch eine schicke Aktentasche dabei. Und die Kinder liebten es. Die Gruppe bildete sich sofort.“



    Wir versprechen, auch dieses Jahr spannende Themen zu bringen und interessante Bereiche zu erforschen. Bleiben Sie weiterhin dran, es erwarten Sie viele Überraschungen!

  • SlanaFest – das etwas andere kulinarische Festival

    SlanaFest – das etwas andere kulinarische Festival

    Rumänische traditionelle Erzeugnisse werden festlich gefeiert. Dazu wird in der Regel ein Fest veranstaltet. Heuer wird der authentisch rumänische Speck zelebriert. Demzufolge wurden mehrere Festivals veranstaltet. Über die traditionellen Rezepte hinweg, die die Kunden faszinieren, werden immer auch innovative Produkte vorgestellt. Diese stellen das Ergebnis der Kreativität der Köche dar. Das SpeckFest“ in Klausenburg (rum. SlanaFest in Cluj) fand in der ersten Februarwoche statt. Die Besucher des Festivals hatten die Gelegenheit, Speck- und Schinkenkuchen zu probieren, aber auch Eclair mit Griebencreme oder Pralinen mit Schokoladen-, Chili- und Schmalzfüllung. Über die traditionellen wie innovativen Rezepte hinaus wurde Nachdruck auf die gesunde Schweinezucht gelegt. Schweine sollten nämlich nur mit Getreide und Futter ernährt werden, wobei Zusatzstoffe oder andere Chemikalien zu vermeiden seien.



    Das SpeckFest in Klausenburg fand heuer zum vierten Mal statt. Dieses Mal beteiligten sich 18 Köche am Preisausschreiben. Darunter Ionuţ Mangu. Um eine überraschende Vielfalt an Geschmäcken zu erhalten, würzte er das Grunderzeugnis, nämlich den Speck, mit verschiedenen Gemüsen. Er gab Meerrettich, rote Beete und Paprika dazu. Für ein noch spannenderes Ergebnis bereicherte er den rot-wei‎ßen Mix durch ein bisschen Gold, und zwar von 24 Karat. Das mache die Menschen glücklicher, so Meisterkoch Mangu. Wir haben au‎ßerdem erfahren, dass Speck besonders köstlich schmeckt, wenn er vor dem Räuchern in Sauerkraftsaft eingeweicht wird. Im Nachhinein sei empfehlenswert, den Speck mit Buchenholzspänen zu reiben.


    Auch Chefkoch Radu Gârba nimmt aktiv an kulinarischen Festivals teil. Er bereitete sich entsprechend gründlich vor für das SpeckFest in Klausenburg:



    Ich habe 4 Specksorten zubereitet — eine gewürzt mit sü‎ßer Paprika, eine andere mit Knoblauch und Jungzwiebel, die dritte mit Koriander und Thymian und eine vierte einfache, blo‎ß geräucherte Specksorte.“




    Radu Gârba stellte auch einige Nachspeisen aufgrund von Speck zur Verkostung vor. Sie wurden mit Begeisterung von den Kunden aufgenommen:



    Als Nachspeise schlug ich den Eclair mit Griebencreme vor, sowie den Eclair mit wei‎ßem Bohnenaufstrich und Schinken oder Käse- und Speckfüllung. Das Highlight waren die Pralinen mit Schokoladen-, Chili- und Speckfüllung.“




    Die mit Speck gefüllten Pralinen wurden extra für das SpeckFest entworfen. Bei solchen Gelegenheiten sind die Besucher nämlich viel offener für neue Erzeugnisse, sie lassen sich leicht überzeugen, etwas Überraschendes zu probieren. Die Suche nach originellen Rezepten sei allerdings nicht neu, so Meisterkoch Gârba:



    Eine Arbeitskollegin präsentierte letztes Jahr einige neue Rezepte, wir überlegten jedoch, etwas Verschiedenes vorzubringen. So kamen wir auf die Pralinen. Die Pralinen bestehen aus einer Schokoladenmuschel, gefüllt mit Schokoladencreme und Speckwürfeln. Die Pralinen glasierten wir mit Pistazien-, Sesam- oder Waldnussguss. Unsere Kunden waren besonders begeistert. Sie versprachen, auch nächstes Jahr zu kommen!“




