Radio România Internațional

Tag: Sonya Gospodinova

  • Erasmus+ și Corpul european de solidaritate, mai accesibile

    Erasmus+ și Corpul european de solidaritate, mai accesibile

    Prin intermediul unui
    nou cadru de măsuri de incluziune, Comisia Europeană stimulează puternic
    egalitatea în spațiul european al educației și își îndeplinește promisiunea în
    ceea ce privește primul principiu al Pilonului european al drepturilor sociale,
    care prevede că orice persoană are dreptul la educație, formare profesională și
    învățare pe tot parcursul vieții.


    Sonya Gospodinova, purtătoare de cuvânt la
    Comisia Europeană:

    Măsurile de incluziune în programul Erasmus
    plus și în Corpul european de solidaritate includ, de exemplu, sprijin
    financiar pentru cei cu mai puține șanse pentru a acoperi cheltuieli sau nevoi
    suplimentare. Comisia solicită ca agențiile și factorii de decizie de la
    nivelul statelor membre să implementeze măsurile la nivel local sau național
    folosind alte fonduri naționale sau europene pentru a completa ajutorul financiar pe care îl oferim.
    În plus, participanții vor avea ocazia să profite de anumite oportunități cum
    ar fi: sprijin lingvistic, vizite pentru pregătire sau mai mult mentorat,
    înainte, în timpul sau după proiect sau deplasare. Motivul e ca ei să beneficieze la maximum de
    experiența lor. În plus, programele vor acorda sprijin organizațiilor implicate
    în proiectul de incluziune. De asemenea, vor oferi o gamă mai largă de proiecte
    și oportunități de mobilitate, pentru ca participanții să afle care dintre
    acestea se potrivește mai bine nevoilor lor. De asemenea, vor exista mecanisme
    care vor acorda prioritate proiectelor de calitate care implică participanți cu
    mai puține șanse. Acestea se vor adresa echipelor pentru incluziune și diversitate.


    Comisia Europeană
    va monitoriza îndeaproape punerea în aplicare a acestor măsuri de incluziune la
    nivel național prin intermediul agențiilor naționale dedicate Erasmus+ și
    Corpului european de solidaritate. Sonya
    Gospodinova, purtătoare de cuvânt.

    Măsurile de incluziune sunt importante,
    dar ceea ce e și mai important e implementarea. În această privință, agențiile naționale au un rol esențial,
    fiindcă ele se ocupă de implementare, iar Comisia monitorizează acest proces.
    De exemplu, pentru rezolvarea unor probleme specifice de accesare la nivel
    național, agențiile naționale își elaborează planurile lor de acțiune, a fost
    deja înființată o rețea de angajați pentru incluziune și diversitate în cadrul
    agențiilor naționale pentru facilitarea acestei activități și pentru schimbul
    de bune practici.

    Comisia păstrează,
    apoi, legătură cu toți factorii cheie din organizații și agențiile care
    lucrează în domeniul incluziunii și ai diversității, experți și chiar cu
    participanții. Agenția din România lucrează eficient și e conectată atât cu
    părțile interesate locale și organizațiile din România, cât și cu cele de la
    nivel european.

    Directoarea agenției din România, Monica Calotă, și-a câștigat
    aprecierea colegilor pentru programul 2014-2020. În ceea ce privește România,
    în programul Erasmus + s-au înregistrat peste 270.000 de participanți, din
    toate nivelurile de educație, instruire și mobilitate înscriși sau în curs de
    finalizare. De asemenea, s-au încheiat 875 de parteneriate strategice între
    școli, universități, organizații de tineret, autorități publice și firme din
    România. Bursele acordate au fost de 141 milioane de euro. În ceea ce privește
    programul Corpul european de solidaritate, s-au înregistrat 1272 de
    participanți din România în această perioadă, iar 488 dintre aceștia au fost cu
    oportunități reduse.



  • Inițiativa europeană privind infrastructura de comunicații cuantice

    Inițiativa europeană privind infrastructura de comunicații cuantice

    Toate statele
    membre UE s-au angajat să conlucreze împreună cu Comisia Europeană și cu
    Agenția Spațială Europeană, pentru a construi
    EuroQCI, o infrastructură securizată de comunicații cuantice care va
    acoperi întreaga UE.



