Tag: soft

  • Meseriile viitorului

    Meseriile viitorului


    Într-o lume în continuă schimbare, paleta joburilor se redefinește și ea odată cu realitățile de zi cu zi. Iar odată cu avansul tot mai alert al tehnologiei, schimbările sunt și ele mai frecvente. Multe din joburile cu caracter repetitiv vor dispărea, acestea urmând să fie preluate de roboți. În același timp, vor apărea unele noi, care vor pune accent pe creativitate.


    Foarte căutați vor fi specialiștii în robotică și în inteligență artificială – creatorii de software de inteligență artificială, creatorii și designerii de spații virtuale, dezvoltatorii de software și aplicații IT, analiștii de marketing digital sau, în continuare, meseriile fundamental umane gen asistenți medicali, fizioterapeuți, kinetoterapeuți, dar care se folosesc ei înșiși de dispozitivele inteligente, consilierii financiari, manageri medicali.


    Chiar dacă poate suna SF, în oferta joburilor disponibile într-un viitor mult mai apropiat decât ne-am imagina am putea regăsi cerere pentru creator de chatbot, manager alfabetizat digital pentru magazine inteligente, chirurg de memorie, specialist în readucerea la viață și reîntregirea speciilor dispărute, dezvoltator de energie alternativă, clinician spațial, pilot comercial spațial, jurist specialist în dreptul roboților sau în etica geneticii. Dar și pentru lucrător la uzinele de energie neconvențională (solară/eoliană/ferme de alge), miner de mare adâncime în căutare de minerale rare în ocean, remodelator organizațional (Corporate Disrupter), profesor virtual, family technologist (o persoană care cunoaște foarte bine tehnologiile asistive existente și ia decizii corecte în contextul unei familii care îmbătrânește), manager evenimente sporturi electronice, inginer și designer de materiale plastice regenerabile, instructor de supraviețuire în condiții extreme.


    Aceste profesii ale viitorului sunt doar câteva dintre cele prezentate în cea mai recentă ediție, a 5-a, a Ghidului Meseriilor Viitorului, realizat de Inițiativa pentru Competitivitate (INACO). Criza de personal a dus la automatizarea tot mai multor domenii – armată, agricultură, medicină, ospitalitate sau poliție, punctează cei de la INACO. Apar tot mai mulți roboți polițiști, roboți chelneri, roboți agricoli, roboții-capsulă endoscopici din telechirurgie, roboții militari inteligenți prezenți deja pe unele câmpuri de luptă.


    Forței umane i se atașează acum puterea artificială, vom folosi tot mai mult aceste dispozitive inteligente cu capacitate foarte mare de a analiza, a explicat la Radio România, Andreea Paul, președinta INACO:


    “Noi astăzi suntem invitați să învățăm cum să ne împrietenim cu noi aparate inteligente, care devin din ce în ce mai mititele, din ce în ce mai inteligente, nicio meserie nu se mai poate practica fără să ne alfabetizăm digital. Gândiți-vă în avocatură cu softurile de IA care cunosc legislațiile din toate țările lumii sau în domeniul medical, unde există nanoroboței, care, odată introduși în corpul uman, se duc și rezolvă problema de sănătate din interiorul corpului uman fără a fi nevoie de o intervenție intruzivă care presupune o recuperare îndelungată a pacientului. Intervenții chirurgicale la distanță, în care medicul se află în Marea Britanie iar pacientul este în sudul Africii. Și acestea sunt realități. Sau, în criminalistica engleză, când un robot dotat cu IA a identificat în 2017 primul criminal pe baza semnalelor transmise de către persoanele care au putut să dea indicii despre criminal. Lucrurile acestea sunt reale și se dezvoltă foarte repede.”