    Ein anderes Team stellte in Klausenburg ein kulinarisches Kunstwerk aus — ein für den rumänischen ländlichen Raum typisches Häuschen, gebaut aus Mangaliţa-Speck und Prosciutto-Schinken. Der Schornstein war eine Wurst. Ebenso wurden für den Zaun Würstchen verwendet. Unter den Teilnehmern gab es auch einige Kleinunternehmer, die das Schweinefleisch im Eigenbetrieb verarbeiten. Es sei allerdings kein Geschäft, sondern lediglich eine Beschäftigung, die von einer Generation auf die andere übertragen wird, um nicht in Vergessenheit zu geraten. Au‎ßerdem stellt das Festival eine gute Gelegenheit für die Teilnehmer dar, sich auszutauschen und gute Praktiken miteinander zu teilen. Wir fragten den Koch Radu Gârba, warum er an derartigen Veranstaltungen mitmache:



    Ich mag den Wettbewerb und ich unterhalte mich gerne mit anderen Köchen und Spezialisten. Ich lasse mich von meinen Kollegen inspirieren. Dieses Jahr gewann ich die Silber- und die Bronzemedaille.“




    In einer Zeit, in der die Massenmedien mit Nachdruck die hohe Bedeutung einer gesunden, also fettarmen Ernährung fördern, wollten wir von Chefkoch Gârba erfahren, inwiefern Speck noch zu verkaufen sei:



    Speck ist ein wichtiges Erzeugnis, denn es ist ein Ausgangsprodukt. Er ist sehr lecker, wird von allen Menschen gegessen. In kleinen Mengen schadet er nicht. Nur ein übertriebener Konsum würde schädlich sein.“




    Das SpeckFest in Klausenburg soll keine vereinzelte Veranstaltung bleiben. Im Februar sollen weitere Festivals ausgetragen werden, die dem Speck sowie weiteren rumänischen traditionellen Produkten gewidmet sind. Auch in Sibiu (Hermannstadt) fand letzte Woche ein ähnliches Fest statt.

  • SlanăFest

    SlanăFest

    Comme toute gastronomie qui se respecte, la gastronomie
    roumaine a, dans le courant de l’année, plusieurs fêtes consacrées à ses
    produits phares, dont un festival, à Cluj, dédié à cette petite touche salée
    supplémentaire dans nos assiettes qu’est le lard. SlanăFest, dont le nom tire
    sa source du mot roumain « slănină », lard en français, en est
    arrivé, cette année, à sa quatrième édition.

    L’occasion pour les organisateurs
    et les participants de décliner le lard dans d’innombrables variantes :
    tarte aux lardons et à la mozzarella, bouchées à la crème salée et aux lardons,
    une ribambelle d’amuse-bouche ou encore des desserts à base de lard dont le
    goût est relevé tantôt par le chocolat, tantôt par la poudre de piment. A en
    croire les chefs présents sur Cluj, le lard permet à l’imagination de dépasser
    presque toutes les limites, à une seule condition près: qu’il provienne
    d’un porc fermier bien élevé. Cette année, 18 concurrents se sont inscrits dans la
    course à la meilleure recette à base de lard. Parmi eux, Ionuţ Mangu, qui a
    imaginé un mélange de lard sec, légumes, raifort, betterave et paprika, le tout
    assaisonné d’une pincée de poudre d’or à même de rendre ses clients encore plus
    heureux, a-t-il affirmé dans une déclaration à la presse.


    Difficile de rester de marbre face au lard transylvain
    dont le goût spécifique est donné par le fait qu’avant de le fumer à froid et à
    la sciure de hêtre, on le plonge, durant plusieurs semaines, dans du jus de
    choucroute. Du coup, il devient absolument délicieux, comme avoue le chef Radu Gârba,
    entré en compétition avec plusieurs recettes des plus inédites : « J’en
    ai une avec du paprika, une autre avec de la purée d’ail et des pousses d’oignon,
    une troisième avec de la coriandre et, enfin, la dernière, juste fumée. »


