Radio România Internațional

Tag: Slobozia

  • Copiii, vector de transmitere a COVID

    Copiii, vector de transmitere a COVID

    România a înregistrat raportări-record în ceea ce priveşte evoluţia
    pandemiei. Săptămâna trecută au fost diagnosticate cele mai multe cazuri de la
    apariţia noului coronavirus, peste 168 de mii, dar şi cel mai mare număr de
    îmbolnăviri zilnice – mai bine de 34 de mii, miercuri. Numărul deceselor
    zilnice rămâne la un nivel mai redus faţă de valul din toamnă, însă
    îngrijorătoare este evoluţia pandemiei în rândul copiilor, în condițiile
    în care unităţile de învăţământ din toată ţara sunt deschise pentru ore în
    format fizic pentru că nici un judeţ nu a ajuns la 75% din paturile COVID ocupate.
    Duminică au fost confirmaţi cu COVID 3.800 de copii, iar în ultima
    săptămână aproape 36 de mii. Copiii au devenit vector de transmitere a noului
    coronavirus, iar cazurile se înmulţesc exponenţial de la o zi la alta, afirmă
    preşedinta Asociaţiei Medicilor de Familie din Ialomiţa, Andreea Radu

    Se ştie că cei mici transmit foarte uşor această boală fiind în
    colectivităţi mari. Deşi această tulpină Omicron pare să aibă o evoluţie mai
    uşoară, comparativ cu celelalte, mai ales cu cea din toamnă Delta, niciodată nu
    ştii în ce categorie eşti, dacă vei avea într-adevăr o evoluţie bună sau nu.

    În
    unele spitale din țară se deschid secţii
    de pediatrie COVID pentru tratarea cazurilor grave de îmbolnăvire cu noul
    coronavirus la copii. Managerul Spitalului Judeţean de Urgenţe din
    Slobozia, Liviu Patrichi, atrage atenția că acest cazuri se inmulțesc Problema pe care o avem, diferită de celelalte valuri pandemice,
    este numărul crescut de cazuri pediatrice medii şi uşoare. Am deschis o secţie
    pediatrie COVID şi funcţionăm cu ea la capacitatea asumată în planul de
    rezilienţă. Avem nouă paturi dedicate pentru pediatrie.

    Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a
    declarat că sfatul lui de medic pentru părinţii care doresc să-şi vaccineze copiii
    anti-COVID este să se informeze bine înainte. El a mai spus că
    imunizarea micuților cu vârste între 5 şi 11 ani se desfăşoară absolut
    perfect, iar organizarea de bună calitate dă încredere părinţilor. Tendinţa
    ascendentă a cazurilor de COVID-19 se va menţine în următoarele zile zile,
    crede Alexandru Rafila. În spitale, numărul de pacienţi cu coronavirus creşte
    de la o zi la alta. Complicaţiile, inclusiv cazurile grave care ajung la
    terapie intensivă, sunt în principal generate de tulpina Delta, care încă
    acoperă aproximativ 20% din noile diagnosticări. Responsabilul de la Sănătate
    estimează că în aproximativ două săptămâni varianta Omicron, deja dominantă, o
    va înlocui în totalitate pe Delta şi în România, ceea ce va tempera afluxul de
    pacienţi în spitale. În opinia sa, acest val va fi ultimul de natură să
    afecteze grav sănătatea publică, astfel că din primăvară ar putea fi reluate şi
    activităţile care au suferit cele mai multe restricţii în ultimii doi ani -
    evenimentele publice şi private cu un număr mare de participanţi.


  • New vaccination record in Romania

    New vaccination record in Romania

    Against the backdrop of the dramatic situation in hospitals and the big number of COVID-19 – associated deaths, and also in the context of the compulsory green certificates required in many situations, more and more Romanians have chosen to get vaccinated. The figures released at the end of each day stand at around 100,000 people receiving the first dose, even more than 110,000 on Wednesday, plus thousands of people who get the second dose or the booster dose. If the current vaccination rate is maintained, by the end of the year Romania could exceed a vaccination rate of 70% of the population over 12 years, says the coordinator of the national vaccination campaign, doctor Valeriu Gheorghiță. That is, by the end of the year, Romania could have over 11.8 million people vaccinated with at least one dose, currently their number standing at about 6.8 million.



    This is a perfectly plausible perspective in the context of an accelerated vaccination rate reported of late, after Romania had got stuck at less than 30% vaccinated people. And this is also a necessary perspective, since more than 70% of the cases of contamination and 90% of the COVID-associated deaths registered last week in Romania, for instance, were in unvaccinated people, shows a report published by the National Public Health Institute.



    To make access to vaccination as easy as possible, vaccination marathons have been organized, with vaccination centers being open around the clock for several days, and mobile centers have been used for the isolated areas. A unique vaccination marathon is organized in Alba-Iulia (center), held in the gym of one of the high schools there. It runs only at night, and for the waiting period after vaccination, the young people will enjoy club music and light shows. Family doctors also contribute to the vaccination campaign, many Romanians now going to the family doctor to get vaccinated. Also, many other institutions and private companies offer employees the opportunity to be tested for free.



