Radio România Internațional

Tag: sondaj Eurobarometru

  • Europenii consideră că sănătatea mintală este importantă

    Europenii consideră că sănătatea mintală este importantă

    Trebuie spus înainte de toate că sondajul de tip Eurobarometru a fost realizat în luna iunie în toate statele membre ale Uniunii și confirmă faptul că anumite evenimente recente, cum ar fi pandemia de COVID-19, agresiunea Rusiei în Ucraina, schimbările climatice, dar și alte provocări sociale și economice au venit la pachet cu presiuni tot mai mari asupra sănătății mintale. Recunoaște acest lucru public chiar Comisia Europeană.

    Potrivit datelor oficiale, înainte de pandemie, mai puțin de doi din 10 europeni au avut de suferit de pe urma problemelor de sănătate mintală. Acum, situația s-a înrăutățit în condițiile în care aproape jumătate dintre respondenți (mai bine de 4 din 10) spun că s-au confruntat în ultimele douăsprezece luni cu o problemă emoțională sau psiho-socială, stări de depresie sau anxietate.

    Majoritatea celor care au participat la sondaj spun că evenimentele internaționale recente le-au influențat sănătatea mintală într-o oarecare măsură (44 la sută) sau în mare măsură (18 procente).

    Majoritatea celor chestionați (6 din 10 ) consideră că cei mai importanți factori care favorizează o bună sănătate mintală sunt condițiile de viață, urmate de securitatea financiară (mai bine de 5 din 10).

    Pentru mai mult de o treime dintre europeni, starea de bine este dată de contactul cu natura sau de spațiile verzi din marile orașe, de obiceiurile sănătoase legate de somn, de activitatea fizică, sport și mișcare, dar și de relațiile sociale.

    Pe de altă parte, în toate statele membre, marea majoritate a europenilor consideră că utilizarea platformelor de comunicare socială poate avea un impact negativ asupra sănătății mintale, în special a tinerilor.

    În ceea ce privește modalitățile prin care Uniunea poate contribui la îmbunătățirea sănătății mintale, cea mai mare parte a europenilor optează pentru îmbunătățirea calității generale a vieții (45 la sută), dar și pentru un acces mai bun și sprijin pentru diagnosticarea, tratarea și îngrijirea pacienților cu probleme de sănătate mintală (37 la sută) și de sprijinirea sănătății mintale a celor mai vulnerabile persoane (35 la sută).

    Cu toate acestea, potrivit sondajului, mai mult de jumătate dintre respondenții cu probleme de sănătate mintală nu au primit ajutor din partea unui profesionist. Fie pentru că nu au avut acces, fie pentru că nu au solicitat.


  • Două treimi dintre europeni cred că schimbarea climei este una dintre cele mai grave probleme

    Două treimi dintre europeni cred că schimbarea climei este una dintre cele mai grave probleme

    Schimbările climatice din ultima perioadă vin cu probleme grave asupra sănătății. Efectele se văd inclusiv la nivelul psihicului, manifestându-se prin creșterea agresivității și a violenței, până la decese, spun specialiștii.

    Cu toate acestea, românii sunt cei mai dezinteresați europeni de deciziile personale pentru combaterea schimbărilor climatice, arată datele unui sondaj Eurobarometru. Doar 29% din populație spune că a luat astfel de decizii în viața de zi cu zi. La noi, schimbările climatice sunt pe locul trei într-un top al celor mai serioase probleme pe care le avem. Pe primul loc se află sărăcia și conflictele armate. Asta în timp ce77% dintre europeni se arată foarte îngrijorați de problematica schimbărilor climatice și cred că tranziția la economia verde ar trebui să fie accelerată. Cei mai mulți dintre europeni sunt de părere că cei care trebuie să se ocupe de combaterea acestora sunt Uniunea Europeană și guvernele naționale – 56%, urmate de industrie și mediul de afaceri – 53%. Doar 35 % dintre cei intervievati cred că responsabilitatea aparține în primul rând cetățenilor.

