Radio România Internațional

Tag: Societatea di Cultură Macedo-Română

  • Dzua Românitatillei Balcaniţi şi a Independenţăllei ali Românie.

    Dzua Românitatillei Balcaniţi şi a Independenţăllei ali Românie.

    Dzua Românitatillei Balcaniţi şi a Independenţăllei ali Românie.


    Societatea di Cultură Macedo-Română andreapsi tu dzua di 10 di Mai 2022 la Sala Media a Teatrului Naţional di Bucureşti Dzua Românitatillei Balcaniţi şi a Independenţăllei ali Românie.


    Manifestarea ahurhi tu dzua di 10 di mai, tahina la oara 10.00 cu UN TEDEUM şi deapoa eara băgată ună misali andreaptă di Băsearica Izvorul Tămăduirii Mavrogheni (Bucureşti, str Monetăriei nr 4).


    Tu arada manifestarillei cu numa “Călătoria a unlui mari artistu” eara părăstisitu un spectacol ti aduţearea aminti a prezidentului ali Societati di Cultură Macedo-Română, Ion Caramitru (9 di marţu 1942 – 5 yismăciuni 2021).


    Tu programlu artisticu eara părăstisiti poemati şi căntiţi armâneşti cu aestă aradă:


    Ernest Chausson — Poemi op. 25 cu Irina Nanuşi la avyiulie şi Verona Maier la pianu Ion Dumitrescu — Căntiţi armâneşti: Nă feată muşeată / Cănticu di doru; Mea, aua vinim / Dumnidzale cu Gjergji Mani tenoru şi Pirro Gaqi la pianu Auşlu Cărvănaru şi Mioriţa, Vor s’mărită moaşili şi Părinteasca Dimăndari di Constantin Belimace cu alidzearea faptă di Cristina Lascu Tu bitisită va s’hibă părăstisită Sonata ti avyiulie şi pianu tu la minor, op. 25 nr. 3 “Tu haractiru popularu românescu” di George Enescu cu Irina Nanushi la avyiulie şi Verona Maier la pianu.


    Tu dzua di 12 di mai 2022 Societatea di Cultură Macedo-Română avu adunarea ghenerala ti alidzearea a Comitetlu director.


    Tu ipotisea di prezidentu a Comitetlui director ali Societati di Cultură Macedo-Română fu aleptu acad.prof.dr. Nicolae Saramandu.


    Va dămu ma nghiosu Comitetlu director ali Societati di Cultură Macedo-Română, aleptu tru ședința Adunarillei Generală ditu 12 mai 2022:


    Nicolae Saramandu-prezidentu;


    Nicolae Duşu-primviţeprezidentu;


    Mihai Toti-viţeprezidentu


    Manuela Nevaci-viţeprezidentu


    Puiu Haşoti-viţeprezidentu


    Emil Tărcomnicu-secretar general


    Stere Muceanu-secretar adjunct general


    Stere Gulea-membru


    Adina Berciu-Drăghicescu-membru



  • Stămăna a culturăl’ei macedo-români 7-10 di Mai 2019

    Stămăna a culturăl’ei macedo-români 7-10 di Mai 2019

    Academia Română și Societatea di Cultură Macedo-Română ndreapsi marță, 7 di mai 2019, ahurhindalui cu oara 10, sesiunea științifică Român’il’ dit sudlu a Dunăl’ei – Istorie și actualitate“, ţi s-ţănu cu itia că s-umplură 140 di an’i di la thimil’iusearea ali Societati di Cultură Macedo-Română. Manifestarea s-ţănu tru Amfiteatrul Ion Heliade Rădulescu“ a Bibliotecâl’ei ali Academie Române, dit Calea Victoriil’ei.



    Sesiunea fu dişcl’isă di acad. Ioan-Aurel Pop, prezidentul ali Academie Române, și di actorlu Ion Caramitru, prezidentul ali Societati di Cultură Macedo-Română.