    In Slobozia, in the south of Romania, all the inhabitants are tested for free, and in Sibiu (center), Lucian Blaga University is testing both employees and students for free. Also in Sibiu, Father Constantin Necula is the first priest appointed by the prefect as a consultant in the County Committee for Emergency Situations, to help fight the pandemic. The well-known priest, who recovered from COVID-19 and was constantly involved in helping cancer patients, and not only, said that he would get actively involved in helping doctors and authorities and that he would respect the decision of the Romanian Orthodox Church to advise parishioners to take doctors’ advice. (LS)

  • Orăşelul copiilor din Slobozia, modernizat cu bani europeni

    Orăşelul copiilor din Slobozia, modernizat cu bani europeni

    Primăria Slobozia a început lucrările la
    proiectul de regenerare a spațiului urban- Orășelul Copiilor. Contractul a fost semnat recent și este
    finanțat prin Programul Operațional Regional 2014-2020, Axa prioritară 4-
    Sprijinirea dezvoltării urbane durabile.



    Proiectul are un buget de peste 4 milioane și
    jumătate de lei din care mai bine de 3,85 milioane de lei bani din Fondul
    European de Dezvoltare Regională. Restul sumelor provin de la bugetul de stat
    și de la primărie.


    Mirela Ramona Pocotilă- șef serviciu programe
    și strategii de dezvoltare locală la primăria Slobozia:


    Orășelul Copiiilor este recunoscut de noi,
    toate generațiile, numai că era un fel de zonă abandonată, adică erau locuri de
    joacă de pe vremuri, destul de riscant de folosit.. neapărat trebuia să găsim o
    soluție să investim bani în dezvoltarea lui.



    Obiectivul proiectului este îmbunătățirea
    mediului urban și reducerea poluării prin crearea unei zone de agrement în
    centrul orașului


    Incercăm să avem o abordare nouă pentru regenerarea
    urbană, se va dezvolta o zonă verde unde pietonii se pot plimba, unde se pot
    plimba copiii cu bicicletele, vom avea un spațiu de joacă modern, vom avea dale
    înierbate, vom avea foarte multă zona verde, pomi.. Vom încerca să finalizăm implementarea
    acestui proiect până in octombrie 2022 și sperăm ca rezultatul să mulțumească
    pe toti cetațenii, de toate vârstele.



    Reabilitarea Orășelului copiiilor face parte
    dintr-o serie de proiecte de mobilitate urbană pentru care administrația locală
    din Slobozia a accesat fonduri europene de zeci de milioane de lei. Intre
    acestea: achiziționarea de autobuze electrice, realizarea de benzi dedicate
    pentru transportul public, sistem de management al traficului, construirea de
    piste de biciclete și reabilitarea spațiilor pietonale.


    Sigur, avem mai multe proiecte legate de
    mobilitatea urbană, vom pune accentul pe folosirea autobuzelor electrice,
    pistelor de bicicletă, vom pune la dispoziția cetătenilor sisteme inteligente
    de monitorizare a traficului și incercăm să facem tranziția către o folosire
    mai bună a resurselor pentru o mobilitate mai puțin poluantă.


    Toate proiectele de
    mobilitate urbană sunt în derulare, ele trebuie finalizate până în decembrie
    2023. In momentul de față se află în diverse stadii de implementare, la unele
    s-a făcut recepția proiectului tehnic, altele sunt acum in faza de predare a
    proiectelor. Sunt niște proiecte integrate care probabil vor schimba destul de
    mult felul în care arată Slobozia astăzi




  • Virtueller Reiseführer: der Bărăgan in 3D

    Virtueller Reiseführer: der Bărăgan in 3D

    Ein neues virtuelles Projekt wurde im November in Rumänien gestartet: der erste Reiseführer, der ausschlie‎ßlich dem Bărăgan gewidmet ist, einer Region im südöstlichen Teil des Landes. Der Führer hei‎ßt Itinerama – Explorer in Bărăgan und bietet Besuchern eine umfassende Liste von materiellen und immateriellen Kulturerbstätten aus der Region. Die Plattform enthält auch den ersten Audioguide der Region, das erste 3D-Museum von Bărăgan und spezielle Abschnitte, die dem Musikdirigenten Ionel Perlea und dem Bildhauer Nică Petre gewidmet sind, die aus dieser Gegend stammen. Cristian Curuș, der Leiter des Projekts, sagte, dass in der ersten Phase 100 verschiedene Orte mit touristischem Potenzial identifiziert wurden:



