Radio România Internațional

Tag: Societatea Romana de Radiodifuziune

  • Simpozionul “Eugen Preda – principalul mentor al școlii moderne de jurnalism de radio”

    Simpozionul “Eugen Preda – principalul mentor al școlii moderne de jurnalism de radio”

    Luni, 7 octombrie, a avut loc la Sala Radio, simpozionul “Eugen Preda – principalul mentor al școlii moderne de jurnalism de radio”, un omagiu adus contribuţiei de exceptie a jurnalistului Eugen Preda la redefinirea post-decembristă a statutului postului public de radio, instituţie fundamentală a statului român, aflată în slujba ascultătorilor săi din 1928.

     

    La evenimentul organizat de Societatea Română de Radiodifuziune, finanțat cu sprijinul Secretariatului General al Guvernului prin Serviciul Dezvoltare Comunitară, au participat studenți de la UNATC, Universitatea Hyperion-Facultatea de Jurnalism, Universitatea Națională de Muzică-Facultatea de Interpretare Muzicală, Universitatea București: Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, Facultatea de Istorie, Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, alături de elevi ai Liceului Teoretic “Marin Preda”, Liceului FEG, Colegiului Național Spiru Haret și ai Colegiului Naţional Sfântul Sava din București.

     

    Panelurile de discuții despre etica și evoluția jurnalismului și a genurilor jurnalistice au fost conduse de Monica Stoica şi Eugen Vrabie, jurnaliști ai Radio România. Reprezentanţi ai Guvernului României – Constantin Cernega, Şef Serviciu Dezvoltare Comunitară și Larisa Axinia, Consilier în cadrul Secretariatului General al Guvernului, jurnaliști de prestigiu și manageri ai postului public de radio, au invocat personalitatea lui Eugen Preda, creând astfel un cadru de referință pentru elevii și studenții prezenți, facilitând înțelegerea profundă a rolului și a responsabilităților jurnalistului în societate, pornind de la promovarea valorilor democratice, civice și morale.

     

    Soliștii Sebastian Burneci și Paolo Profeti, alături de Big Band-ul Radio condus de Simona Strungaru și artiștii Matei Ioachimescu, Răzvan Florescu, Irina Rădulescu, Maria Rizea, au făcut ca evenimentul de la Sala Radio să fie unul cu adevarat emoționant.

     

    Mulțumiri speciale tuturor profesioniștilor care au participat la prima ediție a simpozionul “Eugen Preda – principalul mentor al școlii moderne de jurnalism de radio”: Ruxandra Săraru, jurnalist, membru în Consiliul de Administrație al Societății Române de Radiodifuziune, Eugen Cojocariu, manager Radio România Internațional, Carmen Ionescu, manager Agenția de presă RADOR, Dan Preda, manager Radio România Actualități, Cătălin Cîrnu, redactor-şef adjunct Radio România Actualități, Nicu Popescu, redactor-şef Radio România Actualități, Cristina Comandaşu, manager Radio România Muzical, Flavia Voinea, manager Studioul Teritorial Bucureşti FM, Darvas Enikő, redactor șef Redacția Minorități, Florin Dumitru, manager Radio 3Net “Florian Pittiș”, jurnaliștilor: Titus Vîjeu, Dragoș Ciocîrlan, Mario Balint, Daniela Coman, Mihaela Helmis, Monica Strava, Raluca Grigoriță, Ioana Nițescu, Nicoleta Dandu, Dana Popescu Jourdy, Sofia Şincan, Cornelius Roșianu și Nicolae Melinescu.

     

    Gratitudinea noastră pentru Tova Ben Nun-Cherbis, Președinte&Fondator, Liceul Laude-Reut din Bucureşti.

     

    Adresăm aceleaşi mulțumiri speciale tuturor colegilor din Radio România care au contribuit cu dedicare și expertiză la această primă ediție a simpozionului.

     

    Următoarea întâlnire, organizată în cadrul proiectului “Eugen Preda – principalul mentor al școlii moderne de jurnalism de radio”, finanțat cu sprijinul Secretariatului General al Guvernului prin Serviciul Dezvoltare Comunitară, va avea loc pe data de 10 octombrie 2024, ora 17:00, la Cluj Napoca, în Sala de Spectacole a postului Radio Cluj.

  • Ziua Culturii Naționale, celebrată de toate posturile SRR

    Ziua Culturii Naționale, celebrată de toate posturile SRR

    Toate posturile Societății Române de Radiodifuziune celebrează, mîine,15 ianuarie cultura, în toate formele ei.

    Radio România Cultural va transmite în direct Gala Tinerilor Scriitori/Cartea de Poezie a anului 2023, eveniment care marchează cea de-a 14-a ediție a Zilei Culturii Naționale.

    Radio România Muzical dedică întreaga zi culturii naționale. Interpretul zilei este celebrul dirijor Sergiu Celibidache.

    Radio România Actualități îl are ca invitat special al emisiunii Prietenii de la Radio pe Radu Vancu, câștigătorul celei de-a 14-a ediții a Cărții de poezie a anului.

    Studiourile teritoriale ale Societății Române de Radiodifuziune, Antena Satelor, Radio România Internațional, Redacția Minorități, Radio Trei Net au pregătit programe speciale dedicate sărbătorii culturii naționale.

