Radio România Internațional

Tag: Smaranda Pasnicu

  • Le Musée de la mémoire

    Le Musée de la mémoire

    Cartes postales porteuses de messages remontant à une époque oubliée depuis longtemps et adressées à des destinataires daujourdhui, de parfaits inconnus peut-être, ordonnances gouvernementales infirmant de fausses nouvelles alarmistes, selon lesquelles, par exemple, les blessés des hôpitaux bucarestois sont déclarés « prisonniers de guerre », photos de famille, une histoire qui raconte, jour par jour, les événements déclenchés en 1916. Impressions recueillies sur le vif. Voilà la démarche de léquipe qui a mis sur pied le Musée de la mémoire – un musée en ligne, mais qui commence déjà à présenter des expositions dans différents autres musées, invitant ses visiteurs à explorer lhistoire.



    Smaranda Pasnicu, co-fondatrice de lassociation PunctArt et directrice de projets du Musée de la mémoire : « Le Musée de la mémoire est une initiative lancée lannée dernière par lassociation Punctart et dont le but est de créer un lieu de mémoire. Cest un espace ouvert, auquel chacun de nous peut contribuer avec ce quil souhaite sauver de loubli : photos, documents, tout souvenir que lon veut partager avec les autres. Nous avons créé une plateforme en ligne où chacun peut poster un souvenir. Nous espérons construire ensemble, petit à petit, ce Musée de la mémoire. Puisque lhistoire est vaste, nous avons décidé de nous focaliser, dans une première étape, pendant un an et demie, sur le début du 20e siècle, notamment sur la première guerre mondiale. Avec le concours dune large équipe constituée dhistoriens, danthropologues, de psychologues, de philosophes, de spécialistes de limage et du son, nous avons fouillé les archives des collectionneurs, celles des musées et des personnes que nous côtoyons, pour y puiser des bribes de souvenirs et les mettre à la portée de tous, dabord sur cette plateforme en ligne et, depuis le mois dernier, dans une première exposition multimédia que nous avons tout dabord présentée à Bucarest. A présent nous lavons lancée à Constanţa, au bord de la mer Noire. Cette année, lexposition, sera également accueillie par la ville de Iaşi et lannée prochaine par Ploieşti et Suceava. »



    Le Musée de la mémoire propose une approche subjective de lhistoire, mettant à la disposition des personnes intéressées des archives et des témoignages. Smaranda Pasnicu : « Lannée dernière nous avons créé notre propre moyen de toucher le public, à savoir « le téléphone des souvenirs ». Cest un téléphone à cadran rotatif, donc un modèle ancien, que nous avons connu dans notre enfance, le téléphone de nos grands-parents, si vous voulez. Lappareil a une double fonction : il permet aux visiteurs découter des témoignages, des interviews de personnes âgées ou des messages trouvés dans les journaux. Il vous permet également denregistrer un message que vous allez recevoir lannée prochaine, par exemple. Il y a plusieurs appareils de ce genre dans notre exposition, qui comporte également plusieurs installations multimédia, des moyens novateurs douvrir les tiroirs de la mémoire collective. »



    Par les nouvelles technologies, les initiateurs du projet tentent de rapprocher les jeunes de lart et de la culture et incitent les gens de tous les âges à chercher tous seuls dans leur histoire personnelle les souvenirs que souvent on est enclin à oublier. Smaranda Pasnicu : « Par cette exposition nous tentons non seulement de présenter, par des installations multimédia, des fragments de ce que nous avons trouvé, mais aussi et surtout démouvoir et dinciter les visiteurs à ouvrir leurs propres tiroirs du souvenir, pour y découvrir des photos anciennes, des photos de famille, des objets dont on a oublié lorigine, mais que lon ne peut pas, non plus, jeter à la poubelle, car ils font partie de notre histoire personnelle. »



    Tout le monde peut contribuer à élargir la collection du musée, en postant un souvenir sur le site, car, de lavis des organisateurs, tout est précieux et le moment est venu de ne plus oublier. Quelle est la réaction des jeunes ? Smaranda Pasnicu: « Jusquici nous avons eu la chance de vivre uniquement des expériences magnifiques. Nous sommes à chaque fois surpris par laccueil que les gens font à ce projet. Laccès aux événements est libre et nous espérons pouvoir toucher beaucoup de monde, réjouir beaucoup de monde et construire petit à petit un Musée de la mémoire contenant des objets qui sont importants pour nous, bien que parfois nous les ayons oubliés. Nous nous rendons compte que tout fait partie de notre histoire, que ces héros inconnus dont on parle sont en fait nos grands-parents, nos arrière-grands-parents, qui ont traversé des périodes difficiles et que nous oublions, souvent. »



    Si vous souhaitez explorer lhistoire à travers des histoires, visitez le site du Musée de la mémoire.


    ( Trad. : Dominique)

  • Muzeul Memoriei

    Muzeul Memoriei

    Cărţi poştale, cu mesajele din
    vremuri demult uitate, către destinatari, azi poate necunoscuţi, ordonanţe
    guvernamentale prin care sunt dezminţite ştiri false, alarmiste sau prin care
    răniţii din spitalele din Bucureşti, să zicem, sunt declaraţi prizonieri, în
    timpul războiului, fotografii de familie sau o istorie ce urmăreşte moment de
    moment desfăşurarea evenimentelor, pornind din 1916. Impresii culese, multe
    prin viu grai. Acesta a fost demersul celor din echipa Muzeului Memoriei. Un muzeu
    online, care începe să apară şi în diverse spaţii muzeale, cu o pleiadă de
    exponate interactive, ce invită la explorarea istoriei.