    Einige dieser Orte werden bereits als Touristenattraktionen genutzt, wie zum Beispiel die Museen und die archäologischen Stätten, die für eine sehr geringe Eintrittsgebühr besucht werden können. Es gibt aber auch viele andere Orte, die nicht auf der touristischen Landkarte stehen. Einige dieser Orte gelten als Kulturerbe und stehen auf der Liste der geschützten Denkmäler, sind aber für Besucher nicht zugänglich, wie z.B. Herrenhäuser, Kirchen und sogar archäologische Stätten, zu denen die Besucher keinen Zutritt haben. Zum Beispiel hatten Touristen in den letzten zwei Jahren keinen Zugang zu der Stätte in Popina Bordușani, im Landkreis Ialomița, aber dank dieses Projekts versuchen wir, zusammen mit dem Museum des Landkreises Ialomița eine Reihe von Führungen für Besucher zu organisieren. Der Bărăgan-Reiseführer schlägt vier Routen vor: die obere Bărăgan-Region, mit den wichtigsten Sehenswürdigkeiten in den Kreisen Călărași und Ialomița; der Bărăgan von Süden nach Norden, mit einer Reihe von potentiellen Sehenswürdigkeiten entlang der Donau auf der Strecke zwischen Călărași und Brăila, eine Besichtigung von Herrenhäusern und eine Besichtigung der Kirchen. Die Besucher können diese Ausflüge selbständig organisieren. Die Website des Projekts, itinerama.ro, wird interaktive Karten zur Verfügung stellen, die die Entfernung in km zwischen den verschiedenen Orten, die Zeit, die man braucht, um dorthin zu gelangen, usw. zeigen, so dass Touristen ihre eigene Reiseroute erstellen können.“



    Adriana Lucaciu ist eine der Fotografen, die an dem Projekt zur Erstellung eines Online-Touristenführers für den Bărăgan mitgearbeitet haben. Sie erzählte uns, wie die Erfahrung für sie war:



    Wir haben viele Herrenhäuser fotografiert, die leider verlassen sind und sich aus Sicht des Denkmalschutzes in keinem guten Zustand befinden. Wir haben auch Fotos vom Schutzgebiet Popina Bordușani gemacht, das sehr wenig bekannt ist, obwohl es ein wunderschöner Ort ist. Wir machten auch Fotos von vielen Kreuzen am Stra‎ßenrand. Viele stammen aus der Zeit um das Jahr 1800 herum. Einige stehen dort, wo man sie am wenigsten erwartet, nämlich mitten in den Feldern. Sie sind mit allen möglichen geschnitzten Symbolen verziert. Die Besucher des Landwirtschaftsmuseums in Slobozia können mehr darüber erfahren.“



    Adriana Lucaciu erzählt uns nun mehr über das Landwirtschaftsmuseum in Slobozia, von dem sie sagt, dass es ein sehr schöner Ort für einen Besuch sei:



    Das Landwirtschaftsmuseum in Slobozia ist sehr angenehm gestaltet. Es beherbergt einige Räume, in denen mehrere Werkstätten — so wie sie früher mal waren — eingerichtet wurden. Die Besucher können den Korridor entlang gehen und auf beiden Seiten Räume sehen, die verschiedene Werkstätten nachbilden, eine Eisenschmiede oder eine Bäckerei sowie ein altes Schulzimmer mit Holzbänken und alten Handbüchern und eine alte Küche. Das Museum hat auch eine Sammlung von Steinkreuzen aus dem Dorf Poiana, die nach der Auflösung des örtlichen Friedhofs herübergebracht wurden. Die Kreuze stammen aus dem frühen 19. Jh. Es gibt Erklärungen für die Besucher mit Übersetzungen der Inschriften und der Interpretation der Symbole.“




    Die Fotografin Adriana Lucaciu sagt, dass es in der Region ganz viele ungewöhnliche Orte gebe:



    Als wir uns eine Liste von Kulturerbstätten ansahen, stie‎ßen wir auf einen Hinweis auf einen sogenannten verfluchten Friedhof in Lehliu. Also begannen wir, danach zu suchen. Leider wurde kein genauer Ort genannt. Als wir in Lehliu ankamen, begannen wir, die Einheimischen nach dem Friedhof zu fragen, aber alles, was wir als Antwort bekamen, waren komische Blicke. Schlie‎ßlich trafen wir einen jungen Mann, der sich daran erinnerte, dass es im Dorf einen verlassenen Friedhof gab. Er wusste aber nicht genau, wo er sich befand, sondern konnte uns nur die Richtung andeuten. Wir liefen diese Stra‎ße auf und ab und dann kam ein netter alter Mann aus seinem Haus. Wir fragten ihn nach dem Friedhof. Er sagte, er sei verlassen worden, bevor er geboren wurde. Er zeigte auf einige Bäume in der Ferne und sagte, wenn wir an diesen Bäumen vorbeigingen und uns in die dahinter liegende Einöde wagen würden, würden wir die Kreuze sicher finden. Genau das geschah, und ich kann Ihnen nicht sagen, wie wir uns fühlten, als wir die Steinkreuze sahen — einige noch stehend, andere zu Boden gefallen und von der Vegetation am Flussufer überwuchert.“



    Itinerama — Explorer in Bărăgan, das Projekt zur Kartierung der touristischen Attraktionen in dieser südostrumänischen Region, wird mit Unterstützung der Verwaltung des Nationalen Kulturfonds, des Nationalen Instituts für Kulturerbe und der Museen in der Region Bărăgan durchgeführt.