    Va exista depresie tehnologică, exact cum există depresia în viața extradigitală, tradițională, apar noi forme de boală, apar noi terapeuți, psihologii specializați în detoxifiere tehnologică, mai spune Andreea Paul. În agricultură, de pildă, fermierul digital este deja o necesitate a prezentului, care poate coordona dronele agricole care odată ce se deplasează deasupra terenurilor agricole pot culege informații în timp real cu privire la calitatea plantelor, cu privire la bolile care pot să apară în zonele respective, cu privire la deficitul de apă sau de nutrienți. Aceleași drone agricole se pot întoarce cu cantitatea de nutrienți necesară sau de tratament pentru zonele afectate, care sunt în pericol de viciere calitativă, explică Andreea Paul, care adaugă – dispariția unor meserii nu trebuie să ne îngrijoreze deoarece istoria ne arată: cu fiecare revoluție industrială numărul noilor profesii apărute este semnificativ mai mare decât al celor care dispar:


    “Ce fac aceste aparate, de fapt, pe care noi le numim inteligente? Aceste aparate inteligente, fie că e robot, fie că e un soft, preia munca umană repetitivă, care poate fi algoritmizată. Nouă ne rămâne să fim creativi, să cream acești roboți, să facem designul acestor roboți, să-i reparăm, să-i transformăm într-o formă din ce în ce mai acceptabilă pentru oameni. Opoziția este umană, frustrarea, refuzul de a interacționa cu aceste dispozitive este și ea o reacție firească și nu toată lumea este lider tehnologic. De obicei, liderii tehnologici care simt pulsul lucrurilor și soluțiile pe care le oferă la nivel de scară globală – platformele digitale fac, de exemplu, acest lucru – se duc înainte și pe baza rezultatelor lor vin urmăritorii tehnologici. Și sunt unii care vor rămâne în ceea ce se numește clasa socială a oamenilor neangajabili, despre care Yuval Harari vorbește încă din 2013 și pentru care se pregătește venitul minim garantat. La nivel global, nu doar la nivelul UE este această discuție. Mai apare în paralel o altă discuție interesantă – dacă trebuie impozitați roboții. Și probabil generația copiilor noștri va face acest lucru. Sau, va apărea meseria de avocat pentru drepturile roboților, pentru că devin actori pe piața muncii.”


    Suntem chemați să ne adaptăm, ca oameni, ca civilizație, mai spune Andreea Paul.






  • Anchetă la Autoritatea Electorală Permanentă

    Anchetă la Autoritatea Electorală Permanentă

    A rămas mai puţin
    de o lună până la alegerile legislative din România şi Autoritatea Electorală
    Parmanentă (AEP) rămâne fără şef. Ana Maria Pătru, preşedintele instituţiei,
    şi-a anunţat, prin avocatul său, demisia, pe fondul cercetărilor pe care
    Direcţia Naţională Anticorupţie le face la adresa ei. Este urmărită penal
    pentru trei infracţiuni de trafic de influenţă şi două de spălare de bani.

    Procurorii DNA suspectează că mai multe softuri ale Autorităţii Electorale
    folosite la desfăşurarea alegerilor din ultimii ani au fost cumpărate de la o
    firmă preferată de şefa instituţiei. Contractele nu ar fi fost semnate degeaba,
    ci în schimbul unui apartament şi al unei maşini de lux. Mai precis, în primăvara lui 2008, Ana Maria
    Pătru, pe atunci vicepreşedintă a AEP, funcţie cu rang de secretar de stat, ar
    fi cerut de la o companie 210.000 euro, reprezentând contravaloarea unui imobil
    în Bucureşti. În anul
    următor, reprezentanţii companiei s-ar fi conformat. În schimb, Pătru ar fi
    promis derularea în bune condiţii a unui contract între respectiva companie şi
    Autoritatea pe care o reprezenta, precum şi ajutor pentru încheierea de noi
    contracte. Este motivul pentru care, doi ani mai târziu, în 2011, Ana Maria
    Pătru ar fi primit, de la reprezentanţii aceleiaşi firme, o parte din
    contravaloarea în euro a unei maşini de lux. De la administratorul unei
    alte firme, Ana Maria Pătru ar fi pretins şi obţinut 50.000 euro, pentru a
    interveni, în schimb, ca omul de afaceri să fie primit de ministrul Economiei
    de la acea vreme. Cu totalul banilor, dna Pătru şi-ar fi cumpărat un Land Rover. Şi pentru că şpaga ar fi fost ascunsă şi plimbată
    prin conturile mai multor firme, anchetatorii au căutat, marţi, dovezi în toate
    locurile unde Ana Maria Pătru putea să ţină documentele. În timpul descinderii
    la una din locuinţe, soţul acesteia a încercat să fugă cu mai multe acte care
    ar putea să elucideze un circuit al mitei.