    Smaranda Pasnicu, cofondatoare a
    asociaţiei PunctArt şi manager de proiect în echipa Muzeului Memoriei: Muzeul Memoriei este o iniţiativă a asociaţiei Punctart, care a
    început anul trecut, din dorinţa de a creea un loc al amintirilor, un loc în
    care fiecare dintre noi poate să contribuie cu acele elemente pe care nu vrea
    să le mai uite, cu fotografii, cu documente, cu orice amintire şi să le facem
    cunoscute unui număr cât mai mare de persoane. Am construit o platformă online,
    unde fiecare poate să îşi încarce câte o amintire, în speranţa de a construi
    încet, încet, împreună acest Muzeu al memoriei. Pentru că vorbim de un trecut
    foarte lung, ne-am hotărât să ne axăm în primă etapă, adică un an şi jumătate
    pe o anume perioadă istorică, începutul secolului trecut, cu accent pe Primul
    Război Mondial şi am făcut o cercetare, alături de o echipă foarte mare, de
    istorici, cercetători de imagine, de sunet, antropologi, psihologi, filosofi,
    să vedem ce există în arhive. În arhivele colecţionarilor, în arhivele muzeelor
    şi în arhivele celor de lângă noi, să aducem frânturi din aceste amintiri şi să
    le facem disponibile, întâi online şi, începând din luna octombrie, într-o
    primă expoziţie, o expoziţie multimedia, pe care noi deja am lansat-o în
    Bucureşti, acum suntem în Constanţa şi urmează să mai mergem anul acesta în
    Iaşi şi anul viitor în Ploieşti şi Suceava.



    Muzeul memoriei îşi propune o abordare
    subiectivă, punând la dispoziţia celor interesaţi arhive și mărturii,
    ascultând gândurile celor cu o
    îndelungată experienţă de viaţă și dându-le o voce. Ne-a spus mai multe Smaranda
    Pasnicu, manager de proiect în echipa Muzeului Memoriei: Anul trecut am creat
    primul nostru mecanism pentru ca să ajungem la public, respectiv telefonul
    amintirilor. Un telefon, pe care mulţi dintre noi l-am avut acasă, noi îi zicem
    telefonul bunicilor, acel telefon cu disc, pe care îl găseam la ei acasă, care
    are două funcţii: una de a asculta diverse mărturii, interviuri realizate cu
    persoane în vârstă sau mesaje din ziare pe care noi le-am găsit în cercetările
    noastre sau din mărturii. Şi a doua posibilitate, de a-ţi înregistra tu un
    mesaj pe care să-l primeşti anul viitor. Acest telefon, cu care poate unii dintre
    voi s-au întâlnit deja la diferite evenimente, este în expoziţia noastră, în
    mai multe exemplare şi este parte din Muzeul Memoriei. În expoziţie, efectiv, o
    să regăsiţi mai multe instalaţii multimedia, în care părţi din cercetarea
    noastră se regăsesc într-o formă în care ducem linia imaginarului un pic mai
    departe.



    Am mai aflat de la Smaranda
    Pasnicu că, prin noile tehnologii, Punctart încearcă să îi apropie pe tineri de
    artă şi cultură, dar şi să îi atragă, nu numai pe cei tineri, să caute singuri,
    în istoria personală acele frânturi de amintiri pe care tindem să le uităm: Iar ce încercăm noi în expoziţie, mai mult decât a vă prezenta bucăţi
    din ceea ce am găsit, în instalaţii multimedia, dar nu vreau să spun cum arată
    ca să nu vă stric surpriza, este să vă facem pe dvs. să căutaţi, să vă
    emoţionăm şi să vă duceţi să redeschideţi acele sertare ale amintirii, în care
    se regăsesc fotografiile vechi, de familie sau obiecte despre care nu mai ştim
    ce e cu ele, dar pe care nu putem să le aruncăm pentru că ele fac parte din
    istoria fiecăruia dintre noi.


    În plus, oricine poate contribui
    la lărgirea colecţiei muzeale, încărcând pe site o amintire: Ni se pare că orice trebuie preţuit, că trebuie să începem să nu mai
    uităm, aşa că cine îşi doreşte să pună mici piese în acest puzzle, pe care vrem
    să-l construim, este bine venit să ne contacteze.


    Am întrebat-o pe Smaranda
    Pasnicu cum primesc copiii exponatele muzeului: Până acum am avut
    parte de experienţe minunate. Mereu suntem surprinşi de disponibilitatea
    tuturor de a primi acest proiect. Chiar dacă sunt copii foarte mici, care
    privesc telefonul amintirilor ca pe un obiect de muzeu, însă venind cu
    părinţii, împreună descoperă un obiect care a făcut parte din trecutul lor.
    Intrarea este gratuită la evenimentele noastre, sperăm să bucurăm cât mai multă
    lume, sperăm să emoţionăm cât mai multă lume, şi încet, încet, să construim
    acest Muzeu al Memoriei, cu lucrurile care sunt pentru fiecare dintre noi
    importante, chiar dacă par neinteresante la un moment dat pentru noi, ne dăm
    seama că totul face parte din istoria noastră, aceşti eroi necunoscuţi de care
    vorbim sunt de fapt bunicii şi străbunicii noştri care au trecut prin perioade
    foarte dificile şi pe care tindem să-i uităm.




    Aşadar, dacă doriţi să exploraţi istoria prin
    istorii…, accesaţi, pentru început site-ul Muzeului Memoriei.