  • Explorator în Bărăgan

    Explorator în Bărăgan

    Lansat recent, Explorator în Bărăgan
    este primul ghid turistic destinat exclusiv regiunii din sud-estul României. Turiștii
    au acces la o resursă completă pentru a putea să descopere patrimoniul material
    și imaterial. Platforma include primul ghid audio al regiunii, primul muzeu 3D
    al Bărăganului și tururi virtuale dedicate lui Ionel Perlea, compozitor,
    dirijor al Operei din Roma, Scala din Milano, Metropolitan Opera din New York, Connecticut Symphony Orchestra și sculptorului Nicăpetre,
    autorul unor lucrări monumentale în România, Ungaria, Austria, Germania,
    Statele Unite şi, mai ales, în Canada, ţara sa de adopţie. Așadar, până când
    vom putea redescoperi la pas zona, vă invităm într-o călătorie virtuală fascinantă,
    alături de Cristian Curuș, manager de proiect, care ne povestește cum a apărut
    ideea:

    Sunt născut în orașul Slobozia, considerat inima Bărăganului. Toată
    copilăria, respectiv adolescența, am auzit că la noi nu vin turiști și că
    nimeni nu face nimic. Atunci, am decis să mișcăm noi lucrurile. Suntem o echipă
    de șapte oameni, iar ideea proiectului a plecat de la nevoia de promovare a
    Bărăganului, care are obiective din patrimoniul cultural material, clădiri și
    monumente, patrimoniul natural și patrimoniul imaterial. Sunt povești din
    Bărăgan care merită spuse și foarte multe lucruri care merită descoperite și
    care nu sunt în momentul de față prezente în niciunul dintre ghidurile
    turistice elaborate, fie local, la nivel național, fie în cele internaționale.
    Spre exemplificare, în cel mai mare ghid la nivel mondial, Lonely Planet,
    există în capitolul dedicat regiunii Bărăganului, maximum o jumătate de pagină despre
    orașul Brăila.



    Pentru proiectul Itinerama Explorator
    în Bărăgan, au fost identificate, în primă fază, o sută de obiective cu
    potențial turistic. Unele sunt deja în exploatare, muzeele din
    teritoriu, situri arheologice unde turiștii pot merge direct și le pot vizita
    achitând o taxă de intrare foarte mică. Însă există foarte multe obiective care
    nu sunt în circuitul turistic. Sunt considerate obiective de patrimoniu, sunt
    pe lista monumentelor de patrimoniu din România, dar nu sunt date în
    exploatare. Multe dintre ele sunt conace, biserici și chiar situri arheologice
    la care oamenii nu au acces.

    De exemplu, la situl Popina Bordușani, din județul
    Ialomița, nu mai există de doi ani acces pentru turiști, însă prin prisma
    acestui proiect, încercăm, de la anul, cu Muzeul Județean Ialomița, să
    organizăm o serie de tururi ghidate, ca unii turiști să poată avea acces.
    Ghidul regiunii Bărăganului propune patru tipuri de tururi. Avem Bărăganul de
    sus, cu cele mai importante obiective din județele Călărași și Ialomița,
    Bărăganul de la sud la nord, unde am inclus o serie de obiective de pe cursul
    Dunării, dintre Călărași și Brăila, un tur al conacelor și unul al locașelor de
    cult. Acestea sunt tururi pe care turiștii și le pot organiza și singuri.

    Pentru a veni în întâmpinarea lor, pe site-ul proiectului, itinerama.ro, vor fi
    disponibile o serie de hărți interactive unde se va putea exact calculul pe
    care l-am făcut noi cu privire la numărul de km, distanțele între obiective, de
    timpul necesar pentru parcurgerea lor. Sperând că pandemia se va termina în
    2021, propunem o serie de tururi ghidate, cu ghizi locali, care vor povesti
    mult mai multe decât ce putem include noi în proiectul nostru.



    Inițial tururile ghidate se vor
    desfășura în limbile română și engleză. Apoi, în funcție de cerere, există
    intenția de a le organiza și în italiană, germană și spaniolă. De asemenea,
    site-ul itinerama.ro va avea si o secțiune in limba engleză, unde toate
    obiectivele vor avea descrieri atât text cât și audio. Cristian Curuș, manager
    de proiect, ne descrie două dintre obiective.

    Aș începe cu Popina
    Bordușani, unul dintre siturile arheologice care pe mine m-a impresionat cel
    mai mult. Este situat lângă comuna Bordușani, din județul Ialomița, în Balta
    Ialomiței. Este un sit arheologic înconjurat de o serie de lacuri. Odată ajuns
    acolo, dincolo de istoria locului, există și un peisaj natural feeric. Este o
    experiență pe care românii o caută, de obicei, în străinătate.

    E o experiență
    completă,unde istoria se combină cu natura, iar pentru un străin ajuns în
    România credem că ar putea fi chintesența proiectului nostru. E un loc
    interesant fiindcă aici s-a găsit primul sat preistoric cercetat în România,
    care datează de acum 6.500 de ani. Aici, au trăit pe teritoriul României, două
    civilizații: Boian și Gumelnița. Aceste două civilizații au fost comparate din
    punct de vedere social și economic ca fiind la fel de dezvoltate cum au fost
    cea egipteană și cea din Mesopotamia.
    Iar, dacă ar fi să revenim mai aproape de zilele noastre, conacele din Bărăgan
    sunt o atracție principală a tururilor noastre și a ghidului nostru.