    Şi tot mâine, Agenția de Presă RADOR Radio România lansează un documentar extins despre importanța zilei de 15 ianuarie.

  • Festivalul Internaţional de Teatru Radiofonic Grand Prix Nova

    Festivalul Internaţional de Teatru Radiofonic Grand Prix Nova

    Astazi s-a deschis oficial cea de-a X-a ediție, aniversară, a Festivalul Internaţional de Teatru Radiofonic Grand Prix Nova, dedicată inovaţiei în creaţia de teatru radiofonic.

    La conferinţa de presă, organizată în foaierul Sălii Mici a Teatrului Naţional Bucureşti, au fost prezenţi Răzvan Dincă – preşedintele director general al Societăţii Române de Radiodifuziune, Reto Ott şi Andreas Jungwirth – coordonatorii juriului şi Attila Vizauer, coordonatorul redacției Teatrul Național Radiofonic, organizatorul evenimentului.

    Prin componenta sa internaţională şi prin conţinutul furnizat, orientat spre inovație, Grand Prix Nova este un exemplu de bună-practică pentru ceea ce ne dorim ca Societatea Româna de Radiodifuziune să devină.

    Teatrul radiofonic este o componentă vitală a memoriei noastre culturale, iar semnificația conținutului său devine și mai importantă în contextul unei istorii culturale duble: și on-air, dar și din punct de vedere teatral.

    Iar rolul său, în timp, nu va fi decât în creștere, accelerat de iminenta transformare digitală care deja preia latura imersivă a teatrului radiofonic – ce presupune o redare cât mai aproape de realitate – și o transferă știrilor și buletinelor informative, în formate noi, care răspund agil și pertinent obiceiurilor de consum în perpetuă transformare.

    În acest context inspirațional, nu poate decât să mă bucure faptul că echipa Grand Prix Nova – o echipă discretă și eficientă, va construi festivalul cu aceeași modestie afirmată cu rezultate foarte bune și în următorul deceniu, a spus Răzvan Ioan Dincă.

    Festivalul Internațional Grand Prix Nova, produs de Radio România, este, alături de Prix Europa, Prix Italia sau New York Festivals, unul dintre cele mai bune festivaluri internaționale dedicate teatrului radiofonic. După doi ani de pandemie, de format exclusiv online, anul acesta vin la București cei mai buni producători, realizatori, creatori ai genului din întreaga lume. Sunt în competiție 33 de producții radiofonice din 15 țări. Festivalul se desfășoară la Sala Mică a Teatrului Național din București. Dacă nu puteți săptămâna aceasta să ajungeți la Grand Prix Nova, accesați site-ul www.eteatru.ro. Veţi găsi acolo toate spectacolele din concurs. Sunt curajoase, provocatoare, surprinzătoare, ascultați-le, merită, a declarat Attila Vizauer pentru Radio România Actualităţi.

    Anul acesta, cei doi coordonatori ai juriului sunt personalități ale mediului radiofonic, artiști cu numeroase premii în spațiul european de limbă germană. Reto Ott, apreciat și experimentat regizor, dramaturg și producător de teatru radiofonic la Radioteleviziunea Elvețiană și membru EBU (European Broadcasting Union): Grand Prix Nova nu este doar o competiţie, este un forum al schimburilor de idei şi mă aştept ca această săptămână să fie extrem de fructuoasă. Cel de-a doilea coordonator de juriu este dramaturgul austriac Andreas Jungwirth, autor a numeroase scenarii radiofonice frecvent produse de radiodifuziunile austriece și germane, cu un impresionat palmares festivalier: Sunt fericit să coordonez împreună cu Ott această ediţie a festivalului şi… trebuie să vă fac o mărturisire – sunt fericit că întreg evenimentul se desfăşoară la Teatrul Naţional din Bucureşti, ador mirosul de teatru.

    Audiţiile producţiilor din concurs se vor desfăşura în perioada 14-17 iunie, începând cu ora 9:00, la Sala Mică a Teatrului Naţional Bucureşti, la care sunt aşteptaţi profesionişti şi iubitori ai teatrului radiofonic, deopotrivă. Zilnic, audițiile vor fi urmate de dezbateri ce vor fi transmise prin live streaming, pe pagina de facebook a festivalului Grand Prix Nova Romania. Limba oficială a festivalului este engleza, iar audițiile sunt deschise tuturor celor interesați de fenomenul spectacolului sonor. Intrarea este liberă. Mai mult, pasionaţii de teatru radiofonic vor putea asculta, în toată perioada festivalului, pe site-ul www.eteatru.ro, producţiile radiofonice în concurs, însoţite de textele în limba engleză ale acestora (în format pdf).

    Gala de premiere va avea loc sâmbătă, 18 iunie, de la ora 13:00, în Foaierul Tapiseriei, Sala Ion Caramitru a TNB.

    Programul festivalului poate fi găsit pe site-ul evenimentului: www.grandprixnova.ro sau pe pagina de facebook: @gpnromania.

    Multumiri speciale partenerilor si sponsorilor: Teatrul Naţional București, Ambasada Elveției în România prin Swiss Sponsors’ Fund România, Forumul Cultural Austriac la București, Domeniile Sâmbureşti şi Aqua Carpatica.

