Tag: solutii digitale

  • Importanța dezvoltării comunităților sustenabile și a orașelor inteligente

    Importanța dezvoltării comunităților sustenabile și a orașelor inteligente

    Ce este acela un oraş inteligent? În viziunea Comisiei Europene, un astfel de oraş este un loc în care reţelele şi serviciile devin mai eficiente prin folosirea soluţiilor digitale în beneficiul locuitorilor şi al operatorilor economici. Aceasta merge dincolo de vechiul scop al utilizării resurselor într-un mod cât mai optim şi cu emisii cât mai mici. Cu alte cuvinte, într-un oraş inteligent avem reţele de transport mai inteligente, sisteme modernizate de alimentare cu apă şi eliminare a deşeurilor şi moduri mult mai eficiente de iluminare şi încălzire a clădirilor. Plus o administraţie mai interactivă şi mai responsabilă, spaţii publice mai sigure şi satisfacerea necesităţilor unei populaţii cu vârste din ce în ce mai înaintate.

    Nu în ultimul rând, este necesară reorientarea conceptului de oraș inteligent, de la o abordare bazată în primul rând pe tehnologie, către una centrată pe factorul uman.

    Prezentă la o conferinţă de profil, Ramona Chiriac, şefa Reprezentanței Comisiei Europene în România, a subliniat importanța dezvoltării comunităților sustenabile și a orașelor inteligente în ţara noastră, proiecte care se aliniază cu strategia Comisiei Europene pentru o Uniune Europeană mai verde și mai digitală.

    Ea a arătat că orașele inteligente au la bază o transformare socială care ar trebui să implice toate părțile interesate – de la autorități, la universități și locuitori. Scopul tuturor ar trebui să fie acela de a concepe soluții inteligente și durabile adaptate provocărilor şi situaţiei locale, atât din zonele urbane, cât și din cele rurale.

    Printre principalele inițiative ale Uniunii Europene care asigură un nou cadru pentru proiectarea acestor orașe inteligente, se numără și noul Bauhaus european. Acesta, împreună cu Pactul verde european, ar trebui să încurajeze județele și orașele din România să propună soluții inovatoare, care să combine elemente de funcționalitate cu elementele estetice, pentru economii europene mai inteligente și mai reziliente – a mai arătat Ramona Chiriac.

    Şefa Reprezentanței Comisiei Europene în România a mai adăugat că, în cadrul discuțiilor purtate cu autoritățile române naționale și regionale, Comisia Europeană a exprimat în mod constant faptul că investițiile propuse privind orașele inteligente în cadrul politicii de coeziune trebuie să se bazeze pe o logică de intervenție solidă, realizată în urma unor strategii stabilite prin abordarea participativă.


  • Politica Open source- soluţii digitale cu cod deschis pentru administraţiile locale

    Politica Open source- soluţii digitale cu cod deschis pentru administraţiile locale

    Problemele cu care
    se confruntă administrațiile publice locale sunt de cele mai multe ori
    aceleași, fiind creat contextul perfect pentru reutilizarea de soluții digitale.
    De exemplu, o aplicație de management al parcărilor publice odată construită
    bine de o primărie poate fi reutilizată cu costuri minime de orice alt oraș.


    Asociația
    Code4Romania a proiectat peste 120 de soluții digitale, iar la finalul anului
    trecut a început implementarea unui amplu plan strategic care are în vedere ca
    în următorii cinci ani România să aibă o
    veritabilă infrastructură digitală.


    Olivia Vereha
    co-fondator al Asociației Code4Romania subliniază importanța și eficiența
    politicilor open-source – soluții digitale cu cod deschis pentru modernizarea administrației publice locale.





    Principiul care stă la baza reformelor pe care le propunem, acest open
    source – cu cod deschis despre care povestim, vrea să atragă atenția asupra faptului
    că în majoritatea cazurilor nevoile de digitalizare la nivelul administrației
    locale sunt aceleași. De aceea e important să le dezvoltăm odată, foarte bine,
    să le implementăm și apoi să le deschidem ca fiecare dintre aceste primării să poată
    să le refolosească și să ducem acele fonduri pe care în mod normal le-am
    cheltui pentru digitalizare, acolo unde e mai mare nevoie de ele. În al doilea
    rând, trebuie să vorbim foarte mult despre a pune cetățeanul în mijlocul nevoii
    de digitalizare și nu instituția în sine.


    Un alt lucru pe care aș vrea să îl punctez este că propunem întotdeauna să
    construim în ecosisteme. Pentru digitalizare, ca să fie un proiect de succes și
    un program care e corect implementat e nevoie să ne uităm, în ansamblu, la
    interacțiunea dintre stat și cetățean și să proiectăm niște soluții care vorbesc
    între ele, comunică între ele și care sunt eficiente inclusiv pe orizontală, nu
    doar rezolvă punctual câte o problemă.


    În primul și primul rând trebuie să ne uităm puțin la nevoile care se
    manifestă indiferent de tipul de serviciu pe care îl așteaptă cetățeanul de la
    stat și anume la o nevoie de transparență și la o nevoie de accesibilitate. Primul
    dintre proiectele pe care urmează să le punem în practică în acest an este o
    soluție care va permite administrației publice să își construiască site-ul
    instituțional. Este primul punct de întâlnire al cetățeanului cu instituția.
    Este foarte important ca acesta să fie bine structurat, să-l ajute pe om să navigheze
    prin informația care-i este adresată, într-un limbaj foarte accesibil și să fie
    deschis pentru toate categoriile de public.


    Toate soluțiile pe care le propunem, fie că vorbim despre bugetare
    participativă, biroul de propuneri sau calendarul orașului…care sunt de fapt
    module care împreună vor completa acest website al primăriei, e important ca
    aceste module să fie foarte simple și intuitive ca omul să poată să contribuie extrem
    de ușor la deciziile care îi influențează orașul în care locuiește.