    Aș
    recomanda conacul Marghiloman de la Hagiești, care e o clădire de patrimoniu în
    ruine, de la începutul secolului trecut. Acesta a intrat recent într-un program
    de restaurare și de punere în valoare sub coordonarea Institutului Național al
    Patrimoniului. Proiectul e complex, va dura trei ani, dar se va naște astfel
    viitorul Centru cultural și educațional de la Conacul Marghiloman.



    Inclusă în tururi este și Biserica
    Ivănești, abandonată în mijlocul câmpului, cu o istorie bizară. Locuitorii fostei
    vetre a satului au crezut că este blestemată, astfel că au părăsit locașul de
    cult și zona. Iar multe alte povești interesante veți putea afla vizitând și
    muzeul virtual. Cristian Curuș.

    Partea virtuală e împărțită în două
    secțiuni. Veți vedea primul Muzeu 3D al Bărăganului care va conține în primă
    fază 40 de obiecte, în majoritate scoase la iveală pe siturile arheologice din
    Bărăgan. Scopul proiectului este de a atrage atenția asupra civilizațiilor care
    au trăit în această regiune.

    Cea de-a două componentă include tururi virtuale
    prin care vă invităm să pășiți în locuri foarte dragi nouă. Propunem Casa
    Memorială a lui Ionel Perlea, locul de naștere al dirijorului și compozitorului
    român, născut în 13 decembrie 1900, recunoscut mult mai mult în străinătate,
    mai ales la Scala, din Milano și la Metropolitan, în New York. Al doilea loc
    propus este muzeul Nicăpetre, din Brăila. Veți vedea cele mai cunoscute lucrări
    ale sculptorului. Din păcate, la fel, este un artist mult mai mult cunoscut în
    SUA, Canada și Japonia decât în România.



    Proiectul itinerama.ro, Explorator în
    Bărăgan, are o cofinanțare majoritară din partea Administrației Fondului
    Cultural Național și o finanțare din activități proprii.

  • Ialomiţa

    Ialomiţa

    Sugestia noastră de călătorie pentru astăzi este un judeţ din sudul ţării,
    unul dintre cele mai vechi spații locuite de pe actualul teritoriu al țării
    noaste: Judeţul Ialomiţa. Situat în Câmpia Bărăganului, este un spațiu
    populat continuu încă din paleolitic, dovadă fiind uneltele și urmele de
    așezări descoperite aici. Tot pe actual teritoriu al județului Ialomița și-a
    avut reședința și regele geto-dac Dromichaites, cel care a pus capăt războiului
    dintre geți şi macedoneni.


    Dacă vă doriţi o incursiune în
    istorie, puteţi vizita complexul arheologic Piscul Crăsani, unul din cele mai
    vechi situri arheologice din țara noastră, unde a fost descoperită prima
    așezare neolitică din Muntenia cu un sistem de fortificaţie. Pe ruinele acestor așezări a fost ridicat apoi un așezământ geto-dac de
    mari dimensiuni a cărui reședință a fost cetatea Helis. Sfârşitul existenţei
    davei de la Crăsani este menționată a fi în secolul I î.Hr, când aşezările şi
    acropola au fost distruse de un incendiu puternic. Cetatea geto-dacică Helis,
    numită și Cetatea Soarelui, face parte din complexul arheologic Piscul
    Crăsani. Aceasta este considerată a fi reşedinţa celebrului rege Dromichaites.
    Cercetările arheologice au scos la iveală faptul că cetatea Helis a reprezentat
    în timpul geto-dacilor un adevărat centru comercial. Şi pentru că legendele
    locale spunând că aici ar exista o comoară foarte valoroasă îngropată de regele
    Dromichete înainte de a muri, Cetatea Helis este foarte căutată de vânătorii
    de comori. O zonă ce de trei ediţii se promovează şi la Târgul de Turism al
    României, după cum am descoperit şi la cea de-a 41 ediţie, la care am fost
    prezenţi recent. Larisa Mihai,
    administrator public, Consiliul Judeţean Ialomiţa, ne-a tentat cu câteva
    atracţii: Suntem prezenţi aici pentru a promova
    tradiţiile din judeţul Ialomiţa, obiectivele turistice pe care le puteţi
    vizita, dintre care amintim podurile dunărene, de la Feteşti-Cernavodă,
    construite de inginerul Anghel Saligny şi inaugurat de Regele Carol I, Domeniul
    Manasia, cu Conacul Hagianoff, Muzeul Naţional al Agriculturii din Slobozia,
    unicul muzeu de acest gen din ţară.


    Un popas la Muzeul Agriculturii oferă o serie de detalii legate de
    tradiţiile agrare. Spre exemplu, sub un plug sunt aşezate două ouă pe un pat de
    grâu, ilustrând tradiţia ţăranilor români de a îngropa la prima brazdă un ou,
    deobicei rămas după Paşte, atunci când de regulă începea semănatul.


