Radio România Internațional

Tag: somaj tehnic

  • Sprijin pentru industria ospitalităţii

    Sprijin pentru industria ospitalităţii

    Grav afectat de pandemia de Covid-19, domeniul
    HoReCa din România speră ca, anul acesta, să revină la linia de plutire. De curând, Federaţia Patronatelor din
    Industria Ospitalităţii a solicitat Guvernului de coaliție de centru-dreapta de
    la București ca, de la 1 iunie, să nu mai țină cont, în acest domeniu, de rata
    incidenţei infectărilor, în condiţiile în care, până la acea dată, vor fi
    vaccinaţi 90% dintre angajaţi, iar la nivel naţional în jur de 5 milioane de
    români vor primi serul.


    Potrivit preşedintelui Federației, Corina Macri, HoReCa
    trece printr-un moment de cotitură: după ce s-a ratat sprijinirea sectorului
    după perioada de lockdown şi restricţionarea discreţionară a activităţii timp
    de un an, este foarte important pentru mediul antreprenorial ca redeschiderea
    să se facă în cele mai bune condiţii     – spune aceasta.


    În acest sens, pe
    lângă deconectarea de la rata incidenţei, Federaţia Patronatelor din Industria
    Ospitalităţii mai are și alte propuneri. De exemplu, un program de funcţionare restrâns în interiorul localurilor şi
    pe terase, un grad de ocupare al meselor de 50% sau un număr maxim de 6
    ocupanţi la masă.     Totodată, este propusă elaborarea unui ghid strict de
    condiţii de funcţionare pe perioada pandemiei, ghid pe care Federația se obligă
    să îl aducă la cunoştinţa actorilor din domeniul HoReCa, cărora să le recomande
    ferm respectarea lui.


    O altă propunere se referă la reactivarea măsurii de
    sprijin financiar prin decontarea a 41,5% din salariul brut de încadrare al
    unui angajat care este reprimit, din șomaj tehnic, în câmpul muncii. Patronii
    mai doresc pentru HoReCa și introducerea unei facilităţi fiscale pe salarizare
    sau creşterea salariului minim în sector.     Deja, ministerul Economiei,
    Antreprenoriatului şi Turismului a anunțat că peste 73.000 de companii din
    sectorul HoReCa de pe întreg teritoriul României a căror activitate a fost afectată
    în contextul pandemiei de Covid-19 ar putea beneficia de o schemă de ajutor de
    stat, potrivit unui proiect de ordin pus în dezbatere. Suma alocată este
    estimată la 500 de milioane de euro, iar banii ar urma să fie asigurați din
    fonduri publice naţionale şi/sau din fonduri externe.


    Schema se va derula până
    la 31 decembrie, plăţile urmând să fie realizate până la 30 iunie anul viitor,
    în limita creditului bugetar. Valoarea maximă a ajutorului de stat ce va putea
    fi acordată unui beneficiar este de 800.000 de euro – se mai arată în
    documentul publicat de ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului
    de la București.



  • Conferinţă de presă organizată de ministrul Muncii, Violeta Alexandru

    Conferinţă de presă organizată de ministrul Muncii, Violeta Alexandru

    Conferinţă
    de presă organizată de ministrul Muncii, Violeta Alexandru, referitoare la
    plăţile efectuate pentru măsurile active de susţinere a pieţei muncii, inclusiv
    către cetăţenii români care au fost concediaţi în străinătate şi care s-au
    angajat în ţară.



  • Cum arată bugetul României?

    Cum arată bugetul României?

    Ministrul Finanţelor Publice,
    Florin Cîţu, a anunţat, marţi, că deficitul bugetar al României, pe primele
    nouă luni ale acestui an, a depășit 6% din PIB, sau, altfel spus, a ajuns la o
    sumă totală de 67 miliarde de lei (circa 13,7 miliarde de euro). În comparaţie,
    anul trecut, deficitul bugetar al României a fost la jumătatea valorii
    înregistrate în prezent. România trece alături de economia globală prin cea
    mai mare criză din ultimii 100 de ani, subliniază ministrul Cîţu, arătând că
    este o opinie larg împărtăşită de cei care analizează evoluţiile economice
    globale. În acelaşi timp, consideră, alături de aceştia, că România va trece
    peste această perioadă cu o situaţie mult mai bună decât o estimau toţi
    analiştii, Comisia Europeană şi alţii. Şi scenariul de bază, revenirea în V,
    este un scenariu care va fi şi este confirmat de date.
    Într-o conferinţă desfăşurată online, Florin
    Cîţu a explicat de unde vine acest deficit bugetar:

