Tag: societate digitala

  • Internetul este tot mai utilizat în UE

    Internetul este tot mai utilizat în UE

    Analiza este cuprinsă într-un așa numit Indice al economiei și societății digitale, pe care Comisia Europeană îl dă publicității în fiecare an și prin care măsoară progresele realizate de statele membre ale Uniunii în domeniul tehnologiei informației. Documentul arată că țara noastră are rezultate bune la capitolul conectivitate, datorită utilizării ridicate a benzii largi de foarte mare viteză și a disponibilității ample a rețelelor în special în orașe. 49 la sută dintre locuințele din țara noastră sunt abonate la servicii de foarte mare viteză, iar acest lucru plasează România pe locul al cincilea în Uniune. Cu toate acestea, în ceea ce privește utilizarea serviciilor de internet, performanța României este cea mai scăzută dintre toatele statele membre ale Uniunii, în condițiile în care aproape 20 la sută dintre români nu au folosit niciodată internetul.


    Există însă două activități online în cazul cărora țara noastră ocupă un loc fruntaș, al șaselea din întreaga Uniune. Este vorba despre utilizarea rețelelor sociale și apeluri video. În schimb, folosirea serviciilor bancare online, cumpărăturile, citirea știrilor, precum și consumul de muzică, materiale video și jocuri online sunt cele mai scăzute din rândul statelor membre. România stă prost și în ceea ce privește integrarea tehnologiei digitale de către întreprinderi, penultimul loc din întreaga Uniune. Doar 8 la sută din întreprinderi utilizează platformele de comunicare socială. Cu toate acestea s-a înregistrat o ușoară îmbunătățire a ponderii IMM-urilor care fac vânzări online, de la 8 la sută în 2017 la 11 procente în urmă cu un an. În ceea ce privește serviciile publice digitale, în ultimii trei ani, România s-a clasat pe ultimul loc în rândul statelor membre. De vină ar fi lipsa de coordonare dintre instituțiile publice în ceea ce privește punerea la punct a unor astfel de servicii, dar și migrarea specialiștilor IT din sectorul public spre cel privat sau în alte țări.

    La nivel general, România se situează pe locul 26 din cele 28 de state membre ale Uniunii în cadrul Indicelui economiei și societății digitale. Trebuie spus la final că indicele a fost întocmit pe baza datelor adunate anul trecut, înaintea pandemiei de COVID 19 (când multe activități s-au mutat pe internet ), dar și înainte ca Marea Britanie să iasă din Uniune. De aceea apar 28 de state membre în clasament și nu 27, câte numără Uniunea acum.


  • Indicele economiei și societății digitale (DESI) 2020: România pe locul 26

    Indicele economiei și societății digitale (DESI) 2020: România pe locul 26

    Este vorba despre rapoartele privind Indicele economiei și societății digitale, pe scurt, DESI. În cadrul acestui indice, România se situează pe locul 26 din 28 de state membre.

    Actuala pandemie de COVID-19 ne-a demonstrat cât de importante sunt, de exemplu, competenţele digitale sau digitalizarea administraţiei publice, dar și tehnologiile digitale, care monitorizează răspândirea virusului sau accelerează cercetarea pentru dezvoltarea de tratamente și vaccinuri.

    Dacă ne-am uita numai la conectivitate, suntem undeva la poziția 11 la nivelul UE. Ceea ce este în contradicție cu locul 26 pe care ne aflăm. Asta înseamnă că pe toate celelalte segmente ne aflăm, de cele mai multe ori, pe locul 27 sau 28. România are aproape 70% din întreaga populație fără competențe digitale de bază și doar vreo 10% cu competențe peste acest minim necesar.

    Avem un potențial enorm din perspectiva conectivității. Acum avem nevoie de câteva proiecte naționale consistente, care să vizeze o accelerare a tehnologizării companiilor, de un program de formare pentru educația obligatorie, un program de formare pentru învățarea continuă a adulților și unul pentru administrația publică, implicit. Pentru că mediul public este cel care poate fi un catalizator pentru tot ce înseamnă nevoia și înțelegerea tehnologizării. (Veronica Ștefan, expert internațional în sectorul digital, colaborator al instituțiilor UE)


  • Comisia investeşte 1 miliard de euro în supercalculatoare europene de talie mondială

    Comisia investeşte 1 miliard de euro în supercalculatoare europene de talie mondială

    Uniunea Europeană înregistrează progrese în eforturile sale de a se dota cu supercalculatoare. Statele membre, prin miniștrii de resort, au anunțat că sprijină planurile Comisiei de a investi în crearea unei infrastructuri europene de talie mondială.

    Este vorba mai precis de un plan al Comisiei Europene, lansat la începutul anului și care prevede alocarea unui miliard de euro pentru achiziția de supercalculatoare. O inițiativă prin care Uniunea vrea să ţină pasul cu evoluțiile din China, Statele Unite sau Japonia.

    În momentul de față, China are cel mai mare număr de supercalculatoare din lume – peste 200 din cele 500, în vreme ce Statele Unite au 144.

    În urmă cu doar 16 ani, China nu avea nici un calculator printre cele mai rapide 500 din lume, iar astăzi domină clasamentul. Un progress datorat ambiţiei autorităţilor de la Beijing de a face tranziţia de la o economie bazată pe mână de lucru ieftină la una care produce valoare adăugată mare.

    Dar de ce sunt importante aceste supercalculatoare? Un singur astfel de sistem are mii sau chiar sute de mii de procesoare şi o putere de calcul foarte mare, lucru extrem de important în cercetare sau în orice domeniu care implică operaţiuni complexe făcute simultan.

    Supercalculatoarele sunt motorul economiei digitale, încurajează inovarea, spune vicepreşedintele Comisiei Europene, Andrus Ansip.


    Supercalculatoarele permit dezvoltarea de noi aplicații științifice sau industriale. De exemplu sunt de folos în descoperirea de noi medicamente, în conceperea de noi produse cosmetice și în simularea efectelor pe care le pot produce. Joacă de asemenea un rol important în conceperea de noi avioane, ne permit să dezvoltăm medicina personalizată, ne ajută să înțelegem mai bine creierul uman și nu în ultimul rând să economisim energie și să combatem schimbările climatice într-un mod mai eficient. Europa are nevoie de această infrastructură și de această tehnică de calcul pentru a ține pasul cu marii competitori de la nivel mondial atât în domeniul științei, cât și în cel al economiei. spune și Mariya Gabriel, comisar european pentru economie și societate digitală.

    Infrastructura va fi dezvoltată de o întreprindere comună EuroHPC, care își va începe activitatea în următoarele săptămâni, dar care va deveni complet operațională în 2026. Va avea cartierul general la Luxemburg și va pune în comun resursele a 25 de țări europene. Până în prezent s-au angajat să participe la această întreprindere comună țări precum Austria, Franța, Germania, Grecia, Italia, Polonia, dar și România.

    Contribuția Uniunii va fi de aproximativ 486 de milioane de euro, iar statele membre și țările ssociate vor aloca și ele o sumă similară.

    Pentru început, vor fi achiziționate și exploatate două mașini de calcul intensiv, la care utilizatorii publici și privați vor avea acces din anul 2020. Totodată vor fi puse bazele unui program european de cercetare pentru a sprijini dezvoltarea tehnologiei europene de supercalcul.