    Ascensiunea profesională a Anei
    Maria Pătru, în vârstă de 40 de ani, a fost, în ultimii ani, constantă.
    Intrată în Partidul Democrat în 2002, în perioada 2005-2007, ea a fost director
    coordonator al Autorităţii Electorale Permanente – Filiala Regională Sud, iar
    din 2007 până în 2012 a fost vicepreşedinte al AEP, la propunerea
    Administraţiei Prezidenţiale. A fost numită, apoi, de Parlament, în 2012, în
    funcţia de preşedinte al
    instituţiei. În plus, din
    octombrie 2013, este vicepreşedintele Asociaţiei Mondiale a organismelor
    electorale.

    O surpriză neplăcută! Astfel a calificat preşedintele
    Klaus Iohannis evenimentele a căror protagonistă este Ana Maria Pătru. El a
    dat asigurări, însă, că ancheta
    Direcţiei Anticorupţie nu va afecta alegerile din 11 decembrie. Autoritatea
    Electorală Parmanentă este o instituţie serioasă, lucrează de mulţi ani,deja, cu
    problematica alegerilor, şeful statului declarându-se convins că îşi va face
    treaba în continuare.

  • Maşinile Volkswagen în România

    Maşinile Volkswagen în România

    Scandalul Volkswagen se află în faza anchetelor, iar, odată acestea
    încheiate, va intra în etapa judiciară. Grupul german riscă amenzi usturătoare
    acolo unde a comercializat autoturisme diesel echipate cu deja celebrul soft ce
    falsifică testele antipoluare dar şi procese din partea statelor respective şi
    a persoanelor care au achiziţionat astfel de maşini.

    La Bucureşti, prejudiciul
    pe care statul român l-a estimat pentru cele aproximativ 100.000 de
    autovehicule Volkswagen cu motor Diesel inventariate s-ar ridica la aproape 30
    de milioane de euro. Calculul a pornit de la faptul că taxa de mediu care
    însoţeşte achiziţia unei maşini a fost plătită de cumpărători pentru motorizare
    Euro 5, iar vehicolul era în realitate de categorie Euro 4. Diferenţa de bani
    va fi recuperată în instanţă de la compania producătoare, fără ca proprietarii
    să mai scoată bani din buzunar, a explicat ministrul mediului, Graţiela
    Gavrilescu: Românii care au fost de bună-credinţă şi şi-au cumpărat la
    un preţ destul de mare o marcă Volkswagen bineînţeles că nu vor plăti această
    diferenţă de taxă de mediu pentru că ei nu erau în cunoştinţă de cauză. Statul
    român o să-şi recupereze prejudiciul, dând în judecată firma Volkswagen. Noi
    trebuie să ne recuperăm clar prejudiciul, taxa de mediu pe care trebuia să o
    încasăm la momentul T0 în anul în care a început să se distribuie şi au intrat
    în fabricaţie autovehiculele Euro 5. O să calculăm şi nişte penalităţi.

