Radio România Internațional

Tag: Sorin Campeanu

  • Retrospectiva săptămânii 26.09 – 1.10.2022

    Retrospectiva săptămânii 26.09 – 1.10.2022


    România condamnă așa-zisele referendumuri din Ucraina


    Alături de comunitatea internațională, România a condamnat și ea în termenii cei mai fermi referendumurile ilegitime organizate în regiunile ocupate ilegal de trupele ruse în Ucraina și a anunțat că nu recunoaşte rezultatele lor. Aceste simulacre de consultare populară reprezintă o încălcare gravă a dreptului internaţional şi, prin urmare, nu produc niciun fel de efect juridic, potrivit MAE român. Ministerul de la București mai afirmă că Moscova demonstrează, încă o dată, că încalcă principiile fundamentale ale dreptului internaţional şi că acţionează contrar responsabilităţilor care îi revin ca membru permanent al Consiliului de Securitate. Bucureștiul și-a reiterat, totodată, sprijinul ferm pentru independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială ale Ucrainei. În același timp, în contextul evoluţiilor recente din Rusia, Ministerul le recomandă românilor să evite călătoriile neesenţiale pe teritoriul rus, iar celor care se află temporar să ia în considerare părăsirea acestuia cât mai curând.



    Prețurile la combustibili și energie


    Executivul de la București a adoptat, joi, ordonanţa de urgenţă prin care se menţine încă trei luni măsura compensării cu 50 de bani la litrul de combustibil. Statul acordă de la buget jumătate din valoarea compensării, 25 de bani, dacă şi comerciantul aplică aceeaşi reducere de preţ. De la introducerea acestei măsuri, la începutul lunii iulie, efortul bugetar este calculat la echivalentul a circa 120 de milioane de euro, iar pentru următoarele trei luni se estimează că va fi necesară o sumă similară. Tot în această săptămână, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului privind plafonarea şi compensarea preţurilor la energie a trecut de Senatul de la București și merge acum la Camera Deputaţilor, for decizional în acest caz. Numeroase amendamente au fost adoptate de senatori, care au extins și lista beneficiarilor.



    O delegație a României a mers în Japonia


    Premierul român, Nicolae Ciucă, şi preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, s-au aflat, în această săptămână, în Japonia, unde au participat la funeraliile de stat organizate în onoarea fostului premier Shinzo Abe. Luni, Nicolae Ciucă s-a întâlnit cu omologul său nipon,Fumio Kishida, cu care a discutat despre securitate și apărare – unul din cei patru piloni de cooperare ai viitorului Parteneriat Strategic dintre România și Japonia, dar și despre colaborarea economică, având în vedere că Japonia este cel mai mare investitor asiatic în România. Premierul nipon l-a asigurat pe omologul său român de întreg sprijinul pentru încheierea Parteneriatului Strategic și consolidarea colaborării bilaterale, inclusiv pe plan extern, în contextul regional și internațional ce necesită protejarea democrației și a statului de drept.



    Sorin Cîmpeanu şi-a dat demisia din funcţia de ministru al Educaţiei


    Sorin Cîmpeanu, aflat de la începutul săptămânii în centrul unui scandal de plagiat, şi-a dat demisia din funcţia de ministru al Educaţiei. El este acuzat că ar fi plagiat, într-un curs de specialitate, zeci de pagini care aveau ca autori alţi profesori de la Universitatea de Ştiinte Agricole şi Medicină Veterinară din Bucureşti. Sorin Cîmpeanu a negat acuzaţiile şi a susţinut că miza o reprezintă blocarea Legilor educaţiei. În urmă izbucnirii scandalului acuzaţiilor de plagiat, partidele USR şi Forţa Dreptei anunţaseră că depun o moţiune simplă împotriva ministrului Educaţiei. Sorin Cîmpeanu îşi încheie astfel, prin demisie, cel de-al doilea mandat de ministru al Educaţiei, început în decembrie 2020.



    Date și estimări privind economia României


    Economia României a evoluat în prima jumătate a anului mult mai bine decât se anticipa. O confirmă cel mai recent raport al BERD, dar și estimările recente ale FMI. Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare arată că, după o revenire de 5,9% în 2021, stimulată de consumul privat, PIB a înregistrat un avans surprinzător de 5,8% în primele luni ale lui 2022. Instituția avansează cifra de 5,4% creștere economică pe ansamblul anului 2022. La rândul său, Fondul a estimat un avans al economiei românești de 4,8%, în creştere cu peste 2 procente. Avansul se va tempera, însă, în 2023, BERD prognozând o creștere economică de 1,9 procente, valoare revizuită, totuși, și ea în sus faţă de estimarea din luna mai. Pe de altă parte, potrivit statisticienilor, deficitul bugetar al României pe primele opt luni din an a scăzut faţă de aceeaşi perioadă din 2021 de la 3,3% la 2,4% din PIB.



    Conferința globală a Uniunii Internaționale a Comunicatiilor


    Peste 3.000 de lideri şi delegaţii din 193 de ţări stabilesc, la București, până pe 14 octombrie, direcţia globală a transformării digitale, în cadrul Conferinței globale a Uniunii Internaționale a Teleomunicațiilor – agenţie a ONU pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţii. Delegațiile includ reprezentanţi ai tuturor categoriilor de membri ITU – companii private, instituţii academice şi organisme naţionale, regionale şi internaţionale implicate în activităţile organizaţiei privind radiocomunicaţiile şi standardizarea sau promovarea transformării digitale în conformitate cu Obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU. România este prima ţară din UE care organizează acest eveniment de anvergură.



    Medalii de aur pentru canotorii români


    Lotul de canotaj al României a cucerit patru medalii de aur la Campionatele Mondiale din Cehia – la simplu vâsle feminin, categorie uşoară, la dublu rame masculin, la dublu vâsle feminin, respectiv la opt plus unu feminin. “La Mondiale am scris istorie, am bătut recorduri”, a declarat preşedintele Federaţiei Române de Canotaj, fosta mare sportivă Elisabeta Lipă. Delegaţia României a participat cu 11 ambarcaţiuni şi 35 de sportivi la Mondialele din Cehia, reuşind să califice nouă în finalele pentru medalii.






  • Rezultate bune la examenele şcolare

    Rezultate bune la examenele şcolare

    În România, recunoscută, cândva, pentru
    rezultatele excelente ale sistemului de învăţământ, cei aproape 33 de ani
    scurși de la Revoluția anticomunistă au însemnat mai degrabă o deteriorare a
    calității acestuia, reflectată în rezultate departe de gloria de odinioară. Un
    șir lung de încercări de reformare a unui sistem care nu a prea demonstrat,
    deocamdată, că poate ține pasul cu vremurile în schimbare a bulversat
    deopotrivă elevi, profesori și părinți. Iar modificările frecvente operate în
    încercările făcute de mulții titulari aflați de-a lungul timpului la conducerea
    ministerului de resort au dus dimpotrivă, ani la rând, la o promovabilitate
    departe de aspirațiile și obiectivele decidenților de la București. Educația se
    schimbă odată cu tehnologiile, știința de carte e mult mai greu de transmis
    decât acum 20 de ani, de exemplu, lumea are nevoie de lucruri mult mai
    complexe, iar aici este punctul cel mai slab al României, spun specialiștii în
    domeniu. Rezultatele de anul acesta fac, însă, notă discordantă cu cele din
    anii precedenți, aducând speranță: circa trei sferturi dintre absolvenţii de
    liceu care au susţinut Bacalaureatul în sesiunea de vară au promovat examenul. Rata
    de succes la examen a crescut cu 5,5% pe ansamblul tuturor promoţiilor, fiind
    cea mai mare din ultimii zece ani, înainte de soluţionarea contestaţiilor. 162
    de elevi au obţinut media 10, cei mai mulţi dintