Radio România Internațional

Tag: Solotvino

  • Jurnal românesc – 26.11.2018

    Jurnal românesc – 26.11.2018

    Al doilea
    cimitir al militarilor români căzuţi pe frontul de Est în al Doilea Război
    Mondial a fost inaugurat, astăzi, în Rusia, în apropierea localităţii
    Apşeronsk, din regiunea Krasnodar.     Intr-o primă etapă, aici vor fi reînhumaţi 88 de soldaţi şi ofiţeri care
    au murit pe frontul din regiunea Kuban, înmormântaţi iniţial în 8 localităţi
    din zonă. Cimitirul românesc se află în cadrul unui complex memorial, în
    apropierea cimitirelor similare german, slovac şi ungar. Primul cimitir pentru
    militarii români morţi în al Doilea Război Mondial pe teritoriul Rusiei a fost
    inaugurat în 2015, la Rossoşka, în apropiere de Volgograd, fostul Stalingrad.
    Aici sunt reînhumate, la ora actuală, rămăşiţele a 1.644 de militari români.




    Preşedintele Klaus Iohannis s-a intalnit, recent,
    cu însărcinatul Guvernului Federal german pentru imigranţi de origine germană
    şi minorităţi naţionale, Bernd Fabritius.     Cei doi au discutat aspecte legate de relaţia
    bilaterală dintre România şi Germania, în special în ceea ce priveşte
    comunitatea germană din România şi cea română din Germania, dar şi de agenda
    europeană, în contextul pregătirilor pentru preluarea de către Bucuresti a
    Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene. Preşedintele Klaus Iohannis a evocat
    convingerea sa fermă că minoritatea germană din România, alături de diaspora
    română din Germania şi de etnicii germani originari din România, reprezintă un
    puternic liant între cele două ţări, precum şi un catalizator al cooperării
    bilaterale şi la nivel european. Seful statului roman şi însărcinatul
    Guvernului Federal german au evidenţiat rolul semnificativ al minorităţii
    germane la formarea statului român modern, aceasta fiind întotdeauna un
    partener loial şi de încredere, precum şi un factor pozitiv pentru dezvoltarea
    relaţiilor româno-germane. Oficialul german a apreciat, la rândul său, buna
    colaborare româno-germană în promovarea drepturilor persoanelor aparţinând
    minorităţii germane din România şi a evidenţiat importanţa promovării, în
    continuare, a unei politici cuprinzătoare în domeniul minorităţilor, inclusiv
    pe durata mandatului României la Preşedinţia Consiliului UE.





    Centrul de Informare al României la Solotvino a
    organizat, în colaborare cu Consulatul României la Solotvino și partenerii
    tradiționali (Asociațiile Nadia / Speranța și Maramureș – Solotvino),
    concursul de pictură Centenar în 100 de culori, destinat copiilor din școlile
    românești din Transcarpatia.     Potrivit Bucpress, au fost expuse
    26 de picturi si desene de la școlile cu predare în limba română din Slatina
    (școala nr. 2), Biserica Albă, Apșa de Mijloc, Strâmtura, Podișor, Dobric și
    Plăiuț, precum și de la Liceul Mihail Eminescu și Școala de Arte, ambele din
    Solotvino. Copiii participanți au primit, intre altele, cate un CD cu
    documentare despre România și piese de teatru în limba română. Această acțiune
    face parte din calendarul de activități pe anul 2018 al Centrului de Informare
    al României la Solotvino care, împreună cu Consulatul României din această
    localitate, au devenit un veritabil nucleu și catalizator de
    păstrare, dezvoltare și perpetuare a valorilor spirituale ale românilor
    din Transcarpatia.

  • Jurnal românesc – 24.08.2018

    Jurnal românesc – 24.08.2018

    Preşedintele
    Consiliului Judeţean Timiş, Călin Dobra, a declarat că ar fi necesară o
    campanie pentru aducerea acasă a românilor plecaţi la muncă în străinătate,
    judeţul confruntându-se cu lipsa forţei de muncă. Oficialul a subliniat că
    investitorii care derulează afaceri în judeţ se confruntă cu această problemă
    şi nu-şi mai pot dezvolta investiţiile, ceea ce-i va face atât pe actualii, cât
    şi pe viitorii potenţiali investitori să se reorienteze spre alte zone. Călin
    Dobra susţine că judeţul Timiş este unul interesant din punct de vedere al
    investiţiilor şi trebuie găsite variante pentru a susţine investitorii. Dobra a
    participat la o întâlnire la Timişoara, în cadrul proiectului derulat de Ministerul
    pentru Românii de Pretutindeni, intitulat ‘Informare acasă! Siguranţă în
    lume!’. Proiectul are ca scop oferirea de informaţii privind drepturile pe care
    potenţialii migranţi români le au în statele membre ale Uniunii Europene.