    În Germania, poliţia a efectuat percheziţii la sediul central al firmei, în
    cadrul anchetei privind falsificarea testelor de noxe pentru milioane de maşini
    fabricate de cel mare mare constructor german. Scopul a fost ridicarea de
    documente şi suport informatic care ar putea ajuta la identificarea angajaţilor
    implicaţi în scandal. La Washington, şeful diviziei americane a companiei
    Volkswagen a fost audiat în Congres, unde a exprimat scuze pentru cele
    întâmplate. Michael Horn: Doresc să
    prezint scuze sincere pentru faptul că Volkswagen a folosit un program software
    pentru a trece testele regulamentare de emisii. Aceste fapte, sunt perfect de
    acord, sunt profund îngrijorătoare. Nu aş fi crezut că aşa ceva ar fi posibil
    în Grupul Volkswagen. Am înşelat încrederea clienţilor, dealer-ilor şi
    angajaţilor noştri, a publicului şi autorităţilor.

    Şeful Volkswagen
    din Statele Unite a declarat că nu a avut nici cea mai mică bănuială despre
    înşelăciune. Potrivit acestuia, instalarea programului de trucare a testului de
    noxe pe maşini nu a fost făcută în urma unei decizii a conducerii companiei, ci
    a fost acţiunea câtorva ingineri. Tentativa de a trişa nu va scăpa nepedepsită.
    Există, însă, daune ce riscă să nu fie recuperate vreodată; ele privesc
    credibilitatea şi imaginea, iar costul lor ar putea să fie suportat, în solidar,
    de toate companiile germane.

  • MIRA, o poveste de succes  (reluare)

    MIRA, o poveste de succes (reluare)

    Cosmin Mihaiu, Alina Călin, Andrei Cantea şi Liviu-Andrei Dascălu sunt autorii unui software ce poate contribui decisiv la îmbunătăţirea calităţii vieţii celor ce suferă de dizabilităţi temporare şi se află într-o perioada de recuperare. În 2011, pe vremea când erau studenţi la Facultatea de Matematică din Cluj, cei patru s-au înscris la concursul organizat de Microsoft Imagine Cup”. Imaginează-ţi o lume în care tehnologia ajută la rezolvarea celor mai grele probleme” a fost tema acestei competiţii adresate studenţilor din întreaga lume. Cosmin şi-a amintit de o perioadă nu foarte veselă din viaţa lui: la 7 ani şi-a fracturat braţul şi a trecut printr-o lungă şi chinuitoare perioadă de recuperare.



    Cu amintirea încă vie şi dureroasă a exerciţiilor de kinetoterapie, Cosmin le-a propus colegilor săi să găsească împreună o metodă de a face toată această experienţă a recuperării medicale una mai uşoară şi mai eficientă atât pentru pacienţi cât şi pentru medici. Cum poţi face asta? Ajutându-l pe pacient să nu se mai gândească la durere, concentrându-i atenţia pe altceva, povesteşte Cosmin Mihaiu:


    Recuperarea medicală se face în fiecare zi. Ce voiam noi să facem era să le oferim pacienţilor o experienţă mai bună, mai plăcută, mai uşoară, atunci când trebuie să treacă prin exerciţiile de recuperare. Jocurile video păreau să fie cea mai bună alternativă la exerciţiile tradiţionale. Datorită interactivităţii acestora, pacientul nu se concentrează neapărat asupra recuperării, ci pe scopul impus de joc şi astfel poate uita de durerea sau de lucrurile neplăcute datorită exerciţiilor prin care trece. Problema cea mai mare în kinetoterapie e că pacienţii nu îşi fac exerciţiile acasă, din cauza durerii sau disconfortului impus de acele exerciţii. Noi am vrut să le oferim o recuperare mai uşoară şi interactivă ca ei să se conformeze exerciţiilor prescrise de către doctor şi astfel să se recuperez mai repede.”