    Sonya
    Gospodinova, purtător de cuvânt al Comisiei Europene pe probleme de piaţă
    internă, industrie, industria de apărare şi aerospaţială, educaţie, cultură,
    sport şi tineret, ne-a explicat:

    Iniţiativa Euro Cuantum
    Communication Infrastructure este foarte importantă. Ideea a apărut în iunie
    2019, la Bucureşti, la Întâlnirea digitală, care s-a desfăşurat în marja preluării
    de către România a preşidenţiei rotative a Consiliului Uniunii Europene. La
    acel moment şapte state membre, Belgia, Germania, Italia, Luxemburg, Malta,
    Olanda şi Spania au semnat declaraţia prin care s-au angajat să exploreze cum
    să dezvolte şi să implementeze infrastructura de comunicaţii cuantice, în
    întreaga Uniune Europeană, în următorii zece ani. De ce este o astfel de
    intrastructură importantă? Auziţi mereu exemple foarte concrete la
    nivel de autorităţi publice, organizaţii internaţionale, companii private care
    suferă de pe urma atacurilor cibernetice. Astfel, protecţia flowului
    informaţional şi comunicaţiilor este extrem de importantă. Această iniţiativă
    va avea obiective mai largi, dar unul dintre obiective este să se asigure că
    folosim tehnologii mai sigure, tehnologii cuantice, pentru upgradarea
    sistemului de comunicaţii în toate statele membre UE, să ne asigurăm că
    transmiterea şi stocarea datelor şi a informaţiilor, în special a celor
    sensibile este bine protejată.



    Ideea este ca până în 2027 să fie asigurată
    infrastructura necesară. EuroQCI va face parte dintr-o acțiune mai amplă a
    Comisiei de lansare a unui sistem de conectivitate securizată prin satelit care
    va pune la dispoziție banda largă de mare viteză peste tot în Europa. Aici
    intervine rolul Agenţiei Spaţiale Europene şi asta pentru că, după cum am aflat
    de la Sonya Gospodinova:

    În această iniţiativă avem două componente.
    Una este cea terestră, iar aici ideea este să fie upgradat sistemul actual de comunicaţii,
    din statele membre, cu tehnologie cuantică. Cu cât tehnologia folosită e mai
    sigură, pentru a ne asigura că transmisia, transportul şi stocarea datelor se
    fac în cel mai sigur mod, cu atât e mai bine. Asta se întâmplă la nivel
    european. Dar dacă dorim acest sistem să se extindă la nivel mondial, atunci
    avem nevoie de ajutorul agenţiei spaţiale care să contribuie la transmiterea şi
    stocarea informaţiei tot prin folosirea tehnologiei cuantice.


    Acum ne aflăm în prima fază, în care ne asigurăm
    că sistemele de comunicaţii, care există deja, sunt upgradate cu tehnologia
    cuantică. Adesea tehnologia cuantică vine dinafara Uniunii Europene, existând
    companii din ţări terţe, care o pun la dispoziţie, aşa că pentru UE este foarte
    important să ajungă să producă astfel de tehnologie, pentru a nu depinde de
    furnizori externi.



  • Voluntariatul în rândul tinerilor din UE

    Voluntariatul în rândul tinerilor din UE

    Comisia Europeană a
    lansat recent o consultare publică privind mobilitatea tinerilor voluntari în
    întreaga Uniune Europeană. Prin consultarea care va dura 12 săptămâni, se vor
    colecta opiniile cetățenilor și se vor identifica noi provocări și oportunități
    în domeniul voluntariatului în rândul tinerilor. Există un interes real în
    privința voluntariatului și a activităților transfrontaliere, spune Sonya
    Gospodinova, purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene.

    În anul 2020, am
    realizat un studiu, iar o treime dintre participanții la acest studiu au
    afirmat că au participat la activități de voluntariat în ultimul an. Am
    observat și noi interesul tinerilor europeni în privința Corpului european de
    solidaritate, care e programul european de sprijin al tinerilor pentru
    voluntariat în UE, dar și în afara UE. Așadar, voluntariatul e foarte
    important, iar în decursul anului trecut, în timpul crizei Covid-19, am
    descoperit că încă mai există provocări și bariere ale activităților de
    voluntariat. Așadar, am vrut să adunăm punctele de vedere ale tinerilor, dar și
    ale tuturor cetățenilor, pentru a înțelege mai bine care sunt provocările, care
    sunt punctele lor de vedere, pentru a îmbunătăți cadrul activităților de voluntariat.