    Primăria Comunei
    Săcălășeni din Maramureș organizează anul acesta Zilele Diasporei, pe 25 august -
    anunţă Repatriot. Este vorba despre o întâlnire cu reprezentanți ai
    administrației locale, antreprenorii din comună si persoanele plecate în
    străinătate. Se vor prezenta noi oportunități de dezvoltare de afaceri în
    comună, posibilități noi de angajare, investițiile realizate precum și cele
    propuse, iar doritorii vor împărtăși experiențele lor din țările unde sunt
    plecați. Potrivit Repatriot, Primăria Săcălăşeni organizează regulat activități
    culturale și sociale pentru atragerea tinerilor din comună și pentru
    descoperirea și păstrarea valorilor și tradițiilor din zonă, descoperirea
    noilor oportunități, crearea de noi locuri de muncă și stimularea reîntoarcerii
    acasă a celor plecați în străinătate.


    Programul de
    asistenţă tehnică şi financiară acordată de Guvernul României pentru
    instituţiile preşcolare din Republica Moldova a fost tema unei noi întâlniri
    organizate la Piatra Neamţ, în cadrul proiectului cultural Maluri de Prut
    – Basarabia necunoscută.     Guvernul României a oferit în anul 2014 un grant
    de aproximativ 26 de milioane de euro pentru reabilitarea şi dotarea instituţiilor
    preşcolare din Moldova vecină. În decurs de patru ani, au fost reparate şi
    reconstruite peste 845 de grădiniţe din totalul de peste 1400. Majoritatea,
    construite în perioada sovietică, în urmă cu 40-50 de ani, nu fuseseră renovate
    capital niciodată. Recent, autorităţile de la Bucureşti au anunţat
    suplimentarea cu încă trei milioane de euro a Programului de asistenţă tehnică
    şi financiară pentru grădiniţe, sumă care ar creşte numărul instituţiilor
    incluse în programul de reparaţii până la 940. Cu sprijinul României, care a
    oferit câte un milion de euro, au fost reparate capital clădirile Muzeului
    Naţional de Artă şi a Sălii cu Orgă din Chişinău. Şi sediul Teatrului din Cahul
    este construit din temelie, graţie unui grant de 800.000 de euro oferit de
    România. Noul sediu urmează să fie dat în exploatare în anul 2019.


    Consulatul
    României la Solotvino, Slatina, un oraş din regiunea Transcarpatia din Ucraina,
    în colaborare cu Primaria şi asociaţiile Nadia -
    Speranţa şi Maramureş-Solotvino    , vor organiza pe 26
    august, cu prilejul Zilei Minerului, deschiderea Centrului de Informare al
    României la Solotvino    . Este vorba despre o unitate de informare, promovare şi
    predare a limbii, culturii şi civilizaţiei româneşti, care îşi va desfăşura
    activitatea în cadrul Primăriei din Solotvino. Proiectul este finanţat de
    Ministerul pentru Românii de Pretutindeni.

  • Ucraina – Puncte de frontieră închise traficului rutier, deschise doar pietonilor

    Ucraina – Puncte de frontieră închise traficului rutier, deschise doar pietonilor

    Ministerul Afacerilor Externe informează cetăţenii români care doresc să
    călătorească în Ucraina că, începând cu data de 12 noiembrie 2016, din cauza
    unor mișcări de protest civic, organizate de cetățenii ucraineni, punctul de
    trecere a frontierei dintre România și Ucraina de la Sighetu Marmației -
    Solotvino este închis pentru traficul rutier, fiind permisă doar trecerea
    pietonilor. În aceeași situație se află și punctul de trecere a frontierei
    Ujgorod aflat la frontiera cu Slovacia.


    Organizatorii protestelor afirmă că acestea au un caracter de durată, până
    când legislația ucraineană privind deținerea și utilizarea autoturismelor
    înmatriculate în alte state va fi amendată conform dorințelor lor.


    Pentru situațiile de urgență, cetățenii români care trebuie să călătorească
    în/din Transcarpatia pot utiliza punctul de trecere al frontierei Halmeu -
    Diacovo, care nu este afectat de aceste acțiuni de protest.