    Softul propus de echipa celor patru a fost botezat MIRA: Medical Interactive Recovery Assistent. Proiectul lor a fost selectat pentru finala Imagine Cup şi primit cu aplauze de juriul competiţiei. Abia acest lucru le-a întărit convingerea că merită să investească în acest proiect şi au început să caute direcţiile de dezvoltare. Cum funcţionează MIRA? Sunt câteva jocuri pe care pacienţii le joacă prin intermediul platformei Kinect. Piano, Catch It, Airplanes, Touch it, Kick it… Toate se bazează pe principiul terapiei ocupaţionale, potrivit căreia, pacientul trebuie să primească feedback constant şi evoluţia sa să fie monitorizată şi analizată.



    Atunci când pacientul se joacă, programul înregistrează fiecare dată necesară kinetoterapeutului sau doctorului, să observe evoluţia pacienţilor în cadrul recuperării. Aceste date pleacă de la măsurători clasice, viteză, acceleraţie, distanţa parcursă de un anumit pacient cu un membru sau chiar şi punctele în jocuri. Toate aceste date îi dau kinetoterapeutului o viziune foarte clară despre evoluţia pacientului în cadrul recuperării. Spre exemplu, Touch it a venit la sugestia unui specialist care ne-a propus un joc prin care să-l convingem pe utilizator să îşi poată atinge anumite zone ale corpului, de exemplu zona capului, pentru că în viaţa de zi cu zi fiecare om trebuie să poată să îşi ducă mâna la gură, pentru a se hrăni sau pentru igienă. Cu ajutorul dispozitivului Kinect putem detecta dacă într-adevăr utilizatorul poate ajunge acolo cu mâna. Jocul este într-un format foarte simplu: un fluturaş care zboară în jurul pacientului şi se aşează pe anumite zone ale corpului pacientului iar pacientul trebuie să atingă zona respectivă.”



    MIRA există în două variante: cea pentru acasă şi cea pentru clinici, diferenţele fiind strict legate de informaţiile înregistrate în timpul utilizării softului. MIRA Clinic conţine atât jocurile dezvoltate cât şi ustensilele adiţionale pe care le oferim doctorilor şi kinetoterapeuţilor pentru a putea personaliza tratamentul pacientului. Asta înseamnă o aplicaţie prin care specialistul poate crea propriile serii de exerciţii prin care pacientul să treacă. Mai mult, aplicaţia afişează şi toate rezultatele pacienţilor în cadrul recuperării. Varianta pentru acasă conţine doar jocurile. Nu are atât de multe informaţii de care doar specialiştii au nevoie şi în timp ce pacienţii se joacă acasă toate datele stocate şi înregistrate sunt transmise kinetoterapeutului sau doctorului pentru ca acesta să vadă evoluţia pacientului. Momentan rulăm testări în clinici şi în instituţii pentru a vedea care este părerea specialiştilor dar şi a pacienţilor. Feedback-ul este foarte bun. Evident, e o aplicaţie în dezvoltare şi am primit sfaturi foarte bune despre cum o putem îmbunătăţi şi cum putem oferi experienţe mai plăcute însă în general toată lumea are o părere foarte bună despre cum arată şi cum funcţionează aplicaţia.”



    Ca orice joc video care se respectă şi jocurile din MIRA au punctaje, clasamente, recompense. Dar recompensa cea mai bună este aceea că mintea pacientului se lasă antrenată în joc şi dictează corpului să facă acele mişcări de care are atâta nevoie pentru a-şi recupera total funcţionalitatea. Ideea acestui soft a fost considerată valoroasă şi de organizatorii unui Incubator pentru proiecte medicale, HealthBox Europe din Londra, povesteşte Cosmin Mihaiu: Este un program intensiv de 3 luni în cadrul căruia se trece prin mentorat, exerciţii şi, evident, introduceri în industria medicală. Cum programul se afla la Londra, am decis să deschidem aici afacerea noastră. Colegii mei se află în România şi se ocupă de dezvoltarea tehnică şi de relaţiile din România. Scopul meu în Anglia este să dezvolt afacerea cu partenerii noştri de aici. MIRA este folosită deja într-unul dintre cele mai mari spitale din Londra cât şi în afara Londrei, în Manchester. Se află într-un stadiu de finalizare aplicaţia noastră şi ne propunem ca în prima jumătate a anului să avem şi clienţi plătitori pentru ambele variante. Vrem să aducem acest soft în stagiul în care pacienţii, utilizatorii sau specialiştii să beneficieze cât mai mult de el.