    Tănurâ un zboru acad. Eugen Simion, prezidentul ali Secție di filologie și literatură ali Academie Români, acad. Grigore Brâncuș, prof. univ. Nicolae Saramandu, membru corespondentu ali Academie Române, cercetător științific dr. Viorel Stănilă, Institutul de Studii Sud-Este Europeni ali Academie Români, cercetător științific dr. hab. Manuela Nevaci, Institutlu di Lingvistică Iorgu Iordan – Al. Rosetti“ ali Academie Români, și cercetător științific dr. Emil Țîrcomincu, Institutlu di Etnografie și Folclor Constantin Brăiloiu“ ali Academie Române, cari acătară tru isapi temi cata cum: aromân’il’i – istorie și actualitati; provocări identitari postmoderni: cazlu a român’ilor sud-dunăreni; conștiința a românitatil’ei la român’il’i sud-dunăreni; 140 di an’i di la thimil’iusearea a Societatil’ei di Cultură Macedo-Română.


    Tu emisiun’ili a noastri yinitoari va vâ dăm fragmenti dit comunicarli părăstisiti.



    Timil’iusită tu dzuua di 23 di yismăciuni 1879 pritu iniţiativa a născăntor remarcabile personalităţ politiţi şi culturali dit aţel chiro catacum Titu Maiorescu, Mihail Kogălniceanu, V.A. Urechia, Dimitrie Brătianu, mitropolitlu primat Calinic Miclescu, Ion Ghica, Vasile Alecsandri, Societatea di Cultură Macedo-Română fu oficializată prit Decretlu domnescu nr. 1289 simnat di Carol I la 15 di apriliu 1880 și vrea s-aibă un rol importantu ti amintarea a ndrepturlor di cătră populația românească dit sudlu a Dunăl’ei. Ase, Societatea avu ună contribuție semnificativă ti pricunuştearea oficială a naţionalitatil’ei români dit Imperiul Otoman, la data di 9/22 di mai 1905, cându Sultanlu Abdul Hamid emitea Iradeaua (decretlu) prit cari populația românească dit Macedonia eara pricunuscută oficial și legal ca naționalitati românească cu ndrepturi ţivili, comunale, școlari și băserichești.



    Pi hiotea a chirolui, Societatea di Cultură Macedo-Română avu un rol ahoryea ti crearea şi funcţionarea a atilor aproapea 120 di şcol’uri di nivel primar ică liceal, arăspânditi tru văsiliili balcaniţi, catacum şi a băseriţlor româneşti dit aestă zonă. Tră aesti instituţii, Societatea tipusi şi arăspândi fără păradz manuali, cărţă di cultu, em tru dialectul aromân, em şi tru limba literară.



    Societatea di Cultură Macedo-Română ş-pripuni s-cilăstisească ti conservarea şi cultivarea a dialectului aromân, a tradiţiilor speţifiţi, a culturâl’ei a aromân’ilor şi ti ţănearea tru bană a unitatil’ei a lor spirituali. Societatea ndrupaşti contactili şi ligăturli culturali cu aromân;il’i di iuţido şi cu populili anamisa di cari băneadză și ari maxus mirachea ti ţănearea tru bană a identitatil’ei românești prit cunuştearea di cătră tinirlu bărnu a dialectului, a culturăl’ei şi a adeţlor aromâneşti prit şcoală.



    Sesiunea științifică ndreaptă di Academia Română dişcl’idi bairlu di evenimenti dit arada a Stămânăl’ei tră cultura macedo-română, tru chirolu 7-10 di mai 2019 tră cari va nă turnăm cu năi hăbări.



    RRI – Sectia armaneasca,


  • 113 di an’i di la Iradeaua Imperiala dit 9 di Mai 1905

    113 di an’i di la Iradeaua Imperiala dit 9 di Mai 1905

    Gioi 10 di Mai 2018, Bucureşti, la Băserica Ivorul Tămăduirii/ Izvurlu a Vindicaril’ei (Mavrogheni) s-ţănu Liturghia di Pricunuşteari şi Haristuseari-Te Deum tră aduţeari aminti Iradeaua Imperială Otomană dit 9/10 di Mai 1905 căndu armân’il’i fură pricănăscuţ ca mileti ahoryea tru Amirăril’ea Nturţească.