    La noi, 70% dintre români consideră că guvernul ar trebui să facă mai multe pentru combaterea schimbărilor climatice. Asta în timp ce peste jumătate dintre europeni, mai precis 63%, spun că au luat decizii de luptă împotriva schimbărilor climatice, în viața de zi cu zi, cum ar fi reducerea deșeurilor, separarea reciclabilelor, transportul prietenos cu mediul, consumul de alimente bio sau reducerea consumului de carne. Cei mai implicați europeni sunt cei din Luxemburg, Finlanda și Suedia, unde peste 80% din populație a luat astfel de decizii, iar pe ultimele locuri se află Polonia, Bulgaria și, la coada clasamentului, România.

    Când vine vorba de soluții, 86% din europeni spun că Uniunea Europeană și guvernele naționale trebuie să eficientizeze consumul de energie până în 2030, prin izolarea clădirilor, instalarea panourilor fotovoltaice și încurajarea utilizării mașinilor electrice. Datele sondajului mai arată că 30 la sută dintre europeni spun că își lasă cât de des pot mașina personală pentru a merge cu bicicleta sau transportul public, în timp ce la noi media este de doar 16%.


  • Eurobarometru: Încrederea în UE este în creștere

    Eurobarometru: Încrederea în UE este în creștere

    Ne vom referi în continuare la rezultatele ultimului sondaj Eurobarometru privind percepţia cetăţenilor europeni asupra politicilor, poziţiilor şi evoluţiilor Uniunii Europene, realizat în perioada 17 iunie – 17 iulie 2022. Vom vedea, de asemenea, diferenţele constatate faţă de precedentul sondaj, realizat în ianuarie-februarie, înainte de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei.

    Constatăm că percepţia pozitivă asupra situaţiei economiei Uniunii Europene în general, dar şi asupra economiilor statelor membre luate în particular, a scăzut uşor de la începutul anului. Majoritatea celor intervievaţi au spus că războiul din Ucraina le-a afectat grav finanţele personale şi se aşteaptă la înrăutăţiri în următoarele 12 luni.

    Principalele preocupări ale cetăţenilor europeni sunt acum, în ordine: inflaţia (34% dintre vocile exprimate, mai mult cu 10 procente faţă de sondajul din ianuarie-februarie), apoi aprovizionarea cu energie (28% acum, cu 12% mai mult decât la începutul anului) şi situaţia internaţională (tot 28%).

    Pe de altă parte, sprijinul pentru moneda Euro a atins acum cel mai înalt nivel înregistrat vreodată: 8 din 10 respondenţi din Zona Euro şi 72% la nivelul întregii Uniuni se declară în favoarea uniunii economice şi monetare europene. Mai mult cu 3% faţă de sondajul din ianuarie-februarie.

    În conformitate cu sondajele anterioare, cetățenii europeni își confirmă sprijinul ferm pentru răspunsul Uniunii Europene la agresiunea rusă în Ucraina. Sprijinul umanitar este cel mai aprobat (92% media Uniunii Europene, faţă de 75% în România), urmat de primirea ucrainenilor care fug din calea războiului (90 % media Uniunii şi 75% în ţara noastră).

    87% dintre cetăţenii europeni intervievaţi şi mai mult de 70% dintre români sunt de acord cu faptul că Uniunea Europeană ar trebui să investească în energia din surse regenerabile; 86% dintre europeni şi 70% dintre români consideră că trebuie redusă dependenţa faţă de gazele ruseşti; iar 86% la nivel european şi 70% în România susţin că stocarea gazelor în statele membre trebuie făcută rapid în perspectiva iernii.


  • Corupția rămâne o problemă gravă pentru cetățenii UE (Eurobarometru)

    Corupția rămâne o problemă gravă pentru cetățenii UE (Eurobarometru)

    Corupția rămâne o problemă gravă în Europa. Potrivit ultimului sondaj Eurobarometru publicat luna aceasta de Comisia Europeană, aproape 70% dintre cetăţenii Uniunii consideră că, în țara lor, corupția este încă larg răspândită, cu referire, în primul rând, la instituţiile publice naţionale. Aproape 60% dintre participanţi au spus că la nivelul partidelor politice există corupţie, iar 55% au arătat direct cu degetul către politicieni.