    Mai rămâne să vă spunem că MIRA va conţine în viitor şi jocuri centrate pe logopedie şi că vă urăm să nu aveţi nevoie de acest soft, dar dacă veţi avea nevoie, să ştiţi că există şi puteţi afla mai multe despre el pe site-ul www.mirarehab.com

  • MIRA, o poveste de succes

    MIRA, o poveste de succes

    Cosmin Mihaiu, Alina Călin, Andrei Cantea şi Liviu-Andrei Dascălu sunt autorii unui software ce poate contribui decisiv la îmbunătăţirea calităţii vieţii celor ce suferă de dizabilităţi temporare şi se află într-o perioada de recuperare. În 2011, pe vremea când erau studenţi la Facultatea de Matematică din Cluj, cei patru s-au înscris la concursul organizat de Microsoft Imagine Cup”. Imaginează-ţi o lume în care tehnologia ajută la rezolvarea celor mai grele probleme” a fost tema acestei competiţii adresate studenţilor din întreaga lume. Cosmin şi-a amintit de o perioadă nu foarte veselă din viaţa lui: la 7 ani şi-a fracturat braţul şi a trecut printr-o lungă şi chinuitoare perioadă de recuperare. Cu amintirea încă vie şi dureroasă a exerciţiilor de kinetoterapie, Cosmin le-a propus colegilor săi să găsească împreună o metodă de a face toată această experienţă a recuperării medicale una mai uşoară şi mai eficientă atât pentru pacienţi cât şi pentru medici. Cum poţi face asta? Ajutându-l pe pacient să nu se mai gândească la durere, concentrându-i atenţia pe altceva, povesteşte Cosmin Mihaiu: Recuperarea medicală se face în fiecare zi. Ce voiam noi să facem era să le oferim pacienţilor o experienţă mai bună, mai plăcută, mai uşoară, atunci când trebuie să treacă prin exerciţiile de recuperare. Jocurile video păreau să fie cea mai bună alternativă la exerciţiile tradiţionale. Datorită interactivităţii acestora, pacientul nu se concentrează neapărat asupra recuperării, ci pe scopul impus de joc şi astfel poate uita de durerea sau de lucrurile neplăcute datorită exerciţiilor prin care trece. Problema cea mai mare în kinetoterapie e că pacienţii nu îşi fac exerciţiile acasă, din cauza durerii sau disconfortului impus de acele exerciţii. Noi am vrut să le oferim o recuperare mai uşoară şi interactivă ca ei să se conformeze exerciţiilor prescrise de către doctor şi astfel să se recuperez mai repede.”



    Softul propus de echipa celor patru a fost botezat MIRA: Medical Interactive Recovery Assistent. Proiectul lor a fost selectat pentru finala Imagine Cup şi primit cu aplauze de juriul competiţiei. Abia acest lucru le-a întărit convingerea că merită să investească în acest proiect şi au început să caute direcţiile de dezvoltare. Cum funcţionează MIRA? Sunt câteva jocuri pe care pacienţii le joacă prin intermediul platformei Kinect. Piano, Catch It, Airplanes, Touch it, Kick it… Toate se bazează pe principiul terapiei ocupaţionale, potrivit căreia, pacientul trebuie să primească feedback constant şi evoluţia sa să fie monitorizată şi analizată.