  • Festivalul Internaţional de Teatru Radiofonic Grand Prix Nova

    Festivalul Internaţional de Teatru Radiofonic Grand Prix Nova

    Astazi s-a deschis oficial cea de-a X-a ediție, aniversară, a Festivalul Internaţional de Teatru Radiofonic Grand Prix Nova, dedicată inovaţiei în creaţia de teatru radiofonic.

    La conferinţa de presă, organizată în foaierul Sălii Mici a Teatrului Naţional Bucureşti, au fost prezenţi Răzvan Dincă – preşedintele director general al Societăţii Române de Radiodifuziune, Reto Ott şi Andreas Jungwirth – coordonatorii juriului şi Attila Vizauer, coordonatorul redacției Teatrul Național Radiofonic, organizatorul evenimentului.

    Prin componenta sa internaţională şi prin conţinutul furnizat, orientat spre inovație, Grand Prix Nova este un exemplu de bună-practică pentru ceea ce ne dorim ca Societatea Româna de Radiodifuziune să devină.

    Teatrul radiofonic este o componentă vitală a memoriei noastre culturale, iar semnificația conținutului său devine și mai importantă în contextul unei istorii culturale duble: și on-air, dar și din punct de vedere teatral.

    Iar rolul său, în timp, nu va fi decât în creștere, accelerat de iminenta transformare digitală care deja preia latura imersivă a teatrului radiofonic – ce presupune o redare cât mai aproape de realitate – și o transferă știrilor și buletinelor informative, în formate noi, care răspund agil și pertinent obiceiurilor de consum în perpetuă transformare.

    În acest context inspirațional, nu poate decât să mă bucure faptul că echipa Grand Prix Nova – o echipă discretă și eficientă, va construi festivalul cu aceeași modestie afirmată cu rezultate foarte bune și în următorul deceniu, a spus Răzvan Ioan Dincă.

    Festivalul Internațional Grand Prix Nova, produs de Radio România, este, alături de Prix Europa, Prix Italia sau New York Festivals, unul dintre cele mai bune festivaluri internaționale dedicate teatrului radiofonic. După doi ani de pandemie, de format exclusiv online, anul acesta vin la București cei mai buni producători, realizatori, creatori ai genului din întreaga lume. Sunt în competiție 33 de producții radiofonice din 15 țări. Festivalul se desfășoară la Sala Mică a Teatrului Național din București. Dacă nu puteți săptămâna aceasta să ajungeți la Grand Prix Nova, accesați site-ul www.eteatru.ro. Veţi găsi acolo toate spectacolele din concurs. Sunt curajoase, provocatoare, surprinzătoare, ascultați-le, merită, a declarat Attila Vizauer pentru Radio România Actualităţi.

    Anul acesta, cei doi coordonatori ai juriului sunt personalități ale mediului radiofonic, artiști cu numeroase premii în spațiul european de limbă germană. Reto Ott, apreciat și experimentat regizor, dramaturg și producător de teatru radiofonic la Radioteleviziunea Elvețiană și membru EBU (European Broadcasting Union): Grand Prix Nova nu este doar o competiţie, este un forum al schimburilor de idei şi mă aştept ca această săptămână să fie extrem de fructuoasă. Cel de-a doilea coordonator de juriu este dramaturgul austriac Andreas Jungwirth, autor a numeroase scenarii radiofonice frecvent produse de radiodifuziunile austriece și germane, cu un impresionat palmares festivalier: Sunt fericit să coordonez împreună cu Ott această ediţie a festivalului şi… trebuie să vă fac o mărturisire – sunt fericit că întreg evenimentul se desfăşoară la Teatrul Naţional din Bucureşti, ador mirosul de teatru.

    Audiţiile producţiilor din concurs se vor desfăşura în perioada 14-17 iunie, începând cu ora 9:00, la Sala Mică a Teatrului Naţional Bucureşti, la care sunt aşteptaţi profesionişti şi iubitori ai teatrului radiofonic, deopotrivă. Zilnic, audițiile vor fi urmate de dezbateri ce vor fi transmise prin live streaming, pe pagina de facebook a festivalului Grand Prix Nova Romania. Limba oficială a festivalului este engleza, iar audițiile sunt deschise tuturor celor interesați de fenomenul spectacolului sonor. Intrarea este liberă. Mai mult, pasionaţii de teatru radiofonic vor putea asculta, în toată perioada festivalului, pe site-ul www.eteatru.ro, producţiile radiofonice în concurs, însoţite de textele în limba engleză ale acestora (în format pdf).

    Gala de premiere va avea loc sâmbătă, 18 iunie, de la ora 13:00, în Foaierul Tapiseriei, Sala Ion Caramitru a TNB.

    Programul festivalului poate fi găsit pe site-ul evenimentului: www.grandprixnova.ro sau pe pagina de facebook: @gpnromania.

    Multumiri speciale partenerilor si sponsorilor: Teatrul Naţional București, Ambasada Elveției în România prin Swiss Sponsors’ Fund România, Forumul Cultural Austriac la București, Domeniile Sâmbureşti şi Aqua Carpatica.

