Radio România Internațional

Tag: sondaj alegeri

  • Start pentru alegerile europarlamentare

    Start pentru alegerile europarlamentare

    Votul pentru noua configurație a Parlamentului European a debutat, joi, în Marea Britanie și Olanda. Dacă britanicii vor dezvălui rezultatul alegerilor duminică, în Regatul Țărilor de Jos, social-democrații lui Frans Timmermans (PvdA), candidatul socialiștilor europeni la funcția de președinte al Comisiei Europene, au obținut o victorie neașteptată în scrutinul european, conform exit-poll-urilor. Pe locul al doilea s-au clasat liberalii premierului Mark Rutte (VVD) și partidul creștinilor-democrați (CDA). Vineri sunt așteptați să voteze europenii din Irlanda şi Cehia.



    Românii din țară și de peste hotare sunt așteptați la urne, duminică, atât pentru alegerile europarlamentare, cât și pentru referendumul privind justiția convocat de președintele Klaus Iohannis. Astfel, alegătorii vor primi un buletin de vot pentru Parlamentul European și alte două cu întrebările adresate în cadrul referendumului. Cele trei buletine de vot vor fi introduse în trei urne separate, iar introducerea unui buletin de vot în altă urnă decât cea destinată, nu atrage nulitatea acesteia, conform precizărilor Biroului Electoral Central.



    Unde pot vota românii din țară și străinătate



    În cadrul scrutinului pentru Parlamentul European, românii pot alege dintre 13 formațiuni politice (partide sau alianțe) și trei candidați independenți. Cetățenii de pe teritoriul României care se află în ziua alegerilor într-o altă localitate decât cea în care sunt înscriși în lista electorală pot să își exercite dreptul de vot în localitatea respectivă, la orice secție de votare, fiind înscriși pe listele suplimentare de către președintele biroului electoral al secției de votare, pe baza actului de identitate. Românii din afara granițelor au la dispoziție 441 secţii de votare ce pot fi găsite pe harta interactivă pusă la dispoziție de Ministerul Afacerilor Externe.



    Ce spun sondajele din România



    Sondajele dinaintea alegerilor, deseori contestate de reprezentanții partidelor politice, arată o luptă strânsă între PNL, partidul din opoziție cu cei mai mulți parlamentari, și PSD, principala formațiune din coaliția aflată la guvernare. Alianța 2020, formată din USR și PLUS, partidul fostului premier și comisar european, Dacian Cioloș, se află pe poziția a treia în cele mai recente sondaje.



    Pro România, partidul fostului premier social democrat Victor Ponta, și ALDE, liberalii din coaliția de guvernare, sunt creditați cu șanse reale de a obține mandate pentru forul legislativ european. PMP, formațiunea fostului președinte al României, Traian Băsescu, și UDMR, partidul etnicilor maghiari, se află, conform sondajelor, în jurul pragului de 5% care permite prezența în viitorul Parlament European.



    România va avea 32 de mandate de deputați în Parlamentul European, urmând să mai primească unul, prin redistribuire, după retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană.

  • Populismul și extremismul înaintea alegerilor europene

    Populismul și extremismul înaintea alegerilor europene


    Unul din 10 europeni cu drept de vot susține discursul partidelor de extremă dreaptă, potrivit unui sondaj YouGov, publicat vineri, cu o lună înaintea alegerilor pentru Parlamentul European, informează agenția DPA, citată de Agerpres. De precizat că sondajul a fost realizat pentru fundaţia germană Bertelsmann, prin chestionarea a peste 23.000 de persoane din 12 state membre UE.



    “Partidele populiste au reuşit să creeze o bază electorală stabilă pentru ele însele într-o perioadă relativ scurtă de timp. Dar valorile lor ridicate de respingere simultană arată de asemenea cât de periculos ar fi pentru alte partide să imite partidele populiste”, a declarat Robert Vehrkamp, unul dintre autorii studiului.



    Alegătorii europenii știu pe cine nu vor



    Sondajul YouGov mai arată că valori negative mult mai mari decât cele pozitive în rândul electoratului european. Astfel, cel mai probabil că o bună parte din populația UE va vota mai degrabă împotriva unui partid decât din convingere pentru o anumită mişcare politică.


    Doar 6,3% dintre cei chestionaţi au declarat că au o identitate politică pozitivă, în timp ce 48,8% au numit un partid pentru care nu ar vota “niciodată”.



    Datele sondajului publicat vineri mai indică faptul că 50,7% dintre alegătorii europeni resping partidele liberale, 47,8% nu vor susține creştin-democraţii sau conservatorii, 47% nu ar vota niciodată Verzii şi 42% îi resping pe social-democraţi sau socialişti.


    Totuși, rata de respingere este chiar mai mare și în privința mișcărilor de extremă dreaptă. Astfel, 52,8% din electorat respinge dreapta radicală, iar 52,2% dintre respondenți spun că nu ar vota niciodată pentru stânga radicală.



    Interes crescut pentru alegerile europene din mai



    Studiul mai arată că cetățenii europeni sunt cel mai mult receptivi la discursul partidelor extreme când simt că opiniile lor nu sunt reprezentate de principalul curent politic.


    Fundația Bertelsmann a testat această idee prin a arăta selectiv respondenţilor platformele electorale ale partidelor UE. Cei care nu au putut găsi teren comun cu platformele şi-ar declara mai degrabă sprijinul pentru un partid populist, chiar dacă nu ar fi făcut-o la începutul procesului.



    Sondajul YouGov mai constată un interes ridicat pentru alegerile europarlamentare din mai. 68% dintre respondenţi au declarat vor lua parte la scrutin, iar în Germania cifra celor interesați este de 73%.