    Jumătate din
    deficitul bugetar înregistrat până acum, adică 3,5% din PIB, reprezintă fonduri
    care au rămas la agenţii economici prin acordarea unor facilităţi fiscale, prin
    investiţii sau prin cheltuieli excepţionale adoptate pentru combaterea
    efectelor epidemiei de COVID-19. A fost amânată plata unor obligaţii fiscale, valoarea
    TVA restituită a fost mai mare decât cea înregistrată anul trecut, tot pentru
    primele 9 luni ale anului, bonificaţiile pentru plata la scadenţă a impozitului
    pe profit sunt de 570 de milioane de lei (n.r. 116 milioane de euro). În
    acelaşi timp, am investit mai mult ca anul trecut cu 6,83 de miliarde de lei
    (n.r. 1,4 miliarde de euro). Desigur, sunt și plăţi cu caracter excepţional
    care au apărut de pe urma crizei generate de coronavirus în sumă de 10,35 de
    miliarde de lei (n.r. 2,11 miliarde de euro),. Fără aceste cheltuieli am fi
    avut aceşti bani la buget şi atunci deficitul ar fi fost mult mai mic.


    Din cheltuielile bugetare excepţionale generate de pandemia de COVID, o parte importantă
    a fost alocată măsurilor active precum şomajul tehnic şi plata a aproape
    jumătate din salariul brut al angajaţilor menţinuţi în activitate. Ministrul
    Finanţelor Publice, de la Bucureşti, a mai precizat că în perioada analizată au
    fost alocate pentru investiţii 30 de miliarde de lei (peste 6 miliarde de
    euro), din care aproape o treime au fost fonduri externe nerambursabile. Cele
    mai semnificative sume au fost alocate Transporturilor, Apărării, Lucrărilor
    publice, Sănătăţii, Mediului şi Agriculturii din România. Ministrul Florin Cîțu
    a declarat că, în ce ceea ce priveşte plăţile, peste un miliard de lei
    (circa 224 milioane de euro) sunt sumele
    suplimentare aferente majorării punctului de pensie începând de la 1
    septembrie. Potrivit estimărilor oficiale, deficitul bugetar va urca la 8,6%
    din PIB în acest an, mai mult de jumătate fiind legat direct de perioada de
    criză prin care trece România.

  • Sprijin pentru angajaţi şi angajatori

    Sprijin pentru angajaţi şi angajatori

    Guvernul
    de la București a adoptat proiectul de Ordonanță de Urgență care prevede, între
    alte măsuri economice pentru angajați și angajatori, și ca o parte din salariu
    să fie plătit de stat pentru cei care revin din șomaj tehnic de la 1 iunie. Atfel,
    statul va suporta, timp de trei luni, o parte din cheltuielile cu salariile,
    respectiv, 45% din salariul de bază brut, dar nu mai mult de 45% din câştigul
    salarial mediu brut la nivel naţional. Obligaţia angajatorului este să menţină
    locurile de muncă respective cel puţin încă șase luni. Vor fi identificate,
    totodată, domeniile de activitate care rămân afectate şi după 1 iunie şi unde
    şomajul tehnic va fi în continuare susţinut de stat. Ministrul Muncii, Violeta
    Alexandru, a subliniat că toate acele entităţi care nu îşi pot relua
    activitatea vor fi susţinute, în continuare, atât timp cât închiderea
    activităţii este solicitată de către autorităţi. Ministrul
    spune că,deşi au fost unele probleme,
    cererile pentru şomajul tehnic şi efectuarea plăţilor au fost gestionate în
    general bine până acum.

    Violeta Alexandru: Prin comparaţie cu alte ţări membre UE
    în legătură cu care m-am informat, constat că România a gestionat eficient
    acest proces de procesare a cererilor pentru şomaj tehnic şi de efectuare a
    plăţilor. Sunt diverse lucruri punctuale, sunt şi disfucţionalităţi, ici şi
    colo, dar părerea mea este că ne-am mişcat relativ bine şi că rezultatele s-au
    văzut în efectuarea efectivă a plăţilor. Suntem în plin proces de pregătire a
    plăţilor pentru luna mai, la începutul lunii iunie se pot depune pentru luna
    mai şi toată lumea este pregătită să efectueze plăţile    .