    Pritu aestu documentu armân’il’i putură tra să-şi aleagă dimarhil’i şi s-ufiliseascaă, niambudyiusiţ, grailu di dadă tru sculii şi băseriţ.


    Dgheavasea di haristuseari al Dumidză fu ndreaptă di Suţata di Cultură Macedo-Română, prezidentu actorlu Ion Caramitru.


    Lituryisearea pi armaneaşti u ţănu preftul iconom stavrofor Yioryi Dima cu agiutorlu a psaltului Coli Racu, prezidentul a Suţatăl’ei di Cultură Ayiu-Andoni di Iezer a Armân’lor di Custanţa, dupu Cărţăli băsiricheştă angrăpsiti di scriitorlu Dina Cuvata şi muzicologlu Iani Cogeabaşia dit R. Macedonia.


    Cu furn’ia a aluştui evenimentu Suţata Ayiu-Andoni di Iezer apruche ună căliseari di la Suţata di Cultură Macedo-Română, prezidentu domnul Ion Caramitru ta s-l’ia parti la Te Deum şi să s-avdă şi grailu di dadă a Armân’ilor tu liturghiseari.


    Eara viniţ embistimen’I di Bucureşti, Custanţa şi hoara Pipera.


    Evenimentul dusi ma largu la Sala Media di la Teatrul Naţional iu s-ţănu Cenaclul “GEORGE MURNU” cumăndusitu di prof.dr. Nicolae Saramandu.


    Zborlu di dişcl’ideari al ţănu actorlu Ion Caramitru prezidentul a Suţatăl’ei di Cultura Macedo-Română cari spusi ndaua zboara tră simasia ţi u avu Iradeaua prit cari fu pricanascută naţionalitatea română, armanili, tru Amirăril’ea Nturtească.


    Pi aradă ţănura deapoa conferinţi prof.univ. dr. Nicolae Saramandu ti personaliţăţ armâneştă ncap cu academicianlu George Murnu şi prof.univ. dr. Adina Berciu ti sculiili româneşţâ ţi li dişcl’isi România tu Balcani.


    Căntătoarea Eliza Nirlu, actorlu George Pistereanu, căntătorl’i Vasili Topa, Nelu Bracea şi Tegu Vlahbei ţănură un muşeată programă artistica cu căntiţi şi poemati.


    Ma largu, secretarlu a Suţatăl’ei di Cultură Macedo-Română domnul Emil Tărcomnicu deadi plachetili ţi reprezintă premiili de excelenţă durusiti la 24 di yinar 2018 di Suţata “Răsăritul Românesc” di Chişinău tră activitatea ştiinţifică a profesorlor Adina Berciu, Nicolae Saramandu şi Stoica Lascu.


    Tru bitisită, fu vernisată expoziţia Chipuri”/ “Masti” a tinirăl’ei artistă Ilinca Ţoţa, momentu tru cari participanţăl’i ţi eara viniţ tu numir mari avdzără Imnul a armân’ilor “Părinteasca Dimândare” pi iholu a Pareiilei “Boaţea a Pindului” di Bucureşti cumăndusită di instructorlu Vasili Topa.




    RRI — Secţia Aromână


    Reporter Taşcu Lala

  • 113 di AN’I DI LA IRADEAUA IMPERIALA DIT 9 DI MAI 1905

    113 di AN’I DI LA IRADEAUA IMPERIALA DIT 9 DI MAI 1905

    Gioi 10 di Mai 2018, Bucureşti, la Băserica Ivorul Tămăduirii/ Izvurlu a Vindicaril’ei (Mavrogheni) s-ţănu Liturghia di Pricunuşteari şi Haristuseari-Te Deum tră aduţeari aminti Iradeaua Imperială Otomană dit 9/10 di Mai 1905 căndu armân’il’i fură pricănăscuţ ca mileti ahoryea tru Amirăril’ea Nturţească.


    Pritu aestu documentu armân’il’i putură tra să-şi aleagă dimarhil’i şi s-ufiliseascaă, niambudyiusiţ, grailu di dadă tru sculii şi băseriţ.