    Judeţul Ialomiţa s-a promovat la târg şi ca destinaţie pentru turism activ.
    Vine cu detalii Larisa Mihai, administrator public, Consiliul Judeţean
    Ialomiţa: În judeţul Ialomiţa este primul circuit de
    viteză construit în România, inaugurat în anul 2014, Motorpark de la Adâncata,
    se află la 50 kilometri de Bucureşti, pe drumul naţional 101B, la 15 kilometri
    de Urziceni. Se organizează curse, diverse întreceri, evenimente private,
    teambuildinguri, oferta e variată.


    Am întrebat-o pe Larisa Mihai cât ne recomandă să zăbovim în Ialomiţa
    pentru a o cunoaşte: Probabil că într-o săptămână aţi reuşi să
    cunoaşteţi măcar o parte dintre obiectivele turistice, bălţile din Ialomiţa,
    pentru iubitorii pescuitului, staţiunea balneo-climaterică Amara, recunoscută
    la nivel naţional pentru tratarea bolilor reumatice şi multe altele.



    Nămolul negru din Lacul Amara este bogat în sare
    și în foarte multe tipuri de sulfați şi are calități terapeutice. Tratamentele
    cu acest nămol pot ameliora sau chiar vindeca afecțiuni precum cele
    reumatologice, dermatologice sau hemoroizi. În apropierea acestui lac există
    mai multe baze de tratament recuperator ce asigură executarea procedurilor de
    peloidoterapie, hidroterapie, terapie fizică și kinetoterapie. În această
    stațiune terapeutică, pe malul lacului Amara, este amenajată și o plajă unde
    cei care vin aici la tratament se pot relaxa.

  • Hörerpostsendung 1.7.2018

    Hörerpostsendung 1.7.2018

    Herzlich willkommen zur Hörerpostsendung von RRI!



    Immer wieder gibt es Feedback zu unseren Sendungen oder zum Erhalt von QSL-Karten, und sei es nur ein Zweizeiler, der uns erreicht. So etwa meldete sich unser Hörer Alexandru Buşneag aus Deutschland, dem der Sozialreport von vorletzter Woche gut gefallen hat:



    Guten Abend!



    Ich wollte Ihnen mitteilen, dass mir der Bericht Krebskranke Kinder: Verein Kinderherz“ hilft bei der Therapie mit menschlicher Nähe, den ich vor einigen Tagen in der deutschsprachigen Abendsendung gehört habe, sehr gut gefallen hat.



    Alles Gute



    Alexandru



    Vielen Dank für das Feedback, lieber Alexandru, und herzliche Grü‎ße nach Deutschland! Es ist nun mal so, dass der Staat und das öffentliche Gesundheitswesen in Rumänien völlig versagt haben, Rumänien ist hinsichtlich des Sozialschutzes und des Gesundheitswesens Schlusslicht in der EU. Dabei werden wir von angeblichen Sozialdemokraten regiert. Da helfen nur private Initiativen oder gemeinnützige oder wohltätige Vereine, die Situation etwas zu lindern.



    Von Reinhard Schumann aus Schweden erhielten wir diese Woche gleich zwei E-Mails, die ich in Zusammenfassung verlesen möchte:



    Sehr geehrtes Team von Radio Rumänien International,



    vorab vielen Dank für die sehr schönen 3 QSL-Karten und der Map von Azuga. Der Brief von RRI vom 18.6.2018 ist bei mir beschädigt und geöffnet in Schweden angekommen. Ich habe den Briefinhalt und den Briefumschlag fotografiert. Ob etwas fehlt, kann ich nicht beurteilen. Vielleicht kann RRI es überprüfen.



    Ich war auf der Internetseite von RRI und diese ist für mich sehr übersichtlich und informativ gestaltet.



    Gehört auch von Constanta und Mamaia am Schwarzen Meer. Dort war ich auch vor ca. 7 Jahren. Ein sehr schöner Strand und zu meiner Zeit nicht überlaufen von Touristen. Das Essen und das Bier oder der Wein aus Rumänien schmeckten mir sehr gut und die Kilos legten zu.



    Mit freundlichen Grü‎ßen aus Schweden nach Bukarest



    Reinhard Schumann




    Vielen Dank für das Feedback, lieber Herr Schumann, und Gru‎ß zurück nach Schweden! Ich habe mich in der Postbearbeitungsstelle erkundigt, und der Inhalt ist unversehrt bei Ihnen angekommen: drei QSL-Karten und einen Stadtplan des Gebirgsortes Azuga hätten auch drin sein sollen. Es kann schon mal passieren, dass ein Brief beschädigt ankommt.



    Herbert Jörger ist in Bühl, Baden-Württemberg, zu Hause und gab uns auch kurzes Feedback über den Empfang per E-Mail:



    Ihre Sendung wird leider leicht von einer WLAN-Verbindung im Hause gestört. Es macht nämlich immer wieder Klack“. Ihr Programm höre ich gerne, da ich viel von Ihrem Land erfahre.



    Mit freundlichen Grü‎ßen


    Herbert Jörger





    Vielen Dank für das Feedback, lieber Herr Jörger, und viele Grü‎ße nach Baden-Württemberg!



    Auch Reinhold Meyer aus Liesborn, NRW, meldete per E-Mail den Erhalt von QSL-Karten:



    Hallo Sorin Georgescu!



