Tag: soia

  • Situația importurilor de soia la nivelul UE

    Situația importurilor de soia la nivelul UE

    Importurile de soia la nivelul Uniunii Europene sunt fie blocate, fie excesiv de scumpe, este părerea europarlamentarului român , Daniel Buda.

    În cadrul dezbaterilor care au avut loc pe acest subiect în Comisia pentru Agricultură din Parlamentul Europen, Daniel Buda a subliniat faptul că în contextul actual, aceste obstacole pun o presiune suplimentară asupra fermierilor și crescătorilor de animale, afectând lanțul de aprovizionare și implicit prețurile alimentelor pentru consumatori.

    Daniel Buda, eurodeputat a făcut apel la membrii Comisiei pentru Agricultură din Parlamentul European să sprijine acest sector, asigurând accesul la materii prime esențiale precum soia, la prețuri competitive și fără bariere inutile.

    O agricultură europeană puternică depinde de măsuri care să sprijine fermierii și să faciliteze accesul la resurse, pentru a putea asigura securitatea alimentară și stabilitatea economică a Uniunii Europene.

    “Astăzi la nivelul Uniunii Europene, importurile de soia, cele care ne ajută să facem mâncare sunt fie blocate, fie sunt excesiv de scumpe, care vor fi descărcate în prețul final al alimentelor. Aceasta este realitatea în momenul de față.

    Am primit un mesaj pe whatsapp de la sectorul din România care îmi spune foarte clar că trebuie să eliminăm această birocrație excesivă și inutilă care riscă să ducă la războaie comerciale în interiorul Uniunii Europene.

    În fața unor astfel de semnale venite din partea sectoarelor putem noi să spunem stați puțin că nu votez eu așa pe aceste amendamente pentru că e posibil ca să mai fie cineva din Parlament de pe dreapta, de pe stânga, extremist care să aibă aceeași viziune cu mine. 

    Vor înțelege cei din sector această abordare din partea noastră? Vă spun eu că nu. Dar trebuie să ne batem pe aceste amendamente pentru că ele simplifică viața industriei .”

  • Parlamentul European: O nouă lege pentru combaterea defrișărilor la nivel mondial

    Parlamentul European: O nouă lege pentru combaterea defrișărilor la nivel mondial

    Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură estimează că 420 de milioane de hectare de pădure – adică mai mult decât suprafaţa întregii Uniuni Europene – au fost distruse şi transformate în terenuri agricole în decurs de numai 30 de ani, între 1990 și 2020. Numai pentru consumul Uniunii Europene a fost nevoie de 10% din defrișările globale, în special pentru uleiul de palmier și soia.

    Noua lege adoptată acum de Parlament combate schimbările climatice și pierderea biodiversității, obligând companiile să garanteze că produsele vândute în Uniunea Europeană nu au provocat defrișări sau degradarea pădurilor.

    Companiile nu vor mai putea vinde produse în Uniunea Europeană decât dacă furnizorul lor a emis o declaraţie în care atestă că produsul nu provine de pe terenuri defrișate și nu a condus la degradarea pădurilor.

    De asemenea, firmele care doresc să exporte în Uniunea Europeană vor fi obligate să verifice dacă produsele respective respectă legislația din țara de producție, inclusiv legislația privind drepturile omului și că au fost respectate drepturile popoarelor indigene.

    Produsele reglementate de noua legislație sunt: bovinele, cacaua, cafeaua, uleiul de palmier, soia și lemnul, inclusiv produsele care provin din animale hrănite cu aceste mărfuri sau care conțin sau au fost fabricate folosind aceste mărfuri (cum ar fi pielea, ciocolata sau mobila). Adăugăm aici cauciucul, mangalul, produsele din hârtie tipărită și mai mulți derivați pe bază de ulei de palmier.

    Autoritățile Uniunii Europene vor avea acces la informații furnizate de companii – cum ar fi poziţiile geografice exacte – și vor face verificări cu ajutorul sateliţilor și al analizelor ADN pentru a vedea de unde provin produsele.

    Comisia Europeană va clasifica țările sau regiunile lor în trei zone de risc – scăzut, standard sau ridicat – în funcţie de care vor fi făcute verificări mai sumare sau mai complexe.

    Vor exista şi penalizări proporţionale cu gradul de încălcare a legislaţiei. Amenda maximă va trebui să fie de cel puțin 4% din cifra de afaceri anuală realizată în Uniunea Europeană de compania care încalcă normele.

    Textul noii legi trebuie să fie acum aprobat de către Consiliu. Va fi apoi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și va intra în vigoare după alte 20 de zile.


  • Dezvoltarea proteinelor vegetale în Uniunea Europeană – oportunități și provocări

    Dezvoltarea proteinelor vegetale în Uniunea Europeană – oportunități și provocări

    Conferința privind dezvoltarea proteinelor vegetale din Uniunea
    Europeană, care se desfășoară la Viena, începând de astăzi și până mâine, este
    găzduită de ministrul austriac pentru dezvoltare durabilă și turism, Elisabeth
    Köstinger, și comisarul european pentru agricultură și dezvoltare rurală, Phil
    Hogan.




    Sunt așteptați să participe aproximativ 200 de experți invitați
    din lanțurile de aprovizionare agricolă pentru producția de hrană, rețelele de
    cercetare și consultanță, precum și din administrațiile naționale și regionale.
    Aceștia vor discuta principalele concluzii ale raportului Comisiei Europene privind
    dezvoltarea proteinelor vegetale în Uniunea Europeană, privind producția
    actuală de proteine vegetale în UE și potențialul său de dezvoltare ulterioară.


    Expertul în producția de proteină vegetală dr. ing. Dragoș Dima,
    responsabil pentru România, Moldova și Bulgaria, Asociația Donau Soya, ne-a
    declarat: Bazată pe declarația «Europe soya» semnată anul trecut de 18
    țări membre printre care și România, inițiată de Asociația Donau Soya și
    președinția austriacă a Consiliului European, s-a pus în atenția statelor
    membre dezvoltarea unor surse de proteină vegetală din leguminoase pentru
    boabe, dincolo de soia fiind incluse și alte culturi proteice. Drept urmare,
    Comisia Europeană a derulat anul acesta o anchetă pe internet în ceea ce
    privește provocările, barierele și necesitățile de a dezvolta aceste culturi,
    precum și un număr de seminarii, unul dintre ele fiind la București, organizat
    împreună cu Ministerul Agriculturii, pentru elaborarea strategiei sau a
    viziunii pentru următorul exercițiu bugetar al UE. Astăzi la Viena are loc
    ultima întâlnire în care se vor prezenta concluziile și direcțiile de acțiune
    pentru următorii ani. Sigur că va fi elaborat un raport al acestor anchete,
    discuții, seminarii. Acest raport poate fi descărcat de pe site-ul Uniunii Europene
    în jurul prânzului.





    Prima zi a conferinței constă în discuții privind cercetarea și
    inovarea, practicile agronomice, avantajele pentru mediul înconjurător,
    dezvoltarea lanțului de aprovizionare și potențialul pieței în diferite
    segmente ale producției de hrană și furnizarea de alimente.


    În cea de-a doua zi a conferinței, comisarul Köstinger și
    comisarul Hogan, împreună cu reprezentanții la nivel înalt din Parlamentul
    European și părțile interesate principale, vor dezbate modul în care cadrul
    politic actual și viitor ar putea sprijini deblocarea potențialului de
    producție de proteine vegetale în Uniunea Europeană.


  • Situația proteinelor vegetale din UE, în atenția Comisiei

    Situația proteinelor vegetale din UE, în atenția Comisiei

    Proteinele vegetale sunt o componentă esențială a hranei pentru
    animale (ca sursă de aminoacizi pentru efectivele de animale), dar sunt și
    consumate pe scară largă de oameni. Producția europeană de plante proteaginoase
    nu este suficientă pentru acoperirea cererii, fapt datorat, în parte,
    condițiilor agro-climatice din Europa, care nu favorizează cultivarea pe scară
    largă a plantelor bogate în proteine, cum ar fi soia. Soia poate intra pe piața
    UE fără tarife, ceea ce reduce rentabilitatea producției locale. Într-o
    proporție semnificativă, culturile de soia din afara UE sunt modificate
    genetic, în condițiile în care cererea europeană pentru alimente și hrană
    nemodificate genetic rămâne ridicată, existând o nevoie tot mai mare de
    stimulare a producției locale.


    În acest context, dr. ing. Daniel Botănoiu, secretar de stat în
    Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, a spus: Eu sunt încântat, din punct de vedere agronomic, că există
    această preocupare la nivel european, astfel încât să se dezvolte acest pol al
    producătorilor de proteaginoase, pentru că avem nevoie de proteină vegetală, o
    proteină de o calitate extraordinară, iar România chiar este în stare să
    mărească suprafețele. Dar, evident, trebuie să existe un stimul pentru a
    încuraja fermierii în această direcție. Nu sunt suficiente suprafața cu
    sprijinul cuplat pe care-l avem acum, pentru că, știți bine, în cazul soiei,
    noi am spus că este o activitate în declin. Am început cu o anumită alocare a
    sprijinului cuplat, după care, sigur, fermierii și-au dat seama că au avantaje
    dacă cultivă această plantă-miracol, soia. Dar, evident, trebuie să găsim un
    instrument european, o soluție europeană, astfel încât să avem suprafețe mult
    mai mari și să cointeresăm fermierii în această direcție.



    Având în vedere acest lucru, precum și o
    posibilă viitoare strategie de dezvoltare a culturilor de proteaginoase în
    Europa, Comisia dorește să stabilească stadiul actual al culturilor proteice
    din UE. Printre altele, se dorește să se evalueze eficacitatea instrumentelor
    politice, cum ar fi sprijinul cuplat voluntar (legând sprijinul direct al
    agricultorilor cu producția de proteaginoase, pentru a stimula acest sector).