    Parfait pour accompagner la pomme de terre ou les plats
    hivernaux, le lard peut souvent nourrir l’imagination des chefs qui l’utilisent
    sous différentes formes, au grand service du goût. C’est ce qu’a fait Radu
    Gârba, à Cluj. Le résultat ? Plusieurs friandises à base de lard qui ont
    cartonné auprès du public : « J’ai
    préparé des éclairs fourrées aux lardons réduits en purée, des bouchées au
    caviar de haricots blancs et au bacon, une quiche jambon, gruyère, lardons et
    encore des bonbons pralinés faits d’un mélange chocolat, chili et lard. »


    Conçues spécialement pour le festival, ces bonbons ont
    attiré l’attention des gourmands qui, ouverts d’esprit, s’avèrent prêts à tout
    essayer. Mais l’idée d’un dessert à base de lard n’est pas nouvelle, confesse le
    chef Gârba : « Une
    collègue en a déjà fait l’année dernière, à l’occasion de l’édition 2018 du
    même festival, et du coup, je m’en suis inspiré pour faire mes pralinés glacés.
    Ce sont des coques en chocolat, remplies d’une crème au chocolat avec des miettes
    de lard et enrobés de chocolat glacé à la pistache, au sésame ou encore aux
    noix. Les visiteurs ont adoré et m’ont assuré revenir l’année prochaine
    aussi ! »


    Une autre équipe a participé avec une
    petite maisonnette comestible, en lard et prosciutto, imitant le style
    architectural local et dont la cheminée et la clôture étaient faites à partir
    d’une saucisse. Considérée une compétition qui s’adresse surtout aux petits
    fermiers de la région, le festival sert parfois de tremplin aux cuisiniers en
    herbe et il renforce la gloire des chefs chevronnés. Radu Gârba s’y rend parce
    que : « J’aime bien les compétitions, j’aime beaucoup relever des défis,
    goûter à ce que mes confrères imaginent, me laisser inspiré par leurs idées.
    Cette année, j’ai décroché deux médailles : l’une d’argent et l’autre de
    bronze. »


    A une époque où les principes d’une
    alimentation saine, pauvre en graisses, font couler beaucoup d’encre dans la
    presse, quelle place le lard occupe-t-il sur la table des Roumains ? Chef
    Radu Gârba : « Le lard est un incontournable de la cuisine, puisqu’il s’agit
    d’un ingrédient que tout le monde consomme et que tout le monde adore, à
    condition de ne pas en abuser. »


    Du coup, on ne saurait nous déclarer surpris qu’un autre
    événement soit consacré au lard, cette fois-ci, à Sibiu, devenu dernièrement
    région européenne de la gastronomie. (Trad. Ioana Stăncescu)

  • SlanaFest

    SlanaFest

    Produsele autentice tradiţionale româneşti au fiecare sărbătoarea lor. Aşa
    se face că săptămânile acestea se desfăşoară mai multe festivaluri ale
    slăninei. Dincolo de reţetele tradiţionale care fac deliciul consumatorilor,
    apar de fiecare dată şi produse care reprezintă rezultatul inventivităţii
    bucătarilor. La festivalul SlanaFest de la Cluj, din prima săptămână de februarie,
    publicul s-a bucurat şi de plăcintă cu slănină şi mozzarela sau ecler cu cremă
    de jumări, specialităţi din slănină decorate cu foiţă de aur, dar şi praline cu
    ciocolată, chilli şi slănină. Pe lângă reţetele felurite, s-a evidenţiat ca
    deosebit de importantă creşterea porcilor, doar cu cereale şi furaje, fără
    chimicale şi conservanţi.


    Festivalul SlanaFest de la Cluj ajuns în acest an la a patra ediţie. La
    ediţia din acest an au participat 18 concurenţi, printre care Ionuţ Mangu, care
    a asortat cunoscutul preparat cu mai multe legume, precum hrean, sfecla şi
    pasta de ardei, pentru a obţine o varietate inedită de gusturi. Pentru ca
    lucrurile să fie mai interesante a adăugat combinaţiei de alb şi roşu şi un pic
    de auriu, de 24 de karate, care îi face pe oameni mai fericiţi, după cum a
    declarat presei chef Mangu.


    Am mai aflat că dintre slăninele tradiţionale, una dintre cele mai gustoase
    este obţinută prin ţinerea produsului în moare (zeamă de varză murată) de varză
    înainte de afumare şi frecare ulterioară cu rumeguş de fag.