    Ministerul
    Muncii a anunţat că aproape 430.000 de contracte de muncă au încetat de la
    declararea stării de urgenţă, pe 16 martie, până în prezent. Dintre aceste
    contracte, majoritatea sunt din industria prelucrătoare, comerţul cu amănuntul,
    repararea autovehiculelor şi motocicletelor, precum şi construcţii. Alte
    aproape 600 de mii de contracte de muncă au fost suspendate. Să mai spunem că,
    potrivit Institutului Național de Statistică, rata şomajului în România a
    crescut în luna martie la 4,6%, de la 3,9 procente în februarie, din cauza
    efectelor pandemiei de COVID-19 asupra sectorului economic. Iar agenţia de
    evaluare financiară Fitch anticipează că șomajul în România se va dubla în
    acest an față de anul trecut, deci ar urma să urce la 8%, de la un minim
    istoric de 3,9%, ca urmare a pierderii locurilor de muncă din cauza pandemiei.
    Aceasta ar fi cea mai mare creştere a șomajului înregistrată vreodată într-un
    singur an – mai arată analiza agenției de rating.

  • Prelungirea unor măsuri de sprijin economic

    Prelungirea unor măsuri de sprijin economic

    Executivul de la București a decis, în şedinţa de joi, să prelungească unele măsuri de ajutor economic şi pentru perioada stării de alertă sau chiar mai mult. Este vorba, între altele, despre plata şomajului tehnic pentru sectoarele economice care rămân închise şi a zilelor libere, până la terminarea anului şcolar, pe 12 iunie, pentru părinţii care stau acasă cu copiii. Pe de altă parte, potrivit vicepremierului Raluca Turcan, persoanele juridice şi fizice pot să depună în continuare cereri pentru amânarea ratelor bancare până la mijlocul lunii iunie.



    Potrivit ultimelor date oficiale, până în prezent s-au înregistrat peste 126 de mii de beneficiari ai suspendării rambursării ratelor la bănci. Totodată, companiile cu mai mult de 50 de angajați sunt obligate să stabilească program individualizat de muncă. Oficialul a menționat și scutirea de la TVA, până la 1 septembrie, a companiilor care achizitionează echipamente pentru COVID.



    O altă măsură economică anunțată este prelungirea termenului de eliberare a certificatelor de situații de urgență până la 31 mai, pentru sprijinirea angajatorilor care își întrerup total sau parțial activitatea sau înregistrează diminuări ale încasărilor sau veniturilor. Dna Turcan a mai anunțat că în perioada stării de alertă este interzisă deconectarea consumatorilor de la reţelele de energie electrică, apă, canalizare şi salubritate.



    Cât privește energia electrică, ministrul Economiei, Virgil Popescu, a menționat adoptarea unei ordonanțe prin care se creează posibilitatea ca Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei să reglementeze prețul astfel ca acesta să scadă de la 1 iulie. La rândul său, ministrul de Interne, Marcel Vela a anunțat adoptarea unei ordonanțe de urgență prin care se vor recalcula drepturile salariale pentru polițiști. Sunt 68.000 de polițiști pentru care această ordonanță face dreptate — a declarat Marcel Vela.


  • Contracţie severă a economiei româneşti

    Contracţie severă a economiei româneşti

    Specialiștii
    internaționali vorbesc despre o recesiune globală în contextul pandemiei de
    coronavirus dacă fiecare țară în parte nu-și ia măsurile necesare pentru
    combaterea crizei.


    Economia românească s-a contractat deja cu 30-40% din cauza
    crizei actuale, estimează ministrul de resort, Virgil Popescu. Oficialul a
    declarat, la Radio România, că sectorul auto, turismul, transporturile şi
    aşa-numita industrie a ospitalităţii sunt cele mai afectate de restricţiile
    impuse de autorităţi. Guvernul pregăteşte însă noi instrumente de sprijin
    pentru mediul de afaceri, printre care un ajutor direct de 750 de milioane de
    euro destinat întreprinderilor mici şi mijlocii, a dat asigurări Virgil Popescu:


    Pachetele de măsuri vor fi făcute
    în aşa fel încât nu să compenseze pierderile, să relanseze economia şi în cel
    mai scurt timp să ajungem acolo unde am fost la începutul crizei. Noi dorim să
    repornim economia treptat, încet şi să ajungem la nivelul pe care l-am avut
    înainte. De asemenea, cred că este foarte important să ne gândim şi ce vom face
    în perioada post criză şi ce vom face din punct de vedere strategic în România
    pe termen mediu şi pe termen lung, pentru că, ok, rezolvăm această criză, dar
    trebuie să ne gândim ce vom face în viitor cu economia României, pentru că,
    după părerea mea şi a colegilor mei din guvern, a prim-ministrului, nimic nu va
    mai fi la fel cum a fost înainte.