    Această inițiativă
    le va permite tinerilor din Europa să profite pe deplin de oportunitățile
    oferite de noul Corp european de solidaritate și să participe în condiții
    optime la activitățile transfrontaliere de solidaritate organizate de
    autoritățile naționale sau de organisme private. Scopul consultării este de a
    înțelege mai bine provocările, dar și oportunitățile posibile.

    Sonya
    Gospodinova, purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene: Am colectat deja
    informații de la experți și cercetători, iar acum vrem să aflăm ce cred tinerii
    și cetățenii UE. Astfel, am deschis această consultație timp de 12 săptămâni.
    Va fi disponibilă online pe Portalul European pentru Tineret, în toate limbile
    UE, inclusiv în limba română. Ascultătorii pot accesa acest portal și-și pot
    exprima opinia. Termenul limită este 21 iulie. După ce vom primi toate
    părerile, vom începe evaluarea, iar în baza acesteia vom dori să actualizăm
    recomandarea Consiliului în privința voluntariatului în rândul tinerilor.
    Consultările au început deja, s-au lansat în data de 28 aprilie, și avem deja
    multe contribuții, una dintre ele fiind din România. Așadar, îndemn
    ascultătorii dumneavoastră să acceseze platforma, să ne ofere punctele lor de vedere,
    astfel încât nevoile specifice ale cetățenilor români să fie luate în calcul
    când vom face evaluarea și vom revizui recomandarea.


    Portalul european
    pentru tineret oferă informații la nivel european și național cu privire la
    oportunitățile și inițiativele de interes pentru tinerii care trăiesc, învață
    și lucrează în Europa. Acesta nu se adresează numai tinerilor, ci și altor
    părți interesate, care își desfășoară activitatea în domeniul tineretului.


  • Erasmus+, investitie pentru generatiile viitoare ale UE

    Erasmus+, investitie pentru generatiile viitoare ale UE

    Comisia Europeană a
    publicat raportul anual pentru 2019 privind Erasmus+, care arată că programul
    și-a îndeplinit pe deplin obiectivele, cu niveluri excelente de punere în
    aplicare și o utilizare eficientă a fondurilor. În 2019, accentul a fost pus pe
    continuitatea priorităților programului, spune Sonya Gospodinova, purtător de
    cuvânt la Comisia Europeană:


    Dacă în anii precedenți accentul a fost pus
    pe activități care au promovat incluziunea socială, echitatea și cetățenia
    activă prin educație formală și non-formală, pregătire, tineret și sport, de
    această dată au fost incluse în program și acțiuni cu privire la dezvoltarea
    profesională a educatorilor și a lucrătorilor în domeniul tineretului, care au
    de-a dace cu abandon școlar timpuriu și medii defavorizate.

    Vă pot da câteva
    cifre concrete pentru a exemplifica succesul programului. În jur de 111.000 de
    organizații au beneficiat de finanțare, în 2019, pentru a duce la bun sfârșit
    aproximativ 25.000 de proiecte. În privința tinerilor, mai mult de 174.000 de
    persoane – tineri și lucrători în domeniul tineretului, au beneficiat de
    finanțarea Erasmus+ fie în forma schimburilor de experiență sau a oportunităților
    de muncă. E important de menționat că avem și câteva inițiative noi, cum ar fi
    Alianța Universităților Europene. 70 dintre acestea au început în luna iunie
    2019, cu un buget de aproape 85 de milioane de euro.



    În luna decembrie, s-a
    ajuns la un acord politic în privința finanțării viitoare, continuă Sonya
    Gospodinova, purtător de cuvânt la Comisia Europeană.

    În 2020 am încheiat
    exercițiul financiar anterior, iar acum, din 2021 începem o nouă perioadă de
    șapte ani. Astfel, vom avea un buget de 26 de miliarde de euro pentru întreaga
    perioadă. Programul va avea în vedere proiecte și mai inovatoare și incluzive,
    cu accent pe dezvoltarea digitală sau mai sustenabilă și alte inițiative pilot
    precum Universitățile Europene, Centre de Excelență Profesională și Discover
    EU.