    Participant activ la festivalurile de profil este şi chef Radu Gârba, care
    a venit pregătit la Cluj cu tot felul de reţete: Am pregătit patru feluri de slănină, dintre care una cu
    boia, una cu pastă de usturoi şi ceapă verde pe deasupra, una cu coriandru şi
    chimen şi una numai afumată.


    Dintre reţetele lui chef Radu Gârba, deserturile pe bază de slănină au fost
    remarcate de vizitatori Am
    pregătit ca desert ecler cu pastă de jumări, ecler cu fasole frecată şi bacon,
    am pregătit o plăcintă sărată cu şuncă, caşcaval şi slănină şi am mai pregătit
    praline cu ciocolată, chilli şi slănină.


    Pralinele cu slănină au fost special concepute pentru festival, deoarece la
    astfel de evenimente oamenii vin pregătiţi să încerce o varietate de gusturi şi
    sunt deschişi la nou, dar ideea de a face ceva diferit nu este originală, după
    cum ne-a mărturisit chef Gârba O colegă a noastră a mai făcut anul trecut la SlanaFest şi am zis să ne
    apropiem de ce a făcut colega noastră, dar noi am făcut alte reţete: am făcut
    praline. Pralinele sunt făcute dintr-o scoică de ciocolată, umplute cu
    ciocolată şi bucăţi de slănină, pe deasupra glazurate, de exemplu cu fistic,
    susan, nucă măcinată. Vizitatorii au fost foarte încântaţi, au zis că vin şi
    anul viitor!


    O altă echipă a venit la Cluj cu un produs impresionant din punct de vedere
    vizual: o căsuţă din slănină de Mangaliţa şi şuncă prosciutto, care imită
    arhitectura tradiţională românească. Hornul casei a fost făcut cu ajutorul unui
    cârnat, la fel ca şi gardul. Printre concurenţi s-au aflat şi persoane care
    prepară în mod tradiţional carnea de porc în propriile gospodării, fără a face
    din aceasta o afacere, ci doar o îndeletnicire pe care o transmit de la o
    generaţie la alta. Iar festivalul este o ocazie pentru participanţi de a
    socializa şi a schimba reţete. L-am întrebat pe chef Radu Gârba de ce participă
    la astfel de evenimente
    duc în primul rând să concurez, îmi place ceea ce fac şi mai văd ce fac
    ceilalţi, mă mai inspir de la colegi. Anul acesta am câştigat medalia de argint
    şi de bronz.


    În vremuri în care media insistă asupra unei alimentaţii sănătoase, ideea
    de bază promovată fiind a unei alimentaţii fără grăsimi, l-am întrebat pe chef
    Gârba ce rol mai poate juca slănina Track
    5: Slănina este un produs important pentru că este un preparat de bază,
    toată lumea îl mănâncă, este foarte gustos, iar în cantitate mică nu face rău,
    doar dacă mâncăm prea mult.



    Şi iată că şi în această săptămâna, se
    desfăşoară un alt eveniment având slănina vedetă, la Sibiu, unde vizitatorii
    sunt aşteptaţi cu multe alte surprize, după cum ne-a promis şi chef Gârba şi el
    printre participanţi.

  • SlanaFest

    SlanaFest

    Every
    traditional Romanian product has its own feast, and this time of the year is
    when several celebrations are devoted to fatback. Apart from the traditional
    recipes that delight consumers, every time there are new products that appear,
    which are the result of chefs’ ingenuity. At the SlanaFest festival held in
    Cluj in the first week of February, the public were happy to taste fatback and
    mozzarella pie and éclairs with pork rind cream, fatback specialties decorated
    with culinary gold leafs, as well as pralines with chocolate, chili and
    fatback. Apart from exchanging recipes and promoting products, participants
    were also interested in organic pig farming, using only grains and fodder, with
    no chemicals and preservers.


    SlanaFest festival in Cluj was at its 4th
    edition this year. Eighteen participants entered the competition, including
    Ionut Mangu, who combined traditional fat back with a variety of vegetables,
    like horseradish, beet and chili paste to obtain new tastes. To make things
    even more interesting, he improved the white and red mix with a little 24-carat
    gold, which according to chef Mangu, makes people happier.