    Cât privește situația economiei
    României în context internațional, Virgil Popescu a declarat: Trebuie
    să încercăm să beneficiem de pe urmă acestei pandemii. Eu cred că
    se vor reloca foarte multe industrii din afara Europei în zona europeană şi
    cred că ar trebui să nu pierdem acest tren şi să fim pregătiţi să putem primi
    industrii noi în România, investiţii noi în România, care evident vor crea un
    nou orizont de aşteptare pentru români şi pentru salariaţii români.


    Studii
    realizate de experţi internaționali privind impactul actualei crize sanitare
    asupra economiei românești prefigurează însă riscul unei intrări în recesiune
    şi a pierderii cursei cu competitorii regionali.


    O analiză a Agenţiei de
    Consultanţă pentru Dezvoltarea Afacerilor arată că economia românească riscă să
    se prăbuşească, în condiţiile în care autorităţile întârzie să ofere soluţii
    concrete la criza fără precedent care se instalează odată cu pandemia de
    coronavirus. În opinia autorilor, ritmul în care efectele economice se
    amplifică vor conduce rapid la peste două milioane de oameni fără locuri de
    muncă şi la o recesiune severă.


    Totodată, România riscă să piardă cursa pentru
    competitivitate în faţa unor state din regiune precum Polonia, Ungaria şi
    Bulgaria. Până acum, mai mult de 215.000 de persoane şi-au pierdut locul de
    muncă în România şi peste un milion sunt în şomaj tehnic, conform cifrelor
    centralizate de Ministerul Muncii.




  • Retrospectiva săptămânii 05.04-11.04.2020

    Retrospectiva săptămânii 05.04-11.04.2020

    Românii în vremea coronavirusului



    Preşedintele României, Klaus Iohannis, a anunţat, săptămâna aceasta, că va prelungi cu o lună starea de urgenţă instituită pe 16 martie pentru combaterea răspândirii infectărilor cu noul coronavirus. În egală măsură, autoritățile de la București au adoptat o ordonanță militară – a șaptea de la declararea stării de urgență – în baza căreia Ţăndărei (sud) a devenit al doilea oraș din ţară, după Suceava (nord-est), care a intrat în carantină totală, fiind focarul infecţiei de Covid-19 din judeţul Ialomiţa.

    Carantina a fost decisă chiar la solicitarea autorităţilor locale, după ce în localitate s-au întors, din străinătate, sute de localnici care nu au respectat restricţiile de izolare şi nu au putut fi convinşi să stea în case nici de amenzile foarte piperate, nici de poliţie. O altă ordonanță militară – numărul 8 – prezentată joi noapte, interzice exportul de grâu, orz, ovăz, porumb, orez, făină de grâu, soia, floarea soarelui, ulei, zahăr şi produse de brutărie. Este permisă deplasarea în afara locuinţei, pe timpul nopții, a celor care se ocupă cu pescuitul comercial şi a apicultorilor. Totodată, pieţele agroalimentare rămân deschise în perioada stării de urgenţă.



    În asteptarea vârfului de îmbolnăviri



    Ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, nu obosește să afirme că, în următoarele două săptămâni, românii trebuie să se aştepte la o creştere a numărului de îmbolnăviri cu noul coronavirus. Chiar și așa, în opinia sa, cel puțin deocamdată, nu există scenariul ca sistemul sanitar să nu facă faţă. Există, totuși, unități medicale unde a fost nevoie de o mână forte pentru ca lucrurile să intre pe un făgaș normal. Mai precis, după ce Spitalul Judeţean de Urgenţă din Deva a devenit un focar de coronavirus, autoritățile de la București au decis că cea mai bună soluție pentru funcționarea în condiții optime a unității medicale este instalarea unei conduceri militare. Spitalul din Deva este al doilea civil din țară cu management militar, având în vedere că și gestionarea Spitalului Județean Suceava (nord-est) a fost preluată, recent, de o echipă de medici ai Armatei.