  • Miniștrii de externe român și ucrainean au vizitat Sighetu Marmației

    Miniștrii de externe român și ucrainean au vizitat Sighetu Marmației

    Ministrul afacerilor externe, Lazăr Comănescu, a efectuat sâmbătă o vizită la Sighetu Marmației, împreună cu omologul său ucrainean, Pavlo Klimkin. Cei doi demnitari au participat la dezvelirea bustului poetului ucrainean Taras Șevcenko, în cadrul unui eveniment organizat de Uniunea Ucrainenilor din România și au avut o rundă de consultări bilaterale.



    La ceremonia de dezvelire a bustului poetului ucrainean Taras Șevcenko, șeful diplomației române a evidențiat rolul emblematic al acestuia în afirmarea culturii și a limbii ucrainene, precum și importanța minorității ucrainene din România și a celei române din Ucraina ca punți de legătură în relația dintre cele două țări.



    În cursul rconsultărilor bilaterale, cei doi miniştri au discutat despre priorităţile de dezvoltare a relaţiei dintre România și Ucraina, aşa cum au fost convenite în cadrul vizitei comune în zonă din 6 mai 2016. Accentul a fost pus în principal pe cooperarea în domeniile economic, infrastructură, cooperare transfrontalieră, puncte de trecere a frontierei, contacte inter-umane și în privința problematicii privind persoanele aparținând minorităților naționale.



    Ministrul Comănescu a încurajat totodată consolidarea cadrului juridic bilateral în măsură să susțină schimburile culturale, mobilitățile studențești și cooperarea în materie de educație, inclusiv prin recunoașterea automată a diplomelor de studii. Şeful diplomaţiei române a evidenţiat sprijinul consecvent al României pentru parcursul european al Ucrainei, inclusiv pentru obținerea unei decizii favorabile privind liberalizarea regimului de vize UE pentru cetățenii ucraineni. Totodată, Lazăr Comănescu a confirmat faptul că România rămâne deschisă să acorde asistenţa necesară şi expertiză pe toate palierele pe parcursul procesului complex de reforme desfășurat în Ucraina.



    Ministrul român al afacerilor externe a vizitat și Consulatul României de la Solotvino (Slatina), din Ucraina, pentru a marca finalizarea operaționalizării depline a Consulatului. Cu acest prilej, șeful diplomației române a avut o întrevedere cu reprezentanți ai comunității române din regiunea Transcarpatia, la care au participat directori de școli și lideri ai mediului asociativ.

  • Jurnal românesc – 6.05.2016

    Jurnal românesc – 6.05.2016

    Congresul
    românilor de pretutindeni se va desfăşura pe 24 şi 25 iunie, va avea un buget
    de 300.000 de euro alocat de Camera Deputaţilor, iar românii din diaspora care
    doresc să participe ca delegaţi trebuie să depună, până pe 12 mai, câte o listă
    de 500 de semnături, a anunţat deputatul Aurelian Mihai. El a precizat, într-o
    conferinţă de presă, că organizarea acestui congres reprezintă o premieră
    deoarece, până în momentul de faţă, din 2007 de când a fost adoptată Legea 299
    în Parlament, nu a avut loc niciodată un congres al românilor de pretutindeni.
    Congresul este organizat de Camera Deputaţilor, în colaborare cu Ministerul
    Afacerilor Externe şi Senat si urmează să se desfăşoare la Palatul
    Parlamentului.




    România are, de
    vineri, un nou consulat în Ucraina – cel de la Solotvino, chiar în apropierea
    graniţei commune, la ceremonia de inaugurare fiind prezenti ministrul roman de
    externe Lazăr Comănescu şi omologul sau ucrainean, Pavlo Klimkin. Oraşul
    ucrainean Solotvino se află foarte aproape de Sighetu Marmaţiei, zonă în care
    există şi un punct de trecere a frontierei. Şeful diplomaţiei de la Bucuresti a
    afirmat că o funcţie importantă a Consulatului de la Solotvino vizează
    facilitarea aplicării acordului de mic trafic de frontieră, care a intrat în
    vigoare acum un an. Ministrul român de externe a mai precizat că, în viitorul
    apropiat, îşi va reîncepe activitatea o comisie mixtă interguvernamentală
    româno-ucraineană pentru minorităţile naţionale.