    În acelaşi timp, europenii rămân pesimişti în ceea ce priveşte măsurile luate la nivel naţional împotriva infracţiunilor de corupţie. Sunt mai puţin de 40% cei care cred că măsurile anticorupţie se aplică imparţial şi fără scopuri ascunse. Mai puţin de 35% consideră că sunt suficiente cercetări şi condamnări pentru a descuraja practicile de corupţie. Şi doar cu puţin peste 30% din europeni au declarat că măsurile anticorupţie din ţările lor sunt eficiente, sau că finanţarea partidelor politice este suficient de transparentă şi de bine supravegheată.
    Sondajul a fost realizat în perioada februarie-martie 2022.

    Sunt foarte interesante statisticile şi infograficele publicate de Comisie despre nivelul corupţiei de la ţară la ţară.

    Marea majoritate a europenilor – peste 70% – consideră că a oferi bani, o atenţie sau un favor în schimbul unui serviciu de administraţie publică este inacceptabil. La întrebarea «cât de răspândită este corupţia în ţara dumneavoastră » distingem trei grupuri de ţări: cele în care oamenii cred că este foarte larg răspândită, precum Portugalia, Spania, Italia, Malta, Slovenia, Croaţia, Ungaria, Cehia, Slovacia, Letonia şi Lituania, dar şi România, Bulgaria şi Grecia. În aceste ţări oamenii cred că proporţia corupţiei este între 95 şi 65 la sută.

    Irlanda, Franţa, Belgia, Olanda, Luxemburg, Polonia, Austria şi Estonia consideră că da, corupţia este răspândită, dar în proporţie mai mică. Între 34 şi 64%.

    În fine, ţările unde oamenii au răspuns că fenomenul corupţiei se manifestă cel mai puţin sau aproape deloc sunt cele nordice : Suedia, Finlanda şi Danemarca. Aici proporţia actelor de corupţie este de maxim 34%.


  • #EU4FairWork

    #EU4FairWork

    La nivelul Uniunii Europene, munca la negru este definită drept orice activitate plătită legal, dar care nu este declarată autorităților publice, […] ținând cont de diferențele existente între sistemele de reglementare ale statelor membre .

    Un nou Eurobarometru special relevă amploarea problemei: unul din zece europeni spune că, în ultimul an, a cumpărat bunuri sau servicii care ar putea să provină dintr-o muncă nedeclarată, iar o treime dintre europeni afirmă că ştiu pe cineva care lucrează la negru.

    Sondajul mai arată că mai ales angajații independenți și lucrătorii mobili sunt în pericol și evidenţiază noile provocări legate de economia colaborativă. În sfârşit, jumătate dintre europeni consideră că riscul de a fi descoperit că munceşti la negru este scăzut; totuşi, ponderea respondenților care percep un risc ridicat a crescut în comparație cu sondajele anterioare.

    Nicolas Schmit, comisarul pentru Ocuparea Forței de Muncă și Drepturile Sociale, subliniază că orice muncă este importantă şi că toţi lucrătorii merită drepturi sociale. Prin lansarea acestei campanii – a explicat comisarul -, se urmăreşte ca muncitorii, întreprinderile și guvernele să colaboreze pentru a recunoaște beneficiile muncii declarate. Uniunea își dublează eforturile pentru combaterea muncii la negru, prin încurajarea cooperării între statele membre și prin creșterea gradului de conștientizare în rândul cetățenilor din toată Europa – a mai spus Nicolas Schmit.

    Campania de transformare a muncii la negru în muncă declarată este lansată pe reţelele sociale. În 16 martie 2020, va începe o săptămână de acțiune pentru munca declarată în statele membre ale Uniunii Europene, cu o serie de activități, inclusiv inspecții în sectoarele riscante, sesiuni de informare, vizite la licee și multe altele.

    Totodată, Comisia va adopta un raport privind activitățile platformei europene de combatere a muncii nedeclarate, care reunește autorități competente din toate statele membre și reprezentanți ai partenerilor sociali intersectoriali la nivel comunitar. Rețeaua ajută țările membre să învețe unele de la altele și să se angajeze într-o cooperare transfrontalieră mai strânsă.

    Lansată în 2016, platforma urmează să fie integrată, în curând, în Autoritatea Europeană a Muncii, fapt care îi va permite să facă și mai mult – precizează Executivul de la Bruxelles într-un comunicat.