    Dgheavasea di haristuseari al Dumidză fu ndreaptă di Suţata di Cultură Macedo-Română, prezidentu actorlu Ion Caramitru.


    Lituryisearea pi armaneaşti u ţănu preftul iconom stavrofor Yioryi Dima cu agiutorlu a psaltului Coli Racu, prezidentul a Suţatăl’ei di Cultură Ayiu-Andoni di Iezer a Armân’lor di Custanţa, dupu Cărţăli băsiricheştă angrăpsiti di scriitorlu Dina Cuvata şi muzicologlu Iani Cogeabaşia dit R. Macedonia.


    Cu furn’ia a aluştui evenimentu Suţata Ayiu-Andoni di Iezer apruche ună căliseari di la Suţata di Cultură Macedo-Română, prezidentu domnul Ion Caramitru ta s-l’ia parti la Te Deum şi să s-avdă şi grailu di dadă a Armân’ilor tu liturghiseari.


    Eara viniţ embistimen’I di Bucureşti, Custanţa şi hoara Pipera.


    Evenimentul dusi ma largu la Sala Media di la Teatrul Naţional iu s-ţănu Cenaclul “GEORGE MURNU” cumăndusitu di prof.dr. Nicolae Saramandu.


    Zborlu di dişcl’ideari al ţănu actorlu Ion Caramitru prezidentul a Suţatăl’ei di Cultura Macedo-Română cari spusi ndaua zboara tră simasia ţi u avu Iradeaua prit cari fu pricanascută naţionalitatea română, armanili, tru Amirăril’ea Nturtească.


    Pi aradă ţănura deapoa conferinţi prof.univ. dr. Nicolae Saramandu ti personaliţăţ armâneştă ncap cu academicianlu George Murnu şi prof.univ. dr. Adina Berciu ti sculiili româneşţâ ţi li dişcl’isi România tu Balcani.


    Căntătoarea Eliza Nirlu, actorlu George Pistereanu, căntătorl’i Vasili Topa, Nelu Bracea şi Tegu Vlahbei ţănură un muşeată programă artistica cu căntiţi şi poemati.


    Ma largu, secretarlu a Suţatăl’ei di Cultură Macedo-Română domnul Emil Tărcomnicu deadi plachetili ţi reprezintă premiili de excelenţă durusiti la 24 di yinar 2018 di Suţata “Răsăritul Românesc” di Chişinău tră activitatea ştiinţifică a profesorlor Adina Berciu, Nicolae Saramandu şi Stoica Lascu.


    Tru bitisită, fu vernisată expoziţia Chipuri”/ “Masti” a tinirăl’ei artistă Ilinca Ţoţa, momentu tru cari participanţăl’i ţi eara viniţ tu numir mari avdzără Imnul a armân’ilor “Părinteasca Dimândare” pi iholu a Pareiilei “Boaţea a Pindului” di Bucureşti cumăndusită di instructorlu Vasili Topa.




    RRI — Secţia Aromână


    Reporter Taşcu Lala





  • Interviu NICOLAE BRANZEA – dir. Institutul “Eudoxiu Hurmuzachi”

    Interviu NICOLAE BRANZEA – dir. Institutul “Eudoxiu Hurmuzachi”

    REPORTER — Domnule director vă spunem hiratimati tră aestă treia ediţie. Voi s-vă ntreb cum s-apufusi tra s-l’ia aestă iniţiativă şi akicăsescu că vreţ să u lărdziţ ?


    NICOLAE BRANZEA — Fu ună idhee trilaterală şi nchisi di la Societatea di Cultură Macedo-Română deapoa io minduiiu, eara tru anlu 200, earam secretar di stat şi ndrupăiu multu di multu Băsearica di Curceaua, avui furn’ia s-ved casa a preftului Haralambie Balamace…


    REPORTER — Al cunuscut şi preftul Dumitru Veriga ?