    Comisarul
    european pentru politică regională, Corina Creţu, a declarat, la Cluj, că,
    dacă România nu va absorbi suficiente fonduri europene, îşi va crea riscuri în
    ceea ce priveşte economia. Oficialul european a atras atenţia şi în ceea ce
    priveşte folosirea fondurilor de coeziune acordate oraşelor din România şi
    pentru care a fost prelungit termenul până în iunie. Este pentru prima dată în
    istoria UE când o parte din buget se duce direct şi va fi gestionat direct de
    oraşe, a precizat Corina Cretu. Ea a participat, la Cluj, la seminarul Simplificarea
    Fondurilor structurale şi de investiţii europene, alături de
    preşedintele Comisiei de dezvoltare regională a Parlamentului European, Iskra
    Mihaylova, de europarlamentarul Mircea Diaconu şi de vicepremierul Vasile
    Dîncu.




    Institutul Naţional
    de Statistică a raportat cifre în creştere pentru turismul românesc în luna
    martie a acestui an. Comparativ cu anul 2015 atât sosirile – cu circa 11%, cât
    şi înnoptările – cu aproape 7 procente au fost mai numeroase în luna
    menţionată. Statisticile INS arată că a crescut şi numărul de turişti străini:
    la punctele de frontieră s-au înregistrat peste 160 de mii de cetăţeni
    rezidenţi în alte ţări care au intrat în România în martie, faţă de aproape 144
    de mii în urmă cu un an, păstrând astfel tendinţa pozitivă din primele luni ale
    lui 2016. În primul trimestru al acestui an numărul turiştilor străini care au
    ajuns la hoteluri sau pensiuni din România a crescut cu peste 16%, iar al celor
    care s-au cazat măcar o noapte cu mai bine de 17 procente.

  • Europa diversității culturale și a garantării drepturilor pentru minorități

    Europa diversității culturale și a garantării drepturilor pentru minorități

    Ministrul delegat pentru relațiile cu românii de pretutindeni, Dan Stoenescu, a participat, la 25 ianuarie 2016, la a noua ediție a Forumului Europa-Ucraina, la Lodz, în Polonia. Oficialul român a luat cuvântul în cadrul panelului Minoritățile etnice și dialogul asupra istoriei comune – o provocare pentru Ucraina și vecinii săi”.



    Ministrul delegat a subliniat că identitatea națională nu poate fi îngrădită teritorial, ci rămâne conectată la cei care păstrează viu sentimentul național, printr-un set de valori comune și respect față de tradiții și cultură. Acesta a apreciat că este de datoria fiecărui stat să creeze mecanismele necesare să răspundă nevoilor minorităților etnice și să încurajeze reciprocitatea pozitivă”. Totodată, demnitarul român a evidențiat că recunoașterea, respectarea și promovarea multiculturalismului și interculturalismului reprezintă valori democratice esențiale care ar trebui îmbrăţişate de fiecare stat care aspiră la un parcurs european.



    Referitor la situația Ucrainei, Dan Stoenescu a reafirmat sprijinul acordat de România în procesul de extindere a reformelor interne privind drepturile persoanelor aparținând minorităților naționale, în conformitate cu nevoile comunităților, dar și cu normele europene. De asemenea, acesta a arătat deschiderea țării noastre față de dezvoltarea programelor privind consolidarea și promovarea identității naționale în rândul membrilor comunității românești din Ucraina.



    Ministrul delegat a subliniat importanța unor măsuri care să nu perpetueze modelul divizării artificiale la nivel identitar a comunității românești, în contextul procesului decomunizării Ucrainei. La finalul intervenției, acesta a subliniat că Europa viitorului trebuie să fie Europa diversității culturale și a garantării drepturilor pentru minorități.



    În cadrul forumului, oficialul român a avut o întrevedere cu Ivan Krulko, membru al Parlamentului ucrainean, originar din regiunea Transcarpatia, cu care a discutat despre importanța comunității românești și necesitatea accelerării demersurilor pentru deschiderea unui Consulat al României la Slatina (Solotvino).



    La întâlnirea cu Dmytro Shymkiv, adjunct al șefului Administrației Prezidențiale a Ucrainei, a fost discutată necesitatea intensificării sprijinului statului ucrainean pentru învățământul în limba română și pentru activitățile culturale dedicate păstrării tradițiilor și identității românești, precum și unificarea programei de limbă română pe întreg teritoriul Ucrainei.



    Agenda ministrului Stoenescu a mai inclus o întrevedere cu Jan Dziedziczak, secretar de stat în cadrul Ministerului Afacerilor Externe din Polonia, responsabil pentru polonezii din afara granițelor. În cadrul discuțiilor, au fost abordate cazurile minorilor români aflați în atenția autorităților norvegiene de protecție a copilului, cu accent pe experiența Poloniei în acest sens.