  • Radio Chişinău va continua să emită folosind toponimicul „Chişinău”

    Radio Chişinău va continua să emită folosind toponimicul „Chişinău”

    Radio Chişinău, parte a Societății Române de Radiodifuziune, va emite în continuare sub denumirea de Radio Chişinău pentru o perioadă de încă zece ani respectând actualele prevederi ale Regulamentului privind modul și condițiile de acordare a permisiunii pentru utilizarea simbolisticii locale a municipiului Chișinău.

    Proiectul de decizie privind folosirea toponimicului Chișinău de către filiala Radio România din Republica Moldova a primit vot favorabil în data de 14 iunie 2022, în urma repunerii pe ordinea de zi în cadrul Consiliului Municipiului Chișinău. Toponimicul Chișinău a fost utilizat anterior de către Radio Chișinău între 2012-2022, obținut în baza unei proceduri de validare similare.

    Societatea Română de Radiodifuziune mulțumește tuturor instituțiilor publice și reprezentanților acestora care și-au arătat determinarea pentru soluționarea situației, demonstrând disponibilitate la dialog, înțelegere a rolului și a misiunii de informare a publicului basarabean printr-un jurnalism bazat pe cele mai exigente norme deontologice proprii Radio România și a contribuției acestuia la consolidarea pluralismului de opinie pe piața media din Republica Moldova.

    Radio Chișinău este singurul post de radio din Republica Moldova care emite exclusiv în limba română, dar misiunea sa asumată este de a servi cu relevanță comunității în sensul extins al cuvântului – anume tuturor cetățenilor, artiștilor, mediului de afaceri și factorilor de decizie.

    Luăm hotărâri pornind de la ce auzim la radio, hotărâri care ne influențează cursul vieții, putând să îl schimbe considerabil în anumite condiții. Apreciem mobilizarea opiniei publice care a înțeles și a susținut acest rol și ne bucurăm că Radio Chișinău va continua să îndeplinească pentru publicul său misiunea sa de informare corectă și onestă, oglindind, în aceeași măsură, caracterul special al relației dintre Republica Moldova și România prin comunitatea de limbă, istorie, cultură și tradiții – Răzvan Ioan Dincă, Președinte Director General Societatea Română de Radiodifuziune.

    ———————————–

    Context

    În data de 27.12.2021, în termenul legal, a fost depusă și înregistrată la Primăria Chișinău solicitarea de prelungire a permisiunii de utilizare a toponimicului Chișinău, însoțită de toate actele necesare acestui demers.

    În data de 17.01.2022, a fost expediat proiectul de hotărâre privind acordarea dreptului de utilizare a toponimicului Chișinău, atât în denumire, cît și în marca de servicii. Draftul publicat pe site-ul primăriei Chișinău a fost însoțit de avizul pozitiv al Comisiei pentru buget, economie, finanțe, patrimoniu public local, agricultură și problemele suburbiilor. Proiectul a intrat în dezbaterea Consiliului Municipal, în ședința din data de 27.04.2022 în cadrul căreia Proiectul de Decizie a fost respins.

    În 6 iunie 2022, proiectul de decizie este reintrodus pe ordinea de zi a CMC, ca urmare a mobilizării factorilor de decizie și a presiunii mediatice atât din Republica Moldova, cât și din România.

    Radio Chișinău

    Parte componentă a Radio România, Radio Chișinău, pe parcursul celor zece ani de emisie, a fost un partener loial tuturor cetățenilor Republicii Moldova, precum și al autorităților centrale și locale, angrenate în procesul de modernizare al țării și de integrare a acesteia în Uniunea Europeană. Radio Chișinău a stabilit standarde înalte în ceea ce privește jurnalismul modern, european, respectul pentru public și pentru informarea corectă și onestă a acestuia. Radio Chișinău este singurul radio din Republica Moldova care emite integral în limba română, istoric fiind primul post regional al Radio România.

  • Radio România Actualități dă, din nou, ora exactă

    Radio România Actualități dă, din nou, ora exactă

    Studiul de audiență radio din primul val al anului (ianuarie – aprilie 2022) confirmă popularitatea în mediul urban a postului fanion al Societății Române de Radiodifuziune – Radio România Actualități și poziția de cel mai puternic actor de pe piața radio pentru SRR.

    Bună dimineață, România! de la Radio România Actualități este cel mai ascultat matinal al Capitalei.

    Radio România Actualități este postul de radio cu cea mai ridicată cotă de piață atât în prime time, cât și urban, național și în București.

    Conform celor mai recente audiențe, în primele patru luni ale anului 2022, Bună dimineață, România!, emisiunea matinală a postului public de radio este în poziția de lider, cu o cotă de piață de 16,4% în Capitală și o audiență netă zilnică de 131.500 (Daily Reach).

    La nivel național, Matinalul Radio România Actualități are cei mai fideli ascultători, cu o cotă de piață de 14,1%: jurnaliștii Daniela Petrican și Cătălin Cîrnu sunt în fiecare dimineață, de luni până vineri, de la ora 6.00, alături de orașul care se trezește. Fără compromisuri. Doar radio.

    În prime time (7:00-14:00),în București, Radio România Actualități, a atras cel mai mare număr de ascultători din piață (141,6 mii, zilnic).

    Tot în prime time (7:00-14:00), postul Radio România Actualități a ocupat prima poziție în toate mediile, având 12,7% din timpul total de ascultare, la nivel național, 13,1% în urban, 12% în rural și 14,3% în București.