    Măsuri în sprijinul românilor afectați direct sau indirect de pandemie



    Executivul de la București a aprobat, săptămâna aceasta, acordarea unui bonus pentru tot personalul medical care intră în contact cu pacienţii infectaţi cu noul coronavirus. 75 de mii de medici, personal auxiliar, lucrători pe ambulanţă şi personal paramedical vor primi 2.500 de lei pe lună (circa 500 de euro), din care vor plăti doar impozitul pe venit, de 10%. Totodată, o mie de asistenţi sociali şi comunitari vor primi 2.000 de lei net pe lună (în jur de 400 de euro) pentru a avea grijă de persoanele izolate la domiciliu, singure şi care au peste 65 de ani. Banii vor proveni din fonduri europene.

    ot săptămâna aceasta, Senatul de la București a adoptat, în unanimitate, propunerea legislativă a PSD care prevede acordarea unei pensii de urmaş copiilor, soțului sau soției cadrelor medicale decedate în lupta cu noul coronavirus. Pensia ar urma să fie egală cu 75% din cuantumul salarial al persoanei decedate. Votul final aparține Camerei Deputaţilor. Pe de altă parte, în cadrul acelorași măsuri socio-economice luate în contextul pandemiei de Covid-19, Guvernul de la București se gândeşte să îi trimită pe unii bugetari în şomaj tehnic, prin rotaţie, pentru o jumătate de lună. În acest moment, activitatea a peste un milion de angajaţi din sectorul privat şi a numeroşi lucrători independenţi este grav afectată.



    Disapora și pandemia de Covid-19



    Bucureștiul și-a întețit, săptămâna aceasta, apelurile către românii din diaspora să nu vină în țară și să petreacă Paștele catolic sau ortodox în țările unde locuiesc, pentru a-i proteja pe cei de acasă. Premierul Ludovic Orban a avertizat că cei care vor reveni, totuși, în România, vor trebui să stea 14 zile în carantină instituţionalizată sau în autoizolare, dat fiind că numărul ţărilor care au depăşit 10.000 de cazuri de infectare cu noul coronavirus şi au intrat în zona roşie s-a mărit semnificativ. De altfel, de duminica trecută este prelungită suspendarea transportului rutier internaţional de persoane. Sunt suspendate, totodată, zborurile comerciale spre şi dinspre Austria, Belgia, Elveţia, SUA, Marea Britanie, Irlanda, Olanda, Turcia şi Iran.

    La fel și cele spre şi dinspre Spania, Italia, Franţa şi Germania. Sunt permise, însă, prin Ordonanța Militară 7, cursele charter care să îi transporte pe muncitorii sezonieri din România către alte state europene. În acest context, scene aproape ireale s-au petrecut, joi, pe Aeroportul de la Cluj (nord-vest): circa 2 mii de muncitori sezonieri români care au plecat cu mai multe avioane în Germania pentru a lucra în special în agricultură s-au înghesuit la intrarea în aerogară, ignorând cele mai elementare reguli de limitare a răspândirii coronavirusului. Alte câteva sute de oameni au plecat de pe Aeroportul Internaţional din Sibiu.

  • ANOFM: platformă online pentru încărcarea documentelor necesare acordării șomajului tehnic

    ANOFM: platformă online pentru încărcarea documentelor necesare acordării șomajului tehnic

    Agenţia Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă anunță lansarea unei platforme online pentru încărcarea documentelor necesare acordării
    șomajului tehnic pentru     angajații cărora li s-a suspendat temporar contractul individual de muncă
    din inițiativa     angajatorului.



  • Retrospectiva săptămânii 29.03 – 04.04.2020

    Retrospectiva săptămânii 29.03 – 04.04.2020

    Românii, afectați de
    pandemia de Covid-19


    De
    luni, odată cu depășirea pragului de 2.000 de cazuri, România a intrat în
    scenariul 4 al gestionării crizei provocate de Covid-19. Numărul îmbolnăvirilor
    și al deceselor este în continuă creștere, iar autoritățile cred că vârful va
    fi atins spre finele lunii aprilie. Mulți deplâng faptul că populația este
    insuficient testată: potrivit Grupului
    de Comunicare Strategică de la București, până pe 2 aprilie, la nivel național,
    fuseseră prelucrate aproape 28.500 de teste.

    Pe de altă parte, spitalele
    românești nu par suficient dotate pentru a face față unui val important de
    pacienți. Cazul de la Suceava este emblematic! Luni seară, din totalul
    îmbolnăvirilor și al deceselor raportate la nivel național, circa o treime erau
    din acest oraș. În plus, dintre toate cadrele medicale infectate pe cuprinsul
    întregii Românii, circa două treimi – adică în jur de 200 – erau din Spitalul
    Județean sucevean. Este motivul pentru care autoritățile centrale au decis, la
    începutul săptămânii, să plaseze orașul și opt comune limitrofe în carantină
    totală. Ulterior, la conducerea spitalului a fost instalat un medic militar, în
    condițiile în care fostul manager interimar şi-a dat demisiadin cauza stresului, a lipsei de personal, de
    produse și echipamente medicale.

    Preşedintele Klaus Iohannis a făcut apel la cadrele
    medicale să revină la serviciu: Este nevoie de testare urgentă a
    personalului medical care, sigur, poate să revină în spital în măsura în care
    se vindecă. Este nevoie de încă un aparat de testare care va fi pus la
    dispoziţie în timpul cel mai scurt. Medicamente sunt, material de protecţie
    este, proceduri sunt. Mă adresez în mod expres medicilor şi personalului
    medical din Spitalul Suceava: reveniţi, vă rog, preluaţi bolnavii, respectaţi
    procedurile! Ne bazăm pe voi!

    Președintele Iohannis a cerut, totodată,
    Guvernului să identifice fonduri pentru ca personalul medical care va lucra cu
    pacienţii infectaţi cu Covid-19 să primească un bonus consistent la salariu. Pandemia de coronavirus a dus, în România, și
    la câteva cazuri de doctori și asistente medicale care au demisionat de teamă
    să nu se îmbolnăvească, dar și în semn de protest față de lipsa echipamentelor
    de protecție. În unele orașe au fost și proteste din acest motiv.



    Dotarea spitalelor, în plină
    desfășurare


    Autoritățile
    române au luat o nouă serie de măsuri care îi vizează pe cei aflați în prima
    linie a luptei împotriva noului coronavirus: personalul medical de specialitate,
    personalul mediu sanitar, auxiliar sanitar şi sanitar cu studii superioare nu
    poate refuza detaşarea sau delegarea pe perioada stării de urgenţă, ci trebuie
    să meargă oriunde este nevoie, chiar la spitalele publice cu deficit major de
    personal din alte judeţe – a anunţat şeful Departamentului pentru Situații de
    Urgență, Raed Arafat.

    Tot el a precizat că spitalele nu mai pot refuza
    internarea pacienţilor pe motiv că nu există confirmarea sau infirmarea
    infecţiei cu noul coronavirus. În aceste condiţii, personalul medical este
    obligat să se protejeze în toate cazurile. Pe de altă parte, o aeronavă C-17
    Globemaster III a NATO a adus la Bucureşti, din Coreea de Sud, un al doilea
    transport de 100.000 de combinezoane de protecţie. Din Turcia au sosit 100.000
    de măşti de protecţie de tip FFP2 şi FFP3 cu o aeronavă C-27 J Spartan a
    Forţelor Aeriene Române.

    În apropierea Bucureștiului a fost declarat
    operațional un spital de tip ROL 2, instalat de Armata Română. Iar la Constanţa se lucrează la un Spital Modular de Izolare şi Tratament, care va funcţiona
    ca o extindere a Secţiei de boli infecţioase a Spitalului Militar din orașul la
    Marea Neagră. În fine, în România a început realizarea primelor măşti chirurgicale
    de protecţie, urmând să fie produse 15 milioane lunar.



    Noi decizii privind intrarea
    în România


    În
    baza unei noi ordonanțe militare, numărul 5, România a prelungit suspendarea
    zborurilor spre și dinspre Spania și Italia, țările europene cel mai grav
    afectate de noul coronavirus. Totodată, lista cu ”zonele roşii”ca urmare a cazurilor de coronavirus, pentru
    care este necesară carantina, a fost actualizată, joi, numărul ţărilor ajungând
    la 12.

    Țările considerate ”zone roşii” sunt: Austria, Belgia, Elveţia,
    Italia, Franţa, Germania, Spania, Iran, Marea Britanie, Olanda, SUA şi Turcia    .
    Astfel, cetăţenii români care se întorc din aceste ţări vor intra în carantină
    instituţionalizată 14 zile. Totodată, toate persoanele care sosesc dintr-o
    călătorie internaţională se vor supune izolării la domiciliu timp de 14 zile.
    Data intrării în vigoare a deciziei – 3 aprilie, ora 00,00 a României. De la
    aceeași dată și oră au intrat în vigoare și amenzi de 20 de ori mai mari pentru
    cei care încalcă regimul stării de urgență. Pentru persoanele fizice, amenzile
    ajung la 20.000 de lei (peste 4 mii de euro), iar pentru firme – până la 70.000
    de lei (aproape 15 mii de euro).



    Cifre alarmante din partea
    Ministerului Muncii


    Conform
    datelor de la Ministerul Muncii, la 2 aprilie, numărul românilor rămaşi fără
    loc de muncă era de aproape 174.000, contractele lor fiind încetate, în timp ce
    peste 860.000 au fost trimiși în șomaj tehnic    . Cifrele sunt în creștere
    alarmantă. Cei mai mulți oameni și-au pierdut locul de muncă în domenii precum
    comerțul cu ridicata și amănutul, repararea autovehiculelor și motocicletelor,
    hoteluri, restaurante și construcții. De aceea, atât Guvernul de la București,
    cât și Parlamentul încearcă să găsească soluții pentru sprijinirea atât a
    populației afectate, cât și a sectoarelor economice în criză.

  • Platformă pentru înregistrarea documetelor online

    Platformă pentru înregistrarea documetelor online

    În contextul epidemiei de COVID-19, în sprijinul cetățenilor și al instituțiilor publice, Guvernul României, prin Autoritatea pentru Digitalizarea României, în parteneriat cu Aurachain, Asociația pentru Tehnologii Avansate, Bithat și Telekom lansează platforma digitala https://aici.gov.ro/home.


    Aceasta servește drept intermediar pentru înregistrarea documentelor adresate instituțiilor publice care nu au un sistem propriu de registratură online.



    Obiectivul platformei noi lansate este eficientizarea și tehnologizarea proceselor de comunicare la nivel național, astfel încât toate instituțiile publice din România să fie înrolate într-un sistem digital capabil să răspundă solicitărilor cetățenilor în format electronic, într-un timp cât mai scurt.


    Nivelul scăzut de integrare și de digitalizare a instituțiilor este principalul obstacol în calea funcționării și comunicării eficiente în spațiul virtual, noul proiect dezvoltat de ADR în parteneriat cu Aurachain, Asociația pentru tehnologii Avansate, Bithat și Telekom oferind soluția care va permite înlesnirea comunicării dintre contribuabil și instituțiile publice.



    Platforma aici.gov.ro oferă, ca primă funcționalitate, posibilitatea ca toate persoanele juridice din România să transmită către reprezentanțele județene ale Agenției Naționale pentru Ocuparea Forțelor de Muncă (ANOFM) cererea pentru solicitarea șomajului tehnic potrivit OUG nr. 30/2020 modificată prin OUG nr. 32/2020. Șomajul tehnic permite societăților private să solicite plata de la bugetul de stat a 75% din salariul mediu brut pe economie tuturor angajaților respectivelor societăți.



    La începutul săptămânii viitoare, platforma va oferi și instrumente necesare plății indemnizației pentru alți profesioniști, cooperatiști și structuri sportive sau persoane fizice care au obținut venituri exclusiv din drepturi de autor și drepturi conexe, afectați prin instituirea stării de urgență pe teritoriul României.


    Autoritatea pentru Digitalizarea României (A.D.R.) se organizează și funcționează ca structură cu personalitate juridică în cadrul aparatului de lucru al Guvernului și în coordonarea prim-ministrului, având rolul de a realiza și coordona implementarea strategiilor și a politicilor publice în domeniul transformării digitale și societății informaționale.


  • Măsuri economice de criză

    Măsuri economice de criză

    În România, angajatorii pot cere fonduri guvernamentale, începând de
    miercuri, pentru a-și plăti angajații, sub forma șomajului tehnic. Solicitările
    pot fi depuse online la agenţiile judeţene pentru ocuparea forţei de muncă. De
    asemenea, pe lângă firmele cu angajați, pot cere șomaj tehnic și persoanele
    care obțin venituri din alte tipuri de contracte, așa cum este cazul
    persoanelor fizice autorizate (PFA). Pentru a accesa aceste fonduri alocate de
    Guvern, angajatorii trebuie să transmită agențiilor județene o cerere, o
    declarație pe proprie răspundere și lista angajaților pentru care se solicită
    șomaj tehnic. Ministrul Muncii, Violeta Alexandru, a dat asigurări că toate
    solicitările vor fi procesate cât mai repede. Suma maximă la care poate ajunge
    șomajul tehnic este de puțin peste patru mii de lei pe lună (circa 800 euro),
    din care se vor scădea contribuţiile la sănătate şi pensii, precum şi impozitul
    aferent.