    Heute hat der Postbote einen mit sehr schönen Briefmarken versehenen Umschlag in meinen Briefkasten gesteckt. Über die zwei QSL-Karten mit den Ansichten von Alba lulia habe ich mich sehr gefreut und im Internet gleich danach gesucht. Dort fand ich noch weitere Bilder und auch einige Informationen. Alba lulia hat sogar schon seit 1974 eine Städtepartnerschaft mit Arnsberg. Das ist nur 50 Km von meinem Wohnort entfernt.



    Nun wünscht alles Gute und sagt auf Wiederhören


    Reinhold Meyer




    Vielen Dank für das Feedback, lieber Herr Meyer. Ich muss hinsichtlich einer älteren Frage von Ihnen mit neuen Informationen aufwarten. Vor einigen Wochen hatten Sie in einem Postbrief gefragt, ob es in Rumänien Fachmessen für alte landwirtschaftliche Maschinen und Geräte gibt. Die Frage hatte ich im Funkbriefkasten vom 10. Juni verneinend beantwortet. Inzwischen habe ich neue Informationen: Fachmessen gibt es zwar nicht, Kollege Alex Gröblacher hat mich aber darauf hingewiesen, dass es in der rumänischen Stadt Slobozia ein Landwirtschaftsmuseum gibt. Slobozia ist die Kreishauptstadt des südostrumänischen Landkreises Ialomița, der zusammen mit weiteren benachbarten Kreisen die Kornkammer Rumäniens bildet. Zu den ständigen Ausstellungen des Museums gehört auch eine beeindruckende Kollektion von Traktoren, Mähdreschern, Heuwendern und anderen Geräten, deren Funktion ich nicht einmal verstehe. Und einige dieser Prachtstücke sind sogar aus dem 19. Jh., und das beste dabei ist: viele sind auf der Webseite des Museums abgebildet. In der Online-Fassung des Funkbriefkastens werde ich dazu verlinken, damit Sie und andere Interessenten einen Blick werfen können. Erfahren hatte Kollege Alex vom Museum von einem uns beiden bekannten Radiojournalisten aus der Privatbranche, der eben aus dieser Stadt stammt. Und die Einwohner von Slobozia sollen auch mächtig stolz auf das Museum sein.



    Weiter geht es nach Solingen, von wo uns ein paar Fragen von Michael Hartmann erreichten:



    Liebes RRI-Team,



    ich möchte mal fragen, wie die rumänischen Auto-Kennzeichen aufgebaut sind?



    Zum Vergleich schreibe ich Ihnen wie es in Deutschland ist:



    In Deutschland gibt es im ersten Block 1 bis 3 Buchstaben für die Stadt. Meistens umso weniger Buchstaben, desto grö‎ßer die Stadt. Dann 1 oder 2 Buchstaben und dann 1 bis 4 Ziffern. Gegen eine akzeptable Gebühr kann man sich die Buchstaben in der Mitte sowie die Ziffern aussuchen, wenn die noch frei sind.



    Fehlen in der Mitte die Buchstaben, ist es ein Behördenfahrzeug. Manche Behörden haben auch eigene Kennzeichen, wie die Bundeswehr mit “Y” anstelle der Stadt oder die Polizei hat da inzwischen das Bundesland im ersten Block stehen.


    Wie ist das in Rumänien geregelt?



    Au‎ßerdem möchte ich zu den Empfangsberichten fragen, ob es dabei eher um das Technische geht, wozu ich nichts sagen kann, da ich Ihre Sendungen immer aus dem Internet runterlade. Oder interessiert Sie mehr oder auch der Inhalt, damit Sie sehen, dass die Hörer Ihre Sendungen hören, auch wenn wir keine Mail bezüglich einer bestimmten Sendung schreiben?





    Viele Grü‎ße aus Solingen



    Michael Hartmann



    Vielen Dank für Ihre Zeilen, lieber Herr Hartmann. Ich fange mal von hinten an: Bei Empfangsberichten über im Internet gehörte Sendungen brauchen Sie keine technischen Daten hinzuzuschreiben, es reicht, wenn Sie anstelle der Frequenz einfach “Internet” schreiben. Ein paar Anmerkungen oder Kommentare zum Inhalt wären nett, denn das hilft uns, zu erfahren, woran unsere Hörer vordergründig interessiert sind. Und nicht zuletzt kann ich dann die betreffenden Zeilen auch im Funkbriefkasten verlesen — davon lebt ja diese Sendung. Eingefleischte Kurzwellenjäger schreiben dazu noch technische Daten über die Empfangsbedingungen, das sind die sogenannten SINPO-Werte, die englischen Kürzel für Signalstärke, Störungseindruck, Rauschanteil, Ausbreitungsbedingungen und Gesamteindruck. Die sind aber eher für unseren Chefingenieur als für die Redaktion interessant.