    Să dăm Bună dimineață, România! și Capitala să răspundă este un moment important pentru Radio România Actualități și pentru Societatea Română de Radiodifuziune. Nu doar simbolic. E o victorie construită progresiv de o echipă de redacție experimentată. Vorbim de selecția atentă a conținutului, de construirea cu focus pe public și pe dezideratul relevanței și al misiunii pe care un matinal radio îl are în viața ascultătorilor. Plănuim să transformăm, în lunile ce vin, cota de piață a Radio România în auditori fideli, spre care sa ne îndreptăm zilnic cu un mix audio și digital de bun-simț, relevanță, căldură, acuratețe și promptitudine, a declarat Răzvan Ioan Dincă, Președinte Director General Societatea Română de Radiodifuziune.

    Din punct de vedere al cotei de piață și, implicit, al timpului de ascultare, Radio România Actualități este liderul pieței radio astfel:

    în București, cu 14,6%, urmat de Radio ZU cu 10,7% și Europa FM 8,0%;

    la nivel urban cu 13,6%, urmat de Europa FM cu 11,7% și KissFM cu 10,2%;

    la nivel național cu 12,9%, urmat de Kiss FM cu 10,7%, Europa FM cu 10,2% și Radio ZU cu 9,3%;

    în rural cu 11,6% la egalitate cu Kiss FM, urmat de Radio România Regional cu 9,7% și de Radio Zu cu 9,4%;

    După numărul net de ascultători unici, Radio România Actualități se menține pe locul 3 în topul posturilor de radio la nivel național și pe locul 2 în București.

    Societatea Română de Radiodifuziune, cea mai mare audiență cumulată de pe piața radio

    Audiența cumulată a studiourile regionale, a Radio România Cultural, Radio România Muzical, Radio România Antena Satelor și a Radio România Actualități face din Societatea Română de Radiodifuziune cel mai puternic actor în mass-media radio difuzată din țară cu aproape 3,15 milioane de ascultători zilnic cumulat, la nivel național, în valul de primăvară al anului 2022.

    Dintre toate posturile Radio România Regional, Radio Iași este cel mai ascultat, urmat de Radio Craiova și Radio Timișoara.

    Societatea Română de Radiodifuziune reunește stațiile cu emisie națională Radio România Actualități, Radio România Cultural, Radio România Antena Satelor, stațiile cu emisie teritorială Iași, Craiova, Timișoara, Reșita, Cluj, Constanța, Târgu-Mureș, Brașov, București FM, la care se adaugă Radio România Internațional și Radio Chișinău. Acestora li se alătură Radio România Muzical, singurul post dedicat iubitorilor muzicii clasice și jazz și Radio3net Florian Pittiș, post de radio exclusiv online.

    Serviciul Comunicare și Relații Publice

  • Radio Basarabia, 80 de ani

    Radio Basarabia, 80 de ani

    La un deceniu după primul război mondial, când au
    intrat sub autoritatea Bucureştiului toate provinciile cu populaţie majoritar
    românească stăpânite până atunci de imperiile multinaţionale vecine, România
    îşi oferea cel mai eficient mijloc de comunicare din epocă: radioul, singurul
    capabil să pătrundă în fiecare colţ al ţării întregite.


    La 1 noiembrie 1928, a
    emis, în premieră, Societatea de Difuziune Radiotelefonică din
    România    , care, prin metamorfoze succesive, a ajuns Societatea Română de
    Radiodifuziune de azi. Pe 8 octombrie 1939, Radioul naţional îşi fonda şi
    primul canal regional, la Chişinău, cel mai mare oraş al Basarabiei, provincia
    răsăriteană de graniţă permanent ameninţată de apetitul expansionist al Uniunii
    Sovietice a lui Stalin.


    Doctorul în istorie Silvia
    Grosu subliniază că deschiderea acestui post la Chişinău a fost făcută din
    considerente strategice, pentru a contracara propaganda comunistă a postului
    sovietic de Tiraspol, de pe celălalt al mal al Nistrului:     Rezervele
    Societăţii de Radiodifuziunea din România plus aceste noi instalaţii comandate
    au făcut ca postul de radio Basarabia să aibă o putere de emisie excelentă,
    care să depăşească de două ori pe cea a postului de Radio Bucureşti şi de două
    ori pe cea a postului Radio Tiraspol şi aici, atenţie!, era un punct strategic
    şi cel mai vulnerabil.


    Radio Basarabia a funcţionat doar 300 de zile.
    În iunie 1940, ruşii anexau, în urma unui ultimatum, atât Basarabia, cât şi
    nordul Bucovinei, iar postul de radio era preluat de puterea sovietică. După
    încă un an, Armata Roşie, aflată în retragere, a aruncat în aer clădirea care
    îl găzduia şi a masacrat personalul. Radio Chişinău, componentă a SRR, a fost
    relansat de Ziua Naţională a României, pe 1 decembrie 2011, la două decenii
    după ce Republica Moldova, creată pe o parte a teritoriilor răsăritene anexate,
    şi-a proclamat independenţa faţă de Moscova.