    Cele mai noi date arată că peste 500.000 de angajaţi din România au
    intrat deja în şomaj tehnic din cauza crizei generate de noul coronavirus.
    Consultanţii fiscali atrag, însă, atenţia că ajutorul de maximum 75% din
    câştigul salarial mediu brut va fi impozitat la fel ca şi salariul. Pe de altă
    parte, vârful tensiunilor generate de criza noului coronavirus în domeniul
    monetar, bancar şi financiar a fost depăşit, dă asigurări guvernatorul Băncii
    Naționale a României, Mugur Isărescu. Oficialul a explicat, într-un comunicat,
    că după ce timp de mai multe zile retragerile de numerar au fost consistente,
    lucrurile s-au stabilizat. Isărescu a explicat că au existat blocaje temporare
    şi punctuale imediat după declararea stării de urgenţă. În perioada 11-20
    martie 2020, băncile au retras în numerar 4,4 miliarde de lei (circa 900
    milioane de euro) de la Banca Centrală, pentru a acoperi cererea populaţiei şi
    a întreprinderilor. Nivelul a fost dublu faţă de decembrie 2019 în perioada
    sărbătorilor de iarnă.

    În ultimele zile, însă, precizează BNR, retragerile s-au
    redus substanţial, iar în prezent, instituţiile de credit îşi pot acoperi din
    interior necesarul de numerar pentru efectuarea plăţilor şi alimentarea fluentă
    a bancomatelor (ATM-urilor). Totodată, fondul de rezervă în numerar al BNR a
    rămas în limitele de prudenţă şi a crescut uşor în ultimele zile. Potrivit
    Băncii Centrale, nu există blocaje în asigurarea cererii de numerar în monedă
    națională. BNR recomandă, totuşi, ca în această perioadă întreprinderile şi
    populaţia să folosească pe cât posibil instrumentele de plată fără numerar.
    După anunţarea deciziilor privind politica monetară a BNR, ratele de dobândă
    s-au redus considerabil, iar cursul de schimb al leului s-a stabilizat într-un
    interval de 1%, cu uşoară tendinţă de creştere în ultimele zile – se mai
    precizează în comunicatul Băncii Naționale.

  • Comisia Europeană creează un cadru de sprijin pentru economie

    Comisia Europeană creează un cadru de sprijin pentru economie

    Cadrul temporar se bazează pe un articol al Tratatului de funcționare a Uniunii Europene şi pleacă de la realitatea că întreaga economie se confruntă cu o perturbare gravă.

    Sunt cinci tipuri de ajutoare pe care guvernele și autoritățile statelor membre le pot acorda companiilor.

    Este vorba în primul rând de granturi directe, avantaje fiscale selective și plăți în avans: statele membre vor putea să instituie scheme care să permită acordarea unei finanțări de până la 800 de mii de euro unei întreprinderi pentru a răspunde nevoilor urgente de bani lichizi.

    Pot fi oferite de asmenea garanții de stat pentru împrumuturile luate de întreprinderi de la bănci: statele membre vor fi în măsură să furnizeze garanții de stat pentru a se asigura că băncile continuă să acorde împrumuturi clienților care au nevoie.

    Cadrul prevede de asemenea împrumuturi publice subvenționate pentru întreprinderi: statele membre vor putea acorda întreprinderilor împrumuturi cu rate ale dobânzilor favorabile. Aceste împrumuturi pot ajuta întreprinderile să acopere nevoile imediate atât de capital circulant, cât și de investiții.

    Sunt luate de asemenea în calcul garanții pentru băncile care direcționează ajutorul de stat către economia reală: unele state membre intenționează să se bazeze pe capacitățile de creditare existente ale băncilor și să le utilizeze drept canal de sprijin pentru întreprinderi, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii.

    Nu în ultimul rând cadrul oferă statelor membre posibilitatea de asigura creditele la export pe termen scurt.

    Vicepreședinta Comisiei Europene, Margrethe Vestager, responsabilă de politica în domeniul concurenței, spune că trebuie acționat rapid şi în mod coordonat pentru a limita impactul cât mai mult.

    Cadrul temporar vine în completarea altor numeroase posibilități aflate deja la dispoziția statelor membre pentru a atenua impactul socio-economic al pandemiei. De exemplu, statele membre pot amâna plata anumitor impozite şi pot subvenționa șomajul tehnic în toate sectoarele). De asemenea, pot fi corda compensații întreprinderilor pentru pagubele suferite din cauza pandemiei.

    De asemenea, statele membre pot acționa imediat prin intermediul unor măsuri de sprijin public care sunt puse la dispoziția tuturor întreprinderilor, cum ar fi subvențiile salariale, suspendarea plății impozitului pe profit și a taxei pe valoarea adăugată sau a contribuțiilor sociale.

    Cadrul va fi în vigoare până la sfârșitul anului. Comisia nu exclude însă posibilitatea ca durata să fie extinsă.