Radio România Internațional

Tag: Sommet Francofonie

  • România, la Sommet-ul ali Francofonie

    România, la Sommet-ul ali Francofonie



    Modernitatea românească easti orlea zorlea ligată di Franţa. Di tu giumitatea a secolului al XIX-lea, după giumitate di mileniu di dominaţie otomană, elitele pro-occidentale ditu Principatele Române ş-feaţiră studiile, tu amprotusa, la Paris. Personaj esenţial tru geopolitica epocăllei, amirălu Napoleaon al III-lea Bonaparte avu un rol important tru Unirea Munteniillei şi Moldovăllei, tru 1859. Yeaturlu italo-francez Carol Davilla agiumsi Bucureşti, tru 1853, cându avea 25 di ani, şi armasi ti totna aoa, tră s’construiască, practic, di la zero, sistemlu sanitar românescu, tu idyiulu kiro civil şi militar. Corpul expediţionar francez cumăndusitu di generalu Henri Berthelot alumtă deadunu cu askerea română tru Primlu Polimu Mondial, tu inşita a curi intrară sumu autoritatea a Bucureştiului tuti provinciile cu populaţie majoritar românească aflate, până atumţea, tru componenţa a imperiilor multinaţionale viţini.


    După ţi, tru 1944, trupili sovietiţi di ocupaţie băgară cu zorea ali Românie un regim comunistu marionetă, Franţa agiumsi s’hibă loc di exil tră mulţă români cari aprăftăsiră s’fugă tru lumea liberă. Tră tuti aesteaa, adiararea ali Românie la Minarea Francofonă, la scurtu kiro după surparea, tru 1989, a dictaturăllei comuniste, fu un gestu absolut natural. Tru yismăciuni 2006, Bucureştiul eara nicukirlu a unlui sommet ali Francofonie. Tora, participarea ali Românie la sommetul ali Francofonie, cari s’ţănu dzălili di ma ninti tru Tunisia, s-concentrară pi anvărtuşearea ali cooperari economică şi tru domeniul ali educaţie cu alanti văsilii francofone şi, maxus, cu aţeali ditu Africa. Tru un interviu ţi ălu deadi a pitricutăllei a noastr4 Radio România la Djerba, reprezentantul ali Românie la reuniune, secretarlu di stat tru ministerul di Externe Traian Hristea, cundille domeniile di sinferu a Bucureştiului


    “Nai ma di simasie sector tru cari putem s-avem un impact mare easti tru prota ş-prota domeniul IT şi securitatea cibernetică, dauă domenii di kipită iu avem excelenţă tru România şi iu companii ditu România suntu di baia kiro prezente pi păzarea africană şi iu potenţialul di creastire easti multu ma mari andicra di cum nă aştiptamu. Un altu domeniu easti, dealihe, industria, exportul a automobilelor şi pieselor componente tră industria auto, iu putemu s’yinimu diznău după ună perioadă di absenţă. Nu dipu tru soni, produsili alimentare. Easti un continent cu un multu mari yinitoru şi minduescu că putemu s-capitalidzămu nu maş alăxearea di bunuri, părmătii, servicii, ama s- includim şi faptul că ari mulţă studenţă ditu aesti văsilii, cari yin tru România tră studiu cu plată. Tru consecinţă, suntu niscănti transferuri financiare cătră România ditu aesti văsilii.”


    La căftarea a prezidentului francez, Emmanuel Macron, declaraţia finală a Sommet-ului conţăne şi ună spuneari ti aputrusearea arusă ditu Ucraina, viţină cu România.


    Autoru: Bogdan Matei


    Armânipsearea: Taşcu Lala

  • România, la Sommet-ul Francofoniei

    România, la Sommet-ul Francofoniei

    Modernitatea românească e indisolubil legată de Franţa. De pe la
    jumătatea secolului al XIX-lea, după jumătate de mileniu de dominaţie otomană,
    elitele pro-occidentale din Principatele Române şi-au făcut studiile, cu
    predilecţie, la Paris. Personaj esenţial în geopolitica epocii, împăratul
    Napoleaon al III-lea Bonaparte a fost avut un rol important în Unirea Munteniei
    şi Moldovei, în 1859. Medicul italo-francez Carol Davilla a ajuns la Bucureşti,
    în 1853, când avea 25 de ani, şi a rămas definitiv aici, pentru a construi,
    practic, de la zero, sistemul sanitar românesc, deopotrivă civil şi militar. Corpul
    expediţionar francez condus de generalul Henri Berthelot a luptat alături de
    armata română în Primul Război Mondial, la sfârşitul căruia au intrat sub
    autoritatea Bucureştiului toate provinciile cu populaţie majoritar românească aflate,
    până atunci, în componenţa imperiilor multinaţionale vecine.

    După ce, în 1944,
    trupele sovietice de ocupaţie au impus României un regim comunist marionetă, Franţa
    a devenit loc de exil pentru foarte mulţi români care au reuşit să fugă în
    lumea liberă. Pentru toate acestea, aderarea României la Mişcarea Francofonă,
    la scurt timp după prăbuşirea, în 1989, a dictaturii comuniste, a fost un gest absolut
    natural. În septembrie 2006, Bucureştiul a şi găzduit un sommet al
    Francofoniei. Acum, participarea României la sommetul Francofoniei, care a avut
    loc ziele trecute în Tunisia, s-a concentrat pe întărirea cooperării economice
    şi în domeniul educaţiei cu celelalte ţări francofone şi, în special, cu cele
    din Africa. Într-un interviu acordat trimisei Radio România la Djerba,
    reprezentantul României la reuniune, secretarul de stat în ministerul de
    Externe Traian Hristea, a menţionat domeniile de interes ale Bucureştiului

    Cel mai important sector în care putem să avem un impact mare este în
    primul rând domeniul IT şi securitatea cibernetică, două domenii de vârf unde
    avem excelenţă în România şi unde companii din România sunt deja prezente pe
    piaţa africană şi unde potenţialul de creştere este mult mai mare decât ne-am
    fi aşteptat. Un alt domeniu este, desigur, industria, exportul automobilelor şi
    pieselor componente pentru industria auto, unde am putea reveni după o perioadă
    de absenţă. Nu în ultimul rând, produsele alimentare. Este un continent cu un
    foarte mare viitor şi cred că am putea capitaliza nu numai transferul de
    bunuri, mărfuri, servicii, ci să includem şi faptul că sunt foarte mulţi
    studenţi din aceste ţări, care vin în România să studieze cu plată. În
    consecinţă, sunt nişte transferuri financiare către România din aceste ţări.

    La solicitarea preşedintelui francez, Emmanuel Macron, declaraţia finală a
    Sommet-ului conţine şi o referire la invazia rusă din Ucraina, vecină României.