    Atunci când pacientul se joacă, programul înregistrează fiecare dată necesară kinetoterapeutului sau doctorului, să observe evoluţia pacienţilor în cadrul recuperării. Aceste date pleacă de la măsurători clasice, viteză, acceleraţie, distanţa parcursă de un anumit pacient cu un membru sau chiar şi punctele în jocuri. Toate aceste date îi dau kinetoterapeutului o viziune foarte clară despre evoluţia pacientului în cadrul recuperării. Spre exemplu, Touch it a venit la sugestia unui specialist care ne-a propus un joc prin care să-l convingem pe utilizator să îşi poată atinge anumite zone ale corpului, de exemplu zona capului, pentru că în viaţa de zi cu zi fiecare om trebuie să poată să îşi ducă mâna la gură, pentru a se hrăni sau pentru igienă. Cu ajutorul dispozitivului Kinect putem detecta dacă într-adevăr utilizatorul poate ajunge acolo cu mâna. Jocul este într-un format foarte simplu: un fluturaş care zboară în jurul pacientului şi se aşează pe anumite zone ale corpului pacientului iar pacientul trebuie să atingă zona respectivă.”



    MIRA există în două variante: cea pentru acasă şi cea pentru clinici, diferenţele fiind strict legate de informaţiile înregistrate în timpul utilizării softului. MIRA Clinic conţine atât jocurile dezvoltate cât şi ustensilele adiţionale pe care le oferim doctorilor şi kinetoterapeuţilor pentru a putea personaliza tratamentul pacientului. Asta înseamnă o aplicaţie prin care specialistul poate crea propriile serii de exerciţii prin care pacientul să treacă. Mai mult, aplicaţia afişează şi toate rezultatele pacienţilor în cadrul recuperării. Varianta pentru acasă conţine doar jocurile. Nu are atât de multe informaţii de care doar specialiştii au nevoie şi în timp ce pacienţii se joacă acasă toate datele stocate şi înregistrate sunt transmise kinetoterapeutului sau doctorului pentru ca acesta să vadă evoluţia pacientului. Momentan rulăm testări în clinici şi în instituţii pentru a vedea care este părerea specialiştilor dar şi a pacienţilor. Feedback-ul este foarte bun. Evident, e o aplicaţie în dezvoltare şi am primit sfaturi foarte bune despre cum o putem îmbunătăţi şi cum putem oferi experienţe mai plăcute însă în general toată lumea are o părere foarte bună despre cum arată şi cum funcţionează aplicaţia.”



    Ca orice joc video care se respectă şi jocurile din MIRA au punctaje, clasamente, recompense. Dar recompensa cea mai bună este aceea că mintea pacientului se lasă antrenată în joc şi dictează corpului să facă acele mişcări de care are atâta nevoie pentru a-şi recupera total funcţionalitatea. Ideea acestui soft a fost considerată valoroasă şi de organizatorii unui Incubator pentru proiecte medicale, HealthBox Europe din Londra, povesteşte Cosmin Mihaiu: Este un program intensiv de 3 luni în cadrul căruia se trece prin mentorat, exerciţii şi, evident, introduceri în industria medicală. Cum programul se afla la Londra, am decis să deschidem aici afacerea noastră. Colegii mei se află în România şi se ocupă de dezvoltarea tehnică şi de relaţiile din România. Scopul meu în Anglia este să dezvolt afacerea cu partenerii noştri de aici. MIRA este folosită deja într-unul dintre cele mai mari spitale din Londra cât şi în afara Londrei, în Manchester. Se află într-un stadiu de finalizare aplicaţia noastră şi ne propunem ca în prima jumătate a anului să avem şi clienţi plătitori pentru ambele variante. Vrem să aducem acest soft în stagiul în care pacienţii, utilizatorii sau specialiştii să beneficieze cât mai mult de el.



    Mai rămâne să vă spunem că MIRA va conţine în viitor şi jocuri centrate pe logopedie şi că vă urăm să nu aveţi nevoie de acest soft, dar dacă veţi avea nevoie, să ştiţi că există şi puteţi afla mai multe despre el pe site-ul www.mirarehab.com