    Ambasadorul României la Chişinău,
    Daniel Ioniţă: Aţi demonstrat că tot ce e românesc nu
    piere şi, pentru a nu pieri tot ce e românesc în Basarabia, e nevoie de o voce
    corectă, este nevoie de o voce puternică, este nevoie de profesionalism şi este
    vorba de susţinere. Noi contăm pe dumneavoastră şi Televiziunea Română prin
    filiala sa TVR Moldova şi Radio România prin filiala sa Radio Romania Chişinău
    să contribuie la ceea ce ne dorim, crearea acelui spaţiu comunicaţional comun
    între România şi Republica Moldova.


    Analiştii media subliniază că, fie
    şi nemărturistă, vocaţia Radio Chişinău rămâne una strategică. În statul vecin,
    trei milioane de cetăţeni, adică majoritatea absolută a populaţiei, vorbesc
    româneşte, iar circa un milion dintre ei deţin şi cetăţenie română. Toţi
    aceştia au dreptul la o informare corectă, în condiţiile în care propaganda
    rusească e foarte prezentă în spaţiul informaţional al republicii, iar stânga
    de la Chişinău, fie comunistă, fie socialistă, fie populistă, vehiculează
    frecvent refrene românofobe din epoca sovietică.

  • Ambasadorul Israelului, în vizită la Radio România

    Ambasadorul Israelului, în vizită la Radio România

    Ambasadorul Statului Israel în România, David Saranga, a vizitat astăzi Societatea Română de Radiodifuziune. Cu această ocazie a acordat un interviu pentru Radio România Cultural şi s-a întâlnit cu Preşedintele Director General Georgică Severin.

    În cadrul discuţiilor, Excelenţa Sa a apreciat programele în limba ebraică ale postului Radio România Internaţional, a remarcat calitatea deosebită a teatrului radiofonic şi a propus o cooperare a radiourilor publice din România şi Israel în domeniul schimburilor culturale.

  • SRR şi Academia Română au încheiat un protocol de colaborare

    SRR şi Academia Română au încheiat un protocol de colaborare

    Societatea Română de Radiodifuziune şi Academia Română au semnat un protocol de colaborare mediatică şi culturală. Acad. Ioan-Aurel Pop, Preşedintele Academiei Române, şi Georgică Severin, Preşedinte Director General al Societăţii Române de Radiodifuziune, au semnat protocolul de colaborare. Evenimentul a avut loc în Sala de Prezidiu a Academiei Române, în prezenţa reprezentanţilor celor două instituţii şi a jurnaliştilor.

    Principiile acestui protocol sunt: sprijinirea liberei circulaţii a ideilor în ştiinţa şi cultura românească, promovarea valorilor democratice şi etice, prezentarea publicului din România şi din străinătate a marilor personalităţi ştiinţifice şi culturale ale Academiei Române, difuzarea datelor ştiinţifice de interes public legate de cercetările Academiei Române, promovarea manifestărilor ştiinţifice şi culturale naţionale şi internaţionale.

    Acad. Ioan-Aurel Pop, preşedintele Academiei Române consideră că ceea e leagă cele două prestigioase instituţii este forţa culturală naţională: Nu este întâmplător că Radiodifuziunea Română se bucură, în ochii opiniei publice româneşti, de un respect atât de mare, pe care şi l-a cucerit de-a lungul celor nouă decenii, ca instituţie de prim plan în comunicare. Pentru naţiunea română, Academia este fericită să încheie acest Acord şi bănuiesc că sentimentele sunt reciproce.

    Radio România şi Academia Română au un element fundamental care le leagă şi anume încrederea populaţiei. Vom vedea că, de fiecare dată, când românii vor să aibă încredere în informaţia pe care o primesc, atunci sursa cea mai sigură este Radio România. De ce? Pentru că, în toţi aceşti ani, noi nu am dezamăgit şi, ca un serviciu public, definit prin Constituţie, am continuat să-i informăm obiectiv, să contribuim la educaţie, la promovarea produselor culturale. Cu ocazia semnării acestui parteneriat o altă mare bucurie este că Radio România este nu numai un difuzor şi un comunicator de cultură, ci şi un creator de cultură, a declarat Georgică Severin, Preşedinte Director General al Radio România.

    Protocolul dintre cele două prestigioase instituţii, ambele cu o misiune publică încă de la înfiinţare, vizează valorificarea potenţialul mediatic şi educativ al Radioului public, cel mai dinamic şi obiectiv mijloc de informare în masă, şi promovarea superioară a performanţelor culturale şi ştiinţifice realizate în Academia Română şi în institutele sale de cercetare.

    În cadrul acestui parteneriat, Academia Română şi Societatea Română de Radiodifuziune îşi propun desfăşurarea unor proiecte comune cu caracter cultural, ştiinţific şi educativ, având ca obiectiv principal promovarea culturii şi identităţii naţionale, a valorilor limbii şi literaturii române, a istoriei naţionale, a ştiinţei şi artelor româneşti.

  • Radio România, decorată de Preşedintele României

    Radio România, decorată de Preşedintele României

    Preşedintele României, Klaus Iohannis, a semnat astăzi decretul de decorare a Societăţii Române de Radiodifuziune.



    Astfel, cu ocazia aniversării a 90 de ani de la fondarea Societăţii Române de Radiodifuziune, pentru contribuţia importantă avută la promovarea şi susţinerea valorilor culturale, morale şi civilizaţionale româneşti, Preşedintele României a conferit Ordinul Meritul Cultural în grad de Comandor, categoria F Promovarea culturii, Societăţii Române de Radiodifuziune.