    NICOLAE BRANZEA — Preftul Dumitru Veriga an’i fu studentu la Facultatea di Teologie di Piteşti şi ăl cunuscui, aşi agiumşu s-lu agiut şi dukiiu că easti ananghi ti ună ahtari dzuuă tru cari s-hibă tin’isiţ şi năpoi aduşi aminti căţe el’i suntu yii.


    Curbanea a lor easti un mesaj ti yinitor şi maxus ază tră tiniri. Escu profesor, cadru didactic universitar şi pot s-fac isapi tu societatea tru cari bănăm cum explozia informaţională ăl’i faţi tinirl’i s-dukească ma cu zori aţea ţi easti ma scumpu/ ma valoros/ andicra di nonvaloari.


    Si atumtea un lucru multu di simasie easti s-avem un dialog anamisa di bărnuri, aţel’i cama tu ilikie s-nu u prida stafeta ama s-yină tru arada a lor ca urneki aşi cum aprăftăsira prit bana a lor işişi s-u ţănă tru bană identitatea spirituală şi di limbă, altă turlie prit proteslu di globalizari va s-acată tuţ calea a limbăl’ei engleză cari easti ananănghisită ca limbă zburătă ama limba engleză vărnăoară nu va s-poată s-ducă ma largu catastisea a noastră suflitească, vărnăoară zborlu dit engleză nu va s-angreacă şi niţi mesajlu a zborlui tu limba română ică aţeali zboară ţi ţănu di natura a noastră spirituală.


    Si am nădia să spunem că aesti evenimenti suntu ună artemă pisti kiro, dimec tru 1914 aoa s-adutea aminti, s-tin’isea Preftul Haralambie Balamaci… minduiţ că easti un lucru di mari simsie s-nkiseştă calea a băsearicăl’ei ta s-dai lun’ină a alăntoru ama prit un lucru di ună sirţăl’ei niuminească s-agiundză tini tu lun’ina a Hristolui tamam tu noaptea a Nyeariljei şi s-veadi că aestă curbani şi tu dzuua di ază pitreaţi malargu ună fortumă spirituală.


    Aşi cum alanţă eroi martiri mulţă di el’i nicunuscuţ a Balcan’ilor şi aeştă, noi lipseaşti s-l’i tin’isimu. Lucurlu aestu tră mini fu di mari simasie şi mi hărsescu.


    Easti multu zori s-tăn’i (ş-ti kirolu di ma nclo) un evenimentu, ună adeti, ama nica ş-ma ndilicat easti s-tuhimil’iuseştâ un nău evenimentu. Escu hărios, ază, că la treia ediţie preayalea-ayalea ahurhi s-acaţă loc tu sinidisea a noastră, la romăn’i.


    REPORTER — Aestă easti ghini ca ună ligătură spirituală pisti kiro şi căţe hiţ la Institutlu “Eudoxiu Hurmuzache” cari lucreadză tră romăn’il’i di iuţido voi s-vă ntreb desi anlu aestu aveţ şi alti acţiun’i tu ţi mutreaşti armân’il’i dit Balcan’i ?


    NICOLAE BRANZEA — Cadealihea. Va s-avem un bairu di suţati cari suntu aclo nicukiri şi cari cilăstisescu cu aţeali proiecti şi program cari ţănu di turlia a misiunil’ei şi scupolu a Institutlui.


    Noi avem tru prota thesi trei sturi: educaţie, cultură şi spiritualitati.


    Avem şi un program ahărdzitu ti comunităţli istoriţi di nafoara a sinurlor ţi ari numa “Spaţiul cultural comun românescu. Centenar Marea Uniri ama prit el vrem s-ndridzem ună artemă pisti kiro si s-ndrupăm tru arada a programlui aţeali proiecti culturali şi spirituali cari ăl’i agiută pi năşi căţe păn tru soni el’i suntu misonarl’i, el’i di aclo ştiu cari suntu anănghiserli şi problemili cu cari s-ampulisescu.


