Galeria Arbor.art.room, din Bucureşti, găzduieşte expoziţia de desene sociale #Șopăei! a artistului vizual Paul Hitter.
Am stat de vorbă la vernisaj, care a avut loc pe 8 mai, cu Paul Hitter.
Curatoare este Iulia Gorneanu, cu care am discutat despre expoziţie şi artist, tot la vernisajul de pe 8 mai 2024.
Conform unui comunicat al Comisiei Europene, aceasta a publicat miercuri, 22 noiembrie, pachetul de documente ce lansează ciclul Semestrului european 2018, de coordonare a politicilor economice, bugetare și sociale — pachet bazat pe previziunile economice ale Comisiei din toamna acestui an.
Semestrul european 2018 începe pe fundalul unei activități economice robuste în zona euro și în UE, al unor niveluri record de ocupare a forței de muncă și al scăderii ratelor șomajului până aproape de cele de dinaintea crizei. Întrucât toate statele membre contribuie la acest impuls puternic dat creșterii, în prezent prioritatea este de a se asigura că această situație va dura și va aduce beneficii tuturor membrilor societății. În paralel cu implementarea unor politici bugetare responsabile, aplicarea unor reforme structurale ar trebui să se concentreze asupra creării condițiilor necesare pentru stimularea în continuare a investițiilor și pentru accentuarea creșterii salariilor reale, în vederea sprijinirii cererii interne.
Valdis Dombrovskis, vicepreședinte pentru moneda euro și dialog social, a declarat:
“În pofida tuturor reformelor întreprinse în anii trecuți, Uniunea economică și monetară a Europei (UEM) rămâne nefinalizată. De aceea, trebuie să profităm de actualul context favorabil pentru a ne consolida în continuare UEM și pentru a ne face economiile mai reziliente și mai favorabile incluziunii. Luna viitoare, vom prezenta noi propuneri privind consolidarea UEM. Cu toate acestea, consolidarea arhitecturii UEM nu înlocuiește nevoia de a institui politici bugetare, economice și sociale solide la nivel național. Acesta este principalul obiectiv al semestrului european. Publicăm avizele cu privire la proiectele de planuri bugetare și invităm statele membre care prezintă un risc de neconformitate cu Pactul de stabilitate și de creștere să ia măsurile necesare pentru a-și ajusta traiectoria bugetară.
Comisia a adoptat, de asemenea, o serie de măsuri în temeiul Pactului de stabilitate și de creștere, ce au în vedere Marea Britanie și România. În cazul României, Comisia a stabilit că nu au fost luate măsuri eficace ca răspuns la recomandarea Consiliului din luna iunie și propune Consiliului să adopte o versiune revizuită a recomandării adresate deja, de a-și corecta abaterea semnificativă de la traiectoria de ajustare în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu.
În iunie 2017, Consiliul a adresat României o recomandare privind o ajustare structurală anuală de 0,5 % din PIB, în cadrul procedurii aplicabile abaterilor semnificative (SDP – Significant Deviation Procedure). În prezent, ca urmare a evoluțiilor ulterioare și a faptului că România nu a adoptat măsuri eficace pentru a-și corecta abaterea semnificativă, Comisia propune o ajustare structurală anuală revizuită de cel puțin 0,8% din PIB în 2018 — se precizează în comunicat.
Controversata lege privind reducerea Contribuţiilor pentru Asigurări Sociale cu cinci puncte procentuale la angajator a fost promulgată de preşedintele Traian Băsescu. Legea a fost adoptată de parlament în iulie şi trimisă spre promulgare şefului statului, care însă a trimis-o pentru reexaminare legislativului. El a spus că, deşi masură este buna, nu este sustenabilă.
Camera Deputaţilor, în calitate de for legislativ decisional, nu a admis cererea preşedintelui de reexaminare a actului normativ şi a adoptat legea, săptămâna trecută, în forma iniţială. În această situaţie, Traian Băsescu ar mai fi putut să o atace la Curtea Constituţională, însă nu a facut-o, motivând că legea este simplă şi nu pune probleme de constituţionalitate. El a fost astfel obligat să o promulge, dar a subliniat că, anul viitor, deficitul bugetar provocat de aplicarea acestei legi va creşte semnificativ, iar Guvernul trebuie să acopere acest gol, însă, în opinia lui, nu are resursele necesare.
Traian Băsescu a dat şi câteva soluţii pentru rezolvarea problemei. Traian Băsescu: “15 miliarde de lei înseamnă 3,2 miliarde de euro în plus la bugetul de stat, ceea ce mi se pare greu de atins. De aceea, presupun că până la sfârşitul anului guvernul are câteva soluţii. Una, foarte probabilă, este anularea reducerii CAS imediat după alegerile prezidenţiale, a doua, creşterea taxelor.”
Şeful statului a criticat dur guvernul pentru că nu foloseşte fondurile europene destinate construirii de autostrăzi, modernizării căilor ferate şi proiectelor de mediu, care ar putea genera mai multe locuri de muncă.
În replică, premierul Victor Ponta consideră incorecte criticile preşedintelui. În opinia sa, mediul privat va putea crea noi locuri de muncă, dacă se va aplica reducerea CAS. Victor Ponta: “Statul nu creează direct locuri de muncă, asta înseamnă să angajeze funcţionari. Statul acoperă necesităţile pentru serviciile publice. Mai departe, în lumea privată, statul creează condiţiile pentru ca firmele private să creeze locuri de muncă. Atacul preşedintelui este unul incorect.”
Salutată de mediul de afaceri, legea a primit, în schimb, aviz negativ din partea Consiliului Fiscal, organismul care se pronunţă asupra politicilor fiscale ale oricărui guvern. Consiliul avertizează că reducerea CAS fără măsuri de compensare sustenabile va aduce un derapaj major în politica fiscal — bugetară, mai ales din 2015.
Pe de altă parte, aplicarea ei de la 1 octombrie, practic la debutul campaniei pentru alegerile prezidenţiale, ar putea ascunde ascunde unele intenţii electorale. Este ceea ce a semnalat, rapid, opoziţia de dreapta, care consideră măsura bună pentru economie însă momentul aplicării ei, nepotrivit.