  • Mesaj al SRR la trecerea în nefiinţă a Majestăţii Sale, regele Mihai I al României

    Mesaj al SRR la trecerea în nefiinţă a Majestăţii Sale, regele Mihai I al României

    Am aflat cu adâncă mâhnire de trecerea în nefiinţă a Majestăţii Sale, regele Mihai I al României. Ne-a părăsit un om unic, cu o statură morală şi politică exemplară, care până în ultimele sale clipe, de vremelnică slăbiciune şi durere omenească, a rămas cu inima şi gândul la naţiunea căreia i-a dedicat întreaga viaţă.

    În aceste momente, toţi cei care facem parte din Societatea Română de Radiodifuziune privim în urmă şi vedem nu doar oglinda unei epoci, nu doar anii de domnie zbuciumată, nedreptatea unei abdicări impuse şi anii de exil, departe de ţară. Vedem, mai ales un tânăr carismatic, un rege care a ştiut să-şi îmbărbăteze ostaşii, un om de stat care, în pofida vârstei, a găsit înţelepciunea necesară unor dificile dar inspirate decizii istorice prin care a fost scurtată conflagraţia mondială şi au fost salvate sute de mii de vieţi omeneşti.

    Privim în urmă cu mândrie şi vedem parcursul a două instituţii fundamentale ale României moderne, Regalitatea şi Radioul public. Societatea Română de Radiodifuziune s-a născut la 1 noiembrie 1928, dar actul de naştere a fost semnat de Regele Ferdinand, încă din octombrie 1926. Putem spune cu mândrie că Radio România a pornit la drum prin iniţiativă regală.

    La Radio România s-au transmis către naţiune cele mai importante mesaje ale regelui, rămânând memorabil anunţul repetat Atenţiune! Lăsaţi aparatele deschise! Vom transmite un comunicat important pentru ţară!, anunţ care prevestea proclamaţia către ţară, din seara de 23 august 1944, privind întoarcerea armelor împotriva nemţilor şi alierea cu Uniunea Sovietică. Majestatea Sa, regele Mihai I al României a redevenit, din 1990, o prezenţă frecventă la Radioul public şi în publicaţiile pe care radioul le-a editat.

    Radio România a încercat prin toate gesturile sale nu doar să consemneze documente istorice, oricât de complexe, ci mai ales să dovedească, cu respect şi onoare, că a fost alături de rege din tot sufletul.

    Cu durere în suflet îi mulţumim Majestăţii Sale, regelui Mihai I al României pentru căldura, simpatia şi înţelegerea pe care le-a arătat mereu faţă de Radio România.

    Georgică SEVERIN – Preşedinte Director General

  • Propunerile pentru noul CA al SRR: Aviz favorabil în Comisiile de cultură

    Propunerile pentru noul CA al SRR: Aviz favorabil în Comisiile de cultură

    Aviz favorabil în Comisiile reunite de cultură



    Parlamentarii din comisiile reunite de cultură ale Camerei Deputaţilor şi Senatului au avizat în unanimitate propunerile pentru noul Consiliu de Administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune.



    Propunerea din partea preşedintelui României este Dragoş Gabriel Pătlăgeanu, iar nominalizarea Guvernului, Maria Ţoghină.



    PSD i-a propus pe Georgică Severin, Bogdan Niculescu Duvăz, Cristian Teodorescu şi Ruxandra Ileana Săraru; PNL i-a desemnat pe Radu F. Alexandru şi Alexandru Iulian Muraru.



    Din partea USR, titular în CA al SRR este Angelo Mitchievici, iar Demeter Andras Istvan şi Milan Maniura sunt reprezentanţii UDMR, respectiv al grupului minorităţilor naţionale.



    Din partea salariaţilor SRR, membrii titulari sunt Adrian Valentin Moise şi Gabriel Basarabescu.



    Fostul Consiliu de Administraţie al SRR a fost demis la 26 aprilie 2017, prin respingerea de către Parlamentul României a rapoartelor de activitate ale Societății Române de Radiodifuziune (SRR) pe anii 2015 și 2016.



    Respingerea, în Comisii, a raportului TVR pe 2016



    Tot astăzi, comisiile de cultură au respins raportul de activitate al Societăţii Române de Televiziune (SRTV) pe anul 2016. Dezbaterea raportului a fost introdusă suplimentar pe ordinea de zi, la solicitarea preşedintelui Comisiei de cultură din Senat, Radu Cosmin Preda. În semn de protest, parlamentarii PNL s-au retras de la şedinţă, a anunţat preşedintele Comisiei de cultură din Camera Deputaţilor, Gigel Ştirbu.

  • Premiul UNITER pentru cel mai bun spectacol radiofonic Biblia neagră a lui William Blake

    Premiul UNITER pentru cel mai bun spectacol radiofonic Biblia neagră a lui William Blake

    Premiul UNITER pentru cel mai bun spectacol de teatru radiofonic al anului 2016, a fost acordat producţiei Societăţii Române de Radiodifuziune: Biblia neagră a lui William Blake, scenariul şi regia artistică Ilinca Stihi, în cadrul celei de-a XXV-a ediţii a Galei Premiilor UNITER, care s-a desfăşurat luni, 8 mai, la Teatrul Naţional Mihai Eminescu din Timişoara.