    REPORTER — S-akicăsescu că aveţ ligătură şi cu comunităţli di armăn’i di aclo, el’i dipun un proiectu ică vă spun vrerli a lor şi dumil’ea voastră lă…


    NICOLAE BRANZEA — Noi intrăm parteneri tru proiecti, finantarea nirambursabilă a născăntor proiecti easti a Ministerlui tră Romăn’il’i di Iuţido iu noi him subordonaţ ama noi putem s-yinim tru arada a strateghiil’ei şi a politiţlor a ministerlui cu aţeali proiecti aşi cum spuneam ţăn di educaţie, cultură şi spiritualitati. Ti paradigm, ma s-didişcl’idă ună sculie tu zona a român’ilor ică tu locurli a migliniţlor noi putem s-yinim cu material didactic, cu atel’i profesori cari s-tănă cursurli tu limba română (s-preda limba romănă) noi avem ndauă manuali brand Hurmuzachi, manuali di limba română, di spiritualitati, di adeţ şi arădz, di istorie şi geografie cari pot s-agiungă ta s-hibă thimel’ilu ti dişcl’idearea a născăntor ahtări sculii. Dimec, cu alti zboară, tu aţea ţi s-cl’eamă zona instituţională noi putem s-yinim cu suflitlu.


    REPORTER — Easti multu ghini cu suflitlu, cu ştiinţa, ama vream s-vă ntrebu aclo tu comunitatea di armăn’i suntu …studenţă cari feaţiră studii aoa şi vahi puţeţ s-loaţ ligătura cu năşi, ama cara va s-făţeţ referiri la comunitatea di armăn’i di aclo desi aveţ manuali şi cărţă tu dialectu ?


    NICOLAE BRANZEA — Tu dialectu nu avem noi, tu cilăstiserli a noastri di cercetari nu adrăm un ahtari lucru pănă tora, un lucru di sinfer ţi ălu băgaiu tu minti şi tru yinitor va s-adrăm ama ştiu că ari născănti manuali ngrăpsiti tu dialectu ţi noi putem s-li ancupărăm şi s-li duţem aclo ta s-lă agiută.


    S-feaţiră născănti cercetări di niscăntă specialişti di la Institutlu Cultural Român, s-adrară di Academia Română am şteari tră ahtări lucre, a deapoa noi ca Institut putem s-licşurăm prezenta a lor tru sculiili ţi va s-dişcl’idă tu suţatili a lor.


    REPORTER — Vă haristusim !


    NICOLAE BRANZEA — Si io vă haristusescu !




    RADIO ROMANIA INTERNATIONAL – SECTIA ARMANEASCA


    Redactor: Aurica Piha


    Armânipsearea: rep. Taşcu Lala






  • Comunicat di presă

    Comunicat di presă

    Un momentu comemorativ ahărdzitu ti Martirlʹi Românʹi dit Balcani va s-tănă viniri, 23 di marţu 2018, oara 13,00, la Băserica Ayiu Gheorghi Nău” di București, ctitorie a Sâmtului Vuivudă Martir Constantin Brâncoveanu, viglʹitorlu a tutăloru românʹilor, lăcaș iu s-ţănu şi prota liturghiseari a Preftului Haralambie Balamace, tu dzuua di 12 di apriiur 1914. Momentul acaţă tru isapi ună misali ama şi şcurti zboară ţi va li grească călisiţlʹi.



    Aduţearea diznău tru memoria colectivă a simasiiľei ţi u avu curbanea a martirilor românʹi di nafoara a văsiliilʹei, cari trapsiră şi s-feaţiră curbani ti ţănearea tru bană conștiințălʹei națională, a spiritualitatilʹei românești și a limbălʹei română, easti ună di cilăstiserli a Institutlui Eudoxiu Hurmuzavhi. Tru contextul anda ş-bagă tru practico misiunʹili a lui, ama și tru simfunie cu strateghiili guvernamentali și politiţli naționali, Institutlu Eudoxiu Hurmuzachi” tră românʹilʹi di Iuţido apufusi să u ahărdzească dzuua di 23 di marţu, cathi an, ti comemorarea și scutearea tru lunʹină a martirilor românʹi/aromânʹi dit Balcani, cari, prit lucrarea și curbanea a lor, nu feaţiră altuţiva că maşi să u seamină şi s-ţănă tu bană identitatea și unitatea a noastră națională di limbă și pisti.