    We also found out that out of the traditional fatback
    recipes, one of the tastiest is cooked by keeping the fatback in sauerkraut
    juice prior to smoking it, and then scrubbing beech sawdust into it to give it
    flavor.


    Another active participant in relevant festivals is Chef
    Radu Garba, who brought a variety of recipes to Cluj:


    I’ve cooked 4 types of fatback, one with chili powder, one with garlic and
    spring onion paste, one with coriander and caraway, and a smoked variety.


    Out of Chef
    Radu Garba’s recipes, the fatback-based deserts were particularly popular among
    visitors:


    My
    desserts are éclairs with pork rind cream, éclairs with bean paste and bacon, a
    ham, cheese and fatback pie, and pralines with chocolate, chili and fatback.


    Fat
    back pralines have been especially designed for the festival, because at such
    events people usually come with the expectation of trying something new, a
    variety of tastes and they are open to any new idea. But chef Gârba says that the idea of doing something
    new is not original:


    Last year at the SlanaFest one of our colleagues made something similar, and
    we wanted to continue the idea this year, by making different recipes. We made
    pralines. Our pralines are made of a chocolate shell filled with pieces of
    chocolate and of fatback and are coated with ground pistachio, sesame or
    walnut. Visitors have been delighted and promised to return next year.


    Another
    team came to Cluj with an impressive product from a visual point of view: a
    small house made of fatback from Mangalita pig and prosciutto, which replicates
    the Romanian traditional architecture. The house chimney was made from a sausage
    just like the fence. There came people at the festival who prepare pork in
    their households traditionally, without making it into a business. They see the
    festival as an opportunity to socialize and exchange recipes. We asked Chef
    Radu Gârba why he participates in such events:


    I like to compete, that’s why I take part in these festivals. I like what I do
    and I like to see others’ work, I find inspiration in my colleagues’ works.
    This year I have won the silver and bronze medals.


    We also
    asked Chef Gârba about the role which fatback can still have in today’s world when
    there is a lot of hype about healthy food, healthy meaning the opposite of fat:


    Fatback is an important product, it is a
    staple food, everybody eats it, it’s very tasty and in small amounts it cannot
    be harmful.


    This
    week another event featuring ‘fatback’ will be hosted by Sibiu, in central
    Romania. Chef Gârba, who will be there, says visitors are in for a lot of
    surprises.


  • Conservarea slăninii

    Conservarea slăninii

    La sfârşitul acestei săptămâni, la Cluj este organizat SlanăFest, un târg cu produse tradiţionale de carmangerie, în cadrul căruia va fi organizat şi un concurs al slăninelor, cârnaţilor şi mezelurilor de casă, la care pot participa doar cei care le prepară pentru consumul propriu.


    După sacrificarea tradiţională a porcului dinainte de Crăciun, în gospodăriile tradiţionale se trecea la conservarea prin sărare, prăjire şi afumare a unor preparate precum slănina, cârnaţii şi şunca, astfel încât să poată fi consumate până spre primăvară.



    Slănina este un preparat tradiţional nu numai în România, ci şi în Europa centrală şi de est. De altfel, în ţări precum Polonia, Bulgaria, Cehia, Slovacia, Serbia, Slovenia, Macedonia, termenul este identic sau foarte apropiat din punct de vedere fonetic. Slănina se obţine din grăsimea cu şorici de pe spatele sau de burta porcului şi se poate consuma imediat în stare proaspătă. Pentru o perioadă de timp mai mare, slănina poate fi păstrată într-o ladă cu sare. Slănina maturată se obţine după aproape o lună din momentul sacrificării porcului.



    După ce au fost tăiate în fâşii, bucăţile de slănină de pe spate trebuie frecate cu sare de bucătărie după care sunt aşezate într-un butoi, unele lângă altele, pentru a nu prinde aer. Recipientul cu slănină se păstrează la rece timp de două săptămâni, după care bucăţile se scot, se freacă din nou cu sare şi se aşează în recipient în ordine inversă. După alte două săptămâni, slănina este maturată şi poate fi consumată.