    Zu den Autokennzeichen: In Rumänien ist das System dem in Deutschland ziemlich ähnlich. Folgende Informationen fand ich auf Wikipedia: Das heutige System wurde 1992 eingeführt und teilweise geändert oder ergänzt. Links kommt zunächst ein blauer Streifen mit den zwölf europäischen Sternen und dem Nationalitätszeichen RO. Danach folgen ein B (für Bukarest) oder zwei Buchstaben (für den jeweiligen Kreis) und eine amtliche Plakette. Rechts davon erscheinen neben zwei (in Bukarest auch drei) Ziffern noch drei Buchstaben. Insgesamt existieren derzeit 42 Kürzel für die rumänischen Kreise und die Stadt Bukarest, z.B. AB für den Landkreis Alba über B für Bukarest bis VS für den Landkreis Vaslui. Ähnlich wie in Deutschland besteht gegen Gebühr die Möglichkeit, die drei letzten Buchstaben selbst zu wählen. Allerdings gibt es da einige Einschränkungen: Keinesfalls darf der Buchstabenblock mit I oder O beginnen, da Verwechslungsgefahr zu den Ziffern 1 und 0 besteht. Bis 1999 war mit Ausnahme des Kreiskürzels überhaupt kein I oder O erlaubt. Der Buchstabe Q wird generell nicht geprägt. Buchstabenkombinationen mit sexueller Konnotation oder behördlich reservierte werden nicht ausgegeben.



    Für Fahrzeuge, die ihren Kreis nicht verlassen, geben die Gemeinden spezielle Kennzeichen mit gelbem Grund aus. Sie zeigen gewöhnlich das Wappen der Kommune und zwei bis sechs schwarze Zeichen. Allerdings obliegt die Gestaltung der ausgebenden Gemeinde und kann von der eben genannten abweichen. Diese Kennzeichen werden beispielsweise an Motorroller, Stadtbusse, Müllwagen oder Mähdrescher vergeben.



    Für Leasing-Fahrzeuge gibt es eigene Kennzeichen. Diese gleichen den normalen Kennzeichen, zeigen aber nach dem Bezirkskürzel eine bis zu sechsstellige Zahl und rechts einen roten Rand (ähnlich wie bei deutschen Ausfuhrkennzeichen) mit dem Ablaufdatum des Leasingvertrages.



    Temporäre Kennzeichen haben rote Schrift. Sie zeigen das Kreiskürzel gefolgt von drei bis sechs Ziffern. Die maximale Gültigkeit dieser Schilder beträgt 30 Tage. Sie sind nur innerhalb Rumäniens gültig. Nach Ablauf von 30 Tagen läuft die Versicherung automatisch ab.



    Kennzeichen für den diplomatischen Dienst zeigen blaue Schrift sowie die Buchstaben CD, CO oder TC. Es folgen zwei Gruppen à drei Ziffern, von denen die ersten drei das Herkunftsland oder die entsprechende Organisation kodieren, die letzten meist den Rang des Besitzers. Die kleinste Zahl jeder Gruppe ist die 101.



    Spezialkennzeichen werden z.B. von Ministerien vergeben. Derzeit werden für Fahrzeuge des Innenministeriums und der rumänischen Streitkräfte besondere Nummernschilder ausgegeben. Die Armee nutzt Kennzeichen, die keinen Euro-Balken zeigen und mit einem A für rumänisch Armata beginnen. Es folgen drei bis sieben Ziffern. Die Kennzeichen des Innenministeriums zeigen die Buchstaben MAI für rumänisch Ministerul Administrației și Internelor und werden u. a. von Fahrzeugen der rumänischen Gendarmerie und Polizei genutzt.



    Auch weitere Institutionen haben für ihre Dienstwagen bestimmte Kürzel in den letzten drei Buchstaben, woran man sie erkennt. Dienstwagen von Parlamentariern haben meistens DEP oder SEN am Ende, daran erkennt man die Abgeorndetenkammer oder den Senat. Würdenträger der Rumänisch-Orthodoxen Kirche lassen sich auch gerne in zumeist teuren Schlitten herumkutschieren, deren Kennzeichen auf BOR enden.



    Und trotz der Einscrhänkungen bei Wunschkennzeichen kommt es immer wieder zu lustigen Kombinationen, über die man dann aus den Medien oder sozialen Netzwerken erfährt. Das Kennzeichnen B01ERU beispielsweise kann aufgrund der Ähnlichkeit von 0 mit O und von 1 mit I als BOIERU gelesen werden, was umgangssprachlich oder im Slang soviel wie Der Boss“ oder reicher Mann“ bedeuten kann.



    Ich hoffe, damit Ihre Fragen zufriedenstellend beantworten zu haben, lieber Herr Hartmann, und viele Grü‎ße nach Solingen!



    Zeit für die Postliste. Herkömmliche Post gab es diese Woche nicht, und die E-Mail-Liste geht diesmal nur bis vergangenen Donnerstag, denn am Freitag war unsere Webseite und auch der Mail-Server lahmgelegt. E-Mails erhielten wir also bis einschlie‎ßlich Donnerstagabend von Reinhard Schumann (SE), Georg Pleschberger (A) sowie von Alexandru Bușneag, Andreas Fessler, Herbert Jörger, Jörg-Clemens Hoffmann, Michael Hartmann und Reinhold Meyer (D). Ferner erhielten wir auch ein Fax von Georg Feichtinger (A).




    Audiobeitrag hören: