Când s’faţi vără fănico tru fisi, românii tradiționaliști s’ntreabă naca Pimintul easti nvirinatu pi oamñni și va tra s’ampartă di elli.
Tru prinţipiu, amărtiili şi arăeţli ahătu multi și greali di itia că ndreptul a oamiñilor ti armăneari tru bană easti curmatu sert, ca ună pideapsă thimilliusită. Lucru di giudico moralu, Pimintul easti acreditat cu axizearea tra s’ampartă di oamiñilli pi cari îlli ț4ne și îlli hărneaște ama cari vrea ş-cheară ndreptul la bănaticu și la bana di familie diitia a amărtiiloru nimisurati ţi li au faptă. Suntu multi argumente cari va s’demonstreadza că aestă idee easti alăthusită. Niţi unu Dumidză, ditu niţi ună pisti, nu easti un arăzbunător, un stăpân di oamiñi și miri cari ș’pidepseasti ahătu greu cilimeañilli di pi Pimintu. Alliumtrea, el ălli va oamiñilli, lli-agiută s’ducă ninti, să’lli corecteadze, s’aibă ună bană mşeată și să’lli va şi să-lli agiută aţelli di aproapea. Lăhtăroasili cutreambur cari agudiră Turcia și Siria, nu yin ca ună pideapsă divină, exercitată nidiscriminatoriu, ama ca un lucru di arada ţi ălli faţi oamiñilli s’hibă cama cu ngătanu ti bănaticlu corectu, s’hibă deadunu anda I greu, dituintea a cataclismilor. Și aesta s-feaţi unăoară cu ascumbusearea a aţiloru dauă văsilii, colaborarea cu văsilii ditu alti l;ocări a lumillei.
România fu a daua văsilie europeană, cari apăndăsi la căftarea ali Turchie tra s’aibă agiutoru ditu protili minuri ali traghedie. Fu nkisitu mecanismul european cari părăstisi căftărli ali Turchie și turlia di organizare. Deapoa, cu dauă aeronave babageani, salvatorlli, echipamentul a lor greu și ndilicatu, și câñilli specializaț ti căftarea a oamiñiloru acăţaţ sumu armăsăturloru a niscăntoru casi asparti di cutreamburi avrapa nkisiră cătă Turchia. Jurnaliștilli nkisiră şi elli s’nă spună efectili aluştui şingiru di cutreamure vărtoasi. Un kiro, ecranlu a televizoarilor nă-lu spunea, anda zbura româneaște, di pi un aeroport ditu Turchia pi șeful a echipilor israeliene de salvatori, vărnu altă mea aţelu di ma ninti ambasador a Israelului, David Saranga, cari ș-bitisi nu di multu kiro mandatul ditu România. Alăsă ună aduţeari aminti impresionantă, di soţu ali Românie, cari nviţă limba română și alăgă văsilia a noastră tru ditu un capu tu alantu, di s’andămusi cu oamiñilli, di aflară locuri muşeati, di nă spunea entipusili tru cursul a aparițiilor a llei la televiziuni.
Numirlu a morțălor năstricu protili estimări și tora mutrimu găilipsiţ creastirea a llei, năstriţearea a niscăntoru niveluri greu ti aprukeari. Situația easti stăpuită di un cumul di situații nigative: ună iarnă cu cingrimi cari anvăleaşti sinistru câmpurli di moloz și aspardzi, ună criză a păhadzloru ti energie, greaua organizari hăirlătică, distanțili mări di imnaticu tru ună hauă lăhtăroasă, călliuri asparti di cutreambur, călliuri mplini cu arifugaţ, călliuri nglliţaţ a unăllei irnă ţi canda alăxi loclu cu primveara. Tru Siria situația easti nica ma ndilicată, divizarea și ncrâncenare politică faţi ca agiutarea ali populație și operațiunile di salvare a victimilor a cutreamburlui s’hibă multu angriunate, născănţă căsăbadz sirieañe suntu sumu controlu a opozanțălor regimlui di Damasc, agiutoarile sunt mutriti cu ngătanu cabaia multu, nu sunt vruti ică nu agiungu la sinistraț, maxus că accesul la zonile afectate di cutreambure easti cabaia dificil.
Nădia easti atea cari armâne, acă după ahătu kiro, nădia tra s’aflli oamiñî tru bană acăţaţ sumu surpături acaţă s’hibă ună thamă. Arădarea ntruchipsită a Loclui s’alăxeaşti tu ună nădie a deapoa yinitorlu acată dimensiunea a unăllei thamă posibilă.
Autoru: Marius Tiţa
Armânipsearea: Taşcu Lala