    Evenimentul easti ndreptu di Institutlu Eudoxiu Hurmuzachi” tră românʹilʹi di iuţido, instituție ţi easti sum areapta a Ministerlui tră Românʹilʹi di Iuţido, Societatea di Cultură Macedo- Română și Fundația Națională tră Românʹilʹi di Iuţido.




    Tru dzuua di 23 di marţu 1914, Preftul Haralambie Balamace deadun cu alță trei români/aromânʹi, eara martirizat (bilitu di yiu și spănticatu cu apala) Corcea ti furnʹia că liturghisea Hristolu tru limba română și s-alumta tră identitatea românească. Aţelʹi patru fac parti dit ună parei di aproapea 1000 di românʹi dit Balcani, dhascalʹi, profesori, prefță, ama și elevi aplo cari fură vătămaţ tru condiții bestiali/ ca ţiva prăvdză di antarțălʹi greţ ti furnʹia că u viglʹea identitatea românească și liturghisea dinintea a isnafilʹei dit cari făţea parti tru limba română/dialectul aromân/dialectul meglenoromân.



    Departamentul di Comunicari

    Institutlu “Eudoxiu Hurmuzachi“ tră Românʹilʹi di Iuţido

    Ministerlu tră Românʹilʹi di Iuţido



    Armănipsearea:


    RRI — Secţia armâneasca, Taşcu Lala



  • Andamusi la Societatea di Cultură Macedo-Română

    Andamusi la Societatea di Cultură Macedo-Română

    Deputatlu Constantin Codreanu: ”Aromânʹilʹi și meglenoromânʹilʹi dit România suntu grupuri dialectali istorice românești, nu minorităț naționali. Dialectili istorice a limbălʹei a noastră comună lipseasti s-hibă sum apanghiul juridic a statlui român”.


    Nʹiercuri, 14 di şcurtu 2018, deputatlu a PMP Constantin Codreanu, prezidentul ali Comisie tra comunitățli di românʹi di nafoara a sinurlor a văsiliilʹei, dusi vizită la scamnul di București ali Societati di Cultură Macedo-Română (SCMR), iu s-andămusi, tru una havai mplină di tinʹie și constructivă, cu domnul prezidentu Ion Caramitru. La andamusi loară parti, tutunăoară, domnul Nicolae Saramandu, viţeprezidentu, domnul Emil Tircomnicu, Secretar general, doamna Manuela Nevaci, membru tru Comitetul di cumănduseari a SCMR.


    Cu aestă itie, deputatlu Constantin Codreanu cundilʹe că problematica armânească și meglenită fu niacumtinat și va s-hibă ş-ma largu tru menga a lui ca parlamentar român aleptu tru circumscripția tră cetățeanʹilʹi românʹi cu domiciliul tru xinătati și ca prezidentu ali Comisiei tră comunitățli di românʹi di nafoara a sinurlor a văsiliilʹei.


    Tutunăoară, prezidentul ali Comisie spusi că fu, maşi el golu, di tu arada a parlamentarlor românʹi cari prezentă ma multi Declarații politiţi di la tribuna a Camerălʹei a Deputațlor ti problemili a armânʹilor, megleniţloru și istroromânʹilor, di acăţa tu isapi născănti chestiuni mutrindalui armânʹlʹi tru dialoglu cu Patriarhia Română și feati moeabeti ufiţial tru problematica armânească cu născănţă factori dit administrația ţentrală di stat.