    Programul Erasmus+
    a oferit șansa unui procent de 3,7% dintre tinerii europeni să studieze, să se
    antreneze, să fie voluntari sau să capete experiență profesională peste hotare.
    Sonya Gospodinova, purtător de cuvânt la Comisia Europeană:

    Printre proiectele de care au beneficiat organizațiile din România, în
    2019, se numără Merg la școală începând de azi, o strategie pentru prevenirea
    abandonului școlar timpuriu. Organizația coordonatoare a fost Școala Gimnazială
    Petru Rareș. Aceasta a primit o bursă de 30.280 de euro. Obiectivul pregătirii
    a fost ca profesorii să prevină absenteismul și să păstreze în școală copiii
    din grupuri cu risc de abandon, mai ales copiii de etnie romă, cei din familii
    sărace sau cu părinți care lucrează peste hotare. Aș mai vrea să evidențiez un
    proiect important. Se numește Conștientizarea genurilor în cadrul predării.
    Este un parteneriat între organizațiile din România și din Luxemburg, cu o
    bursă de 263.768 de euro. Au fost sprijiniți profesorii în privința egalității
    de gen și a diversității. Scopul a fost conștientizarea reprezentării slabe a
    fetelor în domeniul științelor, ingineriei și a matematicii, respectiv lipsa
    femeilor cu cariere în aceste domenii.


    Așadar, Erasmus
    rămâne o poveste de succes europeană, care continuă să-și dovedească, de mai
    bine de trei decenii, valoarea adăugată.


  • Planul de acțiune privind proprietatea intelectuală

    Planul de acțiune privind proprietatea intelectuală

    Comisia Europeană a
    publicat recent un nou plan de acțiune privind proprietatea intelectuală,
    pentru a ajuta în special întreprinderile mici și mijlocii să profite la
    maximum de invențiile și de creațiile lor și pentru a asigura faptul că acestea
    pot aduce beneficii economiei și societății.



    Sonya Gospodinova, purtătoare
    de cuvânt a Comisiei Europene, spune că proprietatea intelectuală este foarte
    importantă pentru economia UE, fiind un motor al creșterii economice.

    Aceasta ajută companiile să-și valorifice bunurile intangibile și
    să-și valorifice creațiile și invențiile. Pe de altă parte, și societatea este
    ajutată să beneficieze de aceste creații și invenții. În mod normal,
    proprietatea intelectuală ajută inovația, stimulând-o și intensificând-o. De
    asemenea, în timpul crizei provocate de pandemia Covid-19, am remarcat că
    apărarea proprietății intelectuale e foarte importantă în efortul de a combate
    criza. Acest lucru favorizează dezvoltarea rapidă de tehnologii pentru
    tratamente, vaccinuri și medicamente noi.


    În cadrul Uniunii
    Europene, sistemul pentru apărarea proprietății intelectuale este foarte bine
    pus la punct, spune Sonya Gospodinova, purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene.

    Cadrul legal existent e foarte bun dacă-l comparăm cu cel din țări
    terțe, însă trebui să ne asigurăm că este adaptat erei moderne, guvernată de
    tehnologia digitală. Prin acest plan de acțiune ne dorim să avem o abordare
    amplă și integrală pentru modernizarea sistemului de protecție a proprietății
    intelectuale. De exemplu, ne dorim îmbunătățirea protecției brevetelor de
    invenție și a drepturilor de autor.

    De asemenea, ne dorim să ajutăm companiile
    mici și mijlocii să profite mai mult de avantajele drepturilor proprietății
    intelectuale. Exemplul unei acțiuni foarte concrete este că vom oferi
    întreprinderilor mici și mijlocii mai mult de 20 de miliarde de euro, împreună
    cu Oficiului Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală, sub formă de
    tichete valorice. Acestea vor acoperi o parte dintre costurile întreprinderilor
    care vor dori să folosească instrumentul pentru a-și proteja proprietatea
    intelectuală. O parte a taxelor va fi plătită folosind aceste tichete valorice.
    Apoi, vrem să ne asigurăm că drepturile pentru proprietatea intelectuală sunt
    respectate.

    Am remarcat că importurile de produse contrafăcute sau piratate se
    ridică la valoarea a 6,8% din produsul intern brut al UE. Vrem să ne asigurăm
    că asemenea bunuri nu vor mai fi importate pe piața Uniunii. În plus, vrem să
    ne asigurăm că întreprinderile noastre, când funcționează în țări terțe, în
    afara Uniunii Europene, sunt mai bine protejate.


    În prezent,
    sectoarele industriale care utilizează intensiv drepturile de proprietate
    intelectuală reprezintă aproape 45 % din PIB-ul Europei și contribuie în mod
    direct la crearea a aproximativ 30 % din totalul locurilor de muncă.