Radio România Internațional

Tag: Sorana Georgescu Gorjan

  • Jurnal românesc – 17.04.2023

    Jurnal românesc – 17.04.2023

    În contextul unui deficit al cadrelor didactice, universitățile din Timișoara caută variante ca să poată aduce în fața studenților dascăli români care profesează în străinătate. Rectorul Universității de Vest din Timișoara, Marilen Pirtea, spune că e deja o certitudine că vor fi cercetători români plecați în străinătate care, într-o formă sau alta, vor contribui la formarea studenților: Prin această zonă de online dispar criteriile teritoriale și regionale sau vecinătăți fizice. Suntem la un click distanță de fiecare cercetător și avem programe foarte multe dezvoltate prin care aducem profesori invitați, programe de teaching training, cercetători care să vină o săptămână, o lună, un an, pe o perioadă pe care și-o doresc și au posibilitatea să se integreze în modul de predare și de cercetare al UVT. Și deja avem discuții punctuale cu astfel de cercetători care vor veni.”, a declarat rectorul Universității de Vest din Timișoara, subliniind totodată că un cercetător din Germania procură substanțele necesare în 5 zile, la noi în 5 luni prin proceduri birocratice. Cercetătorii au nevoie de următorul lucru: mai multă putere de decizie, mai multe resurse și mai puțină birocrație.”



    Mai multe producţii cinematografice din ţara noastră vor participa în perioada 21-23 aprilie la Festivalul de Film Românesc de la San Francisco. Ajuns la cea de-a VIII – a ediție, festivalul cuprinde anul acesta o selecţie de filme ce va fi prezentată sub titlul: Stories in Motion: Chartering Paths in Romanian Cinema”/ Poveşti în mişcare: trasee definitorii ale cinematografului românesc”. Evenimentul se va deschide cu o proiecţie a filmului dramatic Miracol” în regia lui Bogdan George Apetri, producţie realizată în 2021, care s-a bucurat de un mare succes de presă şi de public în Statele Unite ale Americii. Din program mai fac parte pelicule precum: RMN, Metronom, Neidentificat şi Oameni de treabă.



    Institutul Cultural Român Mihai Eminescu” la Chișinău sprijină organizarea celei de-a XIII-a ediții a Concursului Internațional de Canto Academic Alexei Stârcea” – un eveniment bienal cu tradiție, organizat de Filarmonica Națională Serghei Lunchevici” în colaborare cu Uniunea Muzicienilor din Republica Moldova, cu susținerea Ministerului Culturii al Republicii Moldova și care anul acesta va avea loc în perioada 25-27 aprilie 2023, la Palatul Republicii din Chișinău.


    ICR Chișinău acordă, în mod tradițional, cele 2 premii I de interpretare pentru categoriile: Voce Bărbați și Voce Femei, în valoare de 500 EUR fiecare, evenimentul înscriindu-se în seria de proiecte destinate încurajării şi promovării tinerelor talente, precum şi creării unui dialog între muzicienii din România, Republica Moldova şi Ucraina.



    Institutul Cultural Român organizează prima participare cu stand a României la jazzahead! Bremen, Germania, unul dintre cele mai importante târguri internaționale destinate profesioniștilor și artiștilor din lumea jazzului, în perioada 27-30 aprilie 2023.


    jazzahead! reprezintă cel mai mare eveniment internațional organizat în Europa și dedicat profesioniștilor din lumea jazz-ului, având o istorie de peste 20 de ani în realizarea și menținerea legăturilor de colaborare, atât la nivel de instituții, cât și la nivel de organizații partenere și actori individuali sau reprezentanți ai celor mai mari festivaluri internaționale de jazz din lume și este considerat de vizitatorii profesioniști din întreaga lume reuniunea familiei jazzului mondial”.


    Formatul târgului presupune desemnarea anuală, prin rotație, a unei țări cu statut de invitat de onoare. Germania deține acest titlu în 2023 și beneficiază de un stand aparte, de o serie de evenimente dedicate, dar și de o vizibilitate sporită. De-a lungul timpului, au fost prezenți peste 3.000 delegați din 64 de țări invitate.



    A trecut la cele veșnice Sorana Georgescu-Gorjan, fiica inginerului Ștefan Georgescu-Gorjan, realizatorul tehnic al Coloanei Infinitului, care și-a dedicat viața cercetării fundamentale a vieții și operei creatorului sculpturii moderne, Constantin Brâncuși.


    Sorana Georgescu Gorjan s-a născut la Petroșani (județul Hunedoara) la 1 martie 1939, în familia inginerului Ștefan Georgescu — Gorjan și a profesoarei de franceză Voichița (născută Duma). A absolvit Facultatea de Litere, a lucrat mai întâi ca traducătoare la Institutul de Oncologie de la Fundeni, apoi la redacția de limbi străine a Academiei Române, până la ieșirea la pensie.