    Juriul final, care a desemnat câştigătorii din acest an, a fost format din: Alexandru Darie – regizor, Dana Dogaru – actriţă, Luana Drăgoiescu – scenografă, Florica Ichim – critic de teatru şi Maria Sârbu – critic de teatru.

    Soluţiile regizoral-artistice, pentru spectacolul Biblia neagră…, apelează şi la o formulă de operă-rock, ceea ce apropie montarea radiofonică de sensibilitatea ascultătorului contemporan şi conduce la o receptare directă, mai puternică. În ideea de a integra teatrul radiofonic în fenomenul viu al creaţiei tinerilor artişti, spectacolul reuşeşte, prin distribuţia care numără patru debuturi actoriceşti şi prin colaborarea cu un compozitor al noilor generaţii, să exploreze şi să evidenţieze expresivitatea sonoră a artiştilor.

    Demersul radiofonic este inspirat de universul spiritual-artistic al lui William Blake, atât de provocator pentru lumea de astăzi, care încearcă ea însăşi să-şi formuleze o nouă mistică, fie ea şi cinică, deschizând din nou lupta cu demonul morţii personale şi al morţii colective (Apocalipsa), reuşind să-l redefinească radical. Omul contemporan schimbă, astfel, raportarea directă la operele marii culturi cu care rezonează diferit, filtrate prin noile valori, în noii parametri pe care îi declară. Scenariul Biblia Neagră a lui William Blake propune o călătorie prin operele poetice şi filozofice ale autorului. Structura lui – fidelă afirmaţiilor lui Blake care consideră imaginaţia realitate, dar realitate supremă, viziune divină – îşi asumă o formulă neconvenţională.

    În distribuţie: Andrei Huţuleac, George Ivaşcu, Anca Sigartău, Gabriel Spahiu, Andrei Ciopec, Adrian Loghin, Sandra Ducuţă, Ciprian Cojenel, cu participarea mezzosopranei Georgiana Mototolea. Muzica originală: Vlad Pasencu; Regia de studio: Milica Creiniceanu; Asistenţa tehnică înregistrări teren: Marius Ţoghină, Bogdan Dumitrescu, Răzvan Andrei; Regia muzicală şi sound design: Vlad Ioachimescu; Redactor şi coordonator de proiect: Crenguţa Manea.

    O producţie TNR, februarie 2016.

    Spectacolul mai are în palmares Menţiunea specială a juriului la secţiunea Radio Drama, a Festivalului Prix Italia 2016 şi este nominalizat la secţiunea Drama a festivalului Prix Marulić 2017, ce se va desfăşura la Hvar (Croaţia), în perioada 20-26 mai.

  • Comitet Director PBI la Radio Romania

    Comitet Director PBI la Radio Romania

    În data de 11 aprilie 2017 au
    avut loc la Bucureşti, la sediul Societăţii Române de Radiodifuziune, lucrările
    Comitetului Director al Public Broadcasters International (PBI). Este pentru
    prima oară când comitetul se întruneşte în capitala României.


    Public Broadcasters International
    (PBI) este o organizaţie de cooperare audiovizuală internaţională fondată în
    1990. În prezent, PBI numără mai mult de 80 de posturi publice de pe toate
    continentele, fiind singura asociaţie ce reuneşte directori generali,
    preşedinţi şi profesionişti ai principalilor radiodifuzori publici din întreaga
    lume, care se întâlnesc anual în cadrul Conferinţelor PBI.


    La
    şedinţă au participat: Toshiyuki Sato – Secretar General PBI (NHK International
    – Japonia), Mika Kuroiwa (NHK WORLD – Japonia), David Jordan (BBC – Marea
    Britanie), Jose Lopes de Araujo (RTP – Portugalia), Jung Sung Hoon (KBS- Coreea
    de Sud), Hong Seung Joo (KBS – Coreea de Sud), Hubert Lacroix (CBC – Canada),
    Hans-Martin Schmidt (ARD – Germania), David Sutton (ABC – Australia), Sally
    (Ann Wilson – Public Media Alliance, Marea Britanie), Eric J. Wolf (PBS – SUA).

  • Comunicat Radio România: “Greva generală” la SRR, dezminţită cu fermitate

    Comunicat Radio România: “Greva generală” la SRR, dezminţită cu fermitate

    Comunicat Radio România

    Referitor la articolele din mass media despre o iminentă grevă generală la Radio România, Societatea Română de Radiodifuziune dezminte cu fermitate această informaţie.

    Precizăm că nici Radio România nici sindicatul reprezentativ nu au transmis vreun comunicat prin care să anunţe greva generală în instituţie aşa cum, în mod eronat, a fost preluată această informaţie de către o parte a presei.

    Ne exprimăm surprinderea şi îngrijorarea, totodată, că massmedia au publicat astfel de informaţii neconfirmate şi neverificate referitoare la Societatea Română de Radiodifuziune.

    Reconfirmăm angajamentul Radio România faţă de toate principiile asumate în misiunea serviciului public de radiodifuziune şi determinarea de a rămâne în continuare aceeaşi sursă de informare corectă şi echidistantă a celor peste 4,5 milioane de ascultători.