    ”România, ca stat național, ndrupaşti anvărtuşearea a ligăturlor cu românʹilʹi di nfoara a sinurlor a văsiliilʹei și cilăstiseaşti ti ţănearea tu bană, dezvoltarea și exprimarea a identitatilʹei a lor etniţi, culturali, lingvistiţi și religioasi (articolu 7 Românʹilʹi dit xinătati a Constituțiilʹei ali Românie), a deapoa românʹilí di nafoara a sinurlor au idyiul tratamentu legal cu aţel a cetățenʹilor ți ţânu di minoritățli etniţi dit România. Aestu tratament egal lipseaşti s-acaţă tu isapi și organizațiile ți ţănu di minoritățli alogene dit România și organizațiile românești cari au tu scupo ţănearea tu bană a identitatilʹei culturale a persoanelor ți ţânu di minoritățli istorice românești şi ţi suntu soie, ateali anvărliga di sinuri si tu Balcani. Totna u spuş că suntu contraproductivi și distructivi tendințili a născăntor concetățeni tra s-bagâ ncuntratu artificial comunitatea dialectală istorică armânească cu aţea meglenoromână ică dacoromână. Armânʹilʹi și meglenoromânʹilʹi dit România reprezintă grupuri dialectale istoriţi românești, nu minorităț naționale. Dialectili istoriţi a limbălʹei a noastră comună lipseaşti s-hibă loată sum protecția juridică a statlui român. România fu, easti statlu golu, stat național soie tu planu cultural și lingvistic cu minoritățli istroromână, meglenoromână și aromână dit văsiliili balcaniţi. Noțiunile europene di stat soie (kin state) și minoritatea soie (kin minority) suntu valabili tră România și aesti comunităț minoritare dit Balcani”, cundilʹe prezidentul ali Comisie tra comunitățli di români di nafoara a sinurloru a văsiliilʹei.


    Domnul prezidentu Ion Caramitru și soţlʹI a lui dit cumăndusearea a SCMR tricu tru arada, deadun cu deputatlu Constantin Codreanu, un bairu di chestiuni di prota thesi tră cari statlu român și societatea românească lipseaşti s-aibă tu mengă și eforturle tru anlu aestu, cum suntu:


    1) dişclʹidearea a Institutlui Cultural Român di Tirana, cu filiali tu căsăbălu Corcea și Saranda și a Institutlu Cultural Român di Atena;


    2) adoptarea di cătră Acadimia Română a unei decizii mutrinda ortografia a dialectilor istoriţi aromân, meglenoromân și istroromân a limbălʹei române comune pi thimelʹilu a alfabetlui a limbălʹei române moderne;


    3) loarea, prit nom, sum protecția a statlui român a dialectilor istoriţi istroromân, meglenoromân și aromân a limbălʹei române comune;


    4) thimilʹiusearea a unei redacții tru dialectul aromân la postul public TVR Internațional;


    5) reprezentarea parlamentară a comunitățlor dialectale istoriţi meglenoromână și aromână; 6) eliminarea la yinitoarea catagrafie a bănătorlor a alathusilʹei anamisa di zboarăli”macedonean (slav)” și macedo-român, ca infranimlu românescu;


    7) tipăriturli băserichești și gheavasea tu băsearică tru dialectul istoric aromân a limbăľei română comună


    8) ndruparea cu bursi identitare a elevilor și profesorilor armânʹi dit Arbinuşie și alti stati;


    9) acordarea a cetățeniilʹei românească tru procedură simplificată a românʹilor dit comunitățli istoriţi ţi suntu anvărliga di sinuri și tu Balcani;


    10) includerea a dialectelor istoriţi românești tru programa școlară tra cursul di limba și literatura română.


    Prezidentul ali Comisie tră comunitățli di români di nafoara a sinurlor lʹi-asiguripsi interlocutorlʹi a lui dit cumăndusearea a Suţatălʹei di Cultură Macedo-Română di tu agiutorlu a lui tra identificarea și băgarea tu lucru a ceareiiloru corecti tra problematica armânească și meglenitâ. Interlocutorlʹi s-akicăsiră s-armănă tu dialog permanentu tra s-bagă tru practico acestu obiectiv comun.


    Societatea di Cultură Macedo-Română fu thimilʹiusită tru anlu 1880 prin Analtu Decret Domnescu. Tru anlu 1990 ălʹI si pricănăscu existența nidănăsită, hiindalui declarată asociație di utilitati publică prit Apofasea a Guvernului nr. 473 dit 7 di mai 2008.



    Armănipsearea: Taşcu Lala