    Familia Gorjan a avut o contribuție importantă în viața și opera lui Brâncuși, potrivit criticului de artă Pavel Șușară: Prezența unică și providențială în viața profundă și în opera majoră a lui Constantin Brâncuși este aceea a familiei Gorjan, reprezentată prin trei generații, ele însele exemplare: Ion Georgescu-Gorjan, Ștefan Georgescu-Gorjan și Sorana Gorjan. Dacă primul dintre Gorjeni, Ion, l-a sprijinit material, moral și sufletește pe tânărul Brâncuși, cel de-al doilea, Ștefan, i-a fost partener, și coautor, la cel mai temerar proiect artistic de for public al sec. XX, Ansamblul de la Tg. Jiu, creatorul soluției tehnice unice pentru realizarea și susținerea Coloanei fără sfârșit, iar cea de-a treia generație, Sorana Gorjan, s-a dedicat, cu o pasiune enormă și cu un devotament unic, atât posterității lui Brâncuși, operei sale mereu provocatoare, cât și valorificării celei mai prețioase arhive Brâncuși din România, aceea care constituie patrimoniul familiei Gorjan“.






  • Sorana Georgescu Gorjan

    Sorana Georgescu Gorjan

    Sorana Georgescu Gorjan est la fille de l’ingénieur Ştefan Georgescu Gorjan, qui a collaboré avec Constantin Brâncuşi à élever la Colonne sans fin, de Târgu Jiu (sud), et la nièce de Ion Georgescu Gorjan, un bon ami de Brâncuşi, à qui l’artiste avait fait un buste en 1902. Etant donné son activité de rédactrice aux Editions de l’Académie Sorana Georgescu Gorjan a repris les archives familiales et la préoccupation pour Constantin Brâncuşi. Elle a été le rédacteur de l’ouvrage de Barbu Obregianu — « Brâncuşi en Roumanie ». « Mon amour pour Brâncuşi a commencé voici très longtemps, parce que je suis née dans la maison où Brâncuşi a été accueilli par papa, à Petroşani, lorsqu’il a fait la Colonne sans fin. Je suis née après que Brâncuşi a quitté le pays, en 1939, après qu’il eut réalisé la Colonne, mais ce qui se racontait en famille, ce que nous avions dans la maison — le buste de mon grand-père, réalisé par Brâncuşi, la première œuvre d’art que j’ai vue en étant enfant, tout cela m’a marquée depuis que j’étais petite. »



    Ces derniers temps, les œuvres de Brâncuşi qui se trouvent généralement dans des musées ou des collections privées, se vendent de mieux en mieux. Il y a même un classement des ventes, dit Sorana Georgescu Gorjan. « En 2009, une œuvre en bois de Brâncuşi a été vendue, à Paris, chez Christie’s, contre 37 millions de dollars. Il s’agit du «Portrait de Mme LR », que Brancusi a travaillé en 1914 et que son ami, Fernand Léger, avait repris, suite à un échange. Cette création n’a pas été vendue, à l’époque, ce fut juste un échange d’œuvres d’art. « Le portrait de Mme LR » est entré, par la suite, dans la collection d’Yves Saint-Laurent, qui l’a acheté aux enchères, à Paris, en février 2009, contre cette somme record de 37 millions de dollars.


    Une deuxième oeuvre a été très bien vendue en 2005 — un Oiseau dans l’espace, en marbre, faisant partie de la collection de Léonie Ricou, la même LR. Après la mort de celle-ci, c’est son mari qui en a hérité. Cette sculpture a été retrouvée des années après, dans un coffre, lorsque tout le monde ignorait déjà son existence. Elle a été authentifiée et vendue contre 27,5 millions de dollars.


    Une troisième œuvre, par ordre décroissant, a été vendue en mai 2002 ; il s’agit d’une Danaïde en bronze doré, vendue contre 18 millions de dollars. Cette sculpture avait été achetée il y a un siècle, en 1914, lors de la première exposition personnelle de Brâncuşi organisée aux Etats-Unis par la famille Stieglitz. A ce moment-là, elle a été achetée par la famille Meyer, à laquelle elle a appartenu jusqu’à sa vente, en 2002. »



    Actuellement, dit notre invitée, on ne trouve plus beaucoup de travaux de Brâncuşi en marbre, bronze ou bois, et les ouvrages en plâtre ont commencé à avoir de plus en plus de valeur. Très récemment, en mai dernier, un plâtre d’après le célèbre Baiser a été vendu pour 8,5 millions de $. En novembre 2012, un plâtre de l’ouvrage « Une muse » a été vendu pour 12 millions de $. Ce sont pratiquement des moulages, moins intéressants, mais à cause de l’absence d’ouvrages sur le marché, les œuvres de Brâncuşi commencent à être de plus en plus recherchées.



    Parmi toutes les œuvres de Brâncuşi il y en a une que Sorana Georgescu Gorjan aime en particulier: « La création la plus chère à mon cœur, c’est le buste du grand-père, Ion Georgescu Gorjan, qui se trouve au Musée national d’Arts de Bucarest, dans la salle Brâncuşi. Cette œuvre date de 1902. C’est un gypse très beau, académique, dont le regard a été revu par Brancusi en 1937 lorsqu’il a réalisé la Colonne. Il a alors raconté à mon père combien il s’était réjoui d’avoir deviné son regard. C’est une œuvre que je vais admirer à chaque fois que je peux. Je vois mon grand-père et je me souviens de mon enfance et des liens que ma famille a eus avec Brâncuşi».



    Sorana Georgescu Gorjan se rendra en août à Targu–Jiu, pour participer à une discussion sur l’inscription au patrimoine de l’UNESCO du complexe architectonique de la ville. Le Centre culturel Brâncuşi organisera à cette occasion une conférence sur le patrimoine et les moyens de mieux faire connaître les œuvres de Brâncuşi auprès de ses habitants.


    (Trad.: Ligia, Alexandra Pop, Dominique)