    Slănina poate fi păstrată, de asemenea, în saramură, un amestec de apă cu sare, proporţia fiind de două linguri de sare la un litru de apă. După dizolvarea sării prin fierberea apei, se adaugă usturoi pisat, piper boabe şi piper măcinat, cimbru şi foi de dafin. Fâşiile de slănină sunt aşezate într-o oală sau într-un butoi, iar peste ele se toarnă saramura rece şi se păstrează astfel pentru circa 3 săptămâni. După aceea, slănina este conservată prin afumare.



    În Transilvania se obişnuieşte ca slănina să fie fiartă în apă cu sare şi cu diverse condimente sau în zeamă de varză. În saramură sau în zeama de varză se adaugă boabe de piper şi două foi de dafin. Slănina trebuie lăsată la fiert până când furculiţa intră uşor în ea. Fâşiile de slănină sunt puse apoi la presat între două funduri de lemn. După ce s-a scurs, pe fâşiile de slănină se întinde o pastă de usturoi, iar apoi sunt date cu boia de ardei. Slănina astfel preparată se păstrează într-un loc răcoros.



    Slănina proaspătă, sărată sau afumată, cu sau fără boia de ardei este consumată alături de alte aperitive reci. În mod tradiţional, slănina este consumată ca atare, cu pâine şi cu ceapă roşie, de apă, alături de un pahar de palincă.

  • Conservarea slăninii

    Conservarea slăninii

    La sfârşitul acestei săptămâni, la Cluj este organizat SlanăFest, un târg cu produse tradiţionale de carmangerie, în cadrul căruia va fi organizat şi un concurs al slăninelor, cârnaţilor şi mezelurilor de casă, la care pot participa doar cei care le prepară pentru consumul propriu.


    După sacrificarea tradiţională a porcului dinainte de Crăciun, în gospodăriile tradiţionale se trecea la conservarea prin sărare, prăjire şi afumare a unor preparate precum slănina, cârnaţii şi şunca, astfel încât să poată fi consumate până spre primăvară.



    Slănina este un preparat tradiţional nu numai în România, ci şi în Europa centrală şi de est. De altfel, în ţări precum Polonia, Bulgaria, Cehia, Slovacia, Serbia, Slovenia, Macedonia, termenul este identic sau foarte apropiat din punct de vedere fonetic. Slănina se obţine din grăsimea cu şorici de pe spatele sau de burta porcului şi se poate consuma imediat în stare proaspătă. Pentru o perioadă de timp mai mare, slănina poate fi păstrată într-o ladă cu sare. Slănina maturată se obţine după aproape o lună din momentul sacrificării porcului.



    După ce au fost tăiate în fâşii, bucăţile de slănină de pe spate trebuie frecate cu sare de bucătărie după care sunt aşezate într-un butoi, unele lângă altele, pentru a nu prinde aer. Recipientul cu slănină se păstrează la rece timp de două săptămâni, după care bucăţile se scot, se freacă din nou cu sare şi se aşează în recipient în ordine inversă. După alte două săptămâni, slănina este maturată şi poate fi consumată.



    Slănina poate fi păstrată, de asemenea, în saramură, un amestec de apă cu sare, proporţia fiind de două linguri de sare la un litru de apă. După dizolvarea sării prin fierberea apei, se adaugă usturoi pisat, piper boabe şi piper măcinat, cimbru şi foi de dafin. Fâşiile de slănină sunt aşezate într-o oală sau într-un butoi, iar peste ele se toarnă saramura rece şi se păstrează astfel pentru circa 3 săptămâni. După aceea, slănina este conservată prin afumare.



    În Transilvania se obişnuieşte ca slănina să fie fiartă în apă cu sare şi cu diverse condimente sau în zeamă de varză. În saramură sau în zeama de varză se adaugă boabe de piper şi două foi de dafin. Slănina trebuie lăsată la fiert până când furculiţa intră uşor în ea. Fâşiile de slănină sunt puse apoi la presat între două funduri de lemn. După ce s-a scurs, pe fâşiile de slănină se întinde o pastă de usturoi, iar apoi sunt date cu boia de ardei. Slănina astfel preparată se păstrează într-un loc răcoros.



    Slănina proaspătă, sărată sau afumată, cu sau fără boia de ardei este consumată alături de alte aperitive reci. În mod tradiţional, slănina este consumată ca atare, cu pâine şi cu ceapă roşie, de apă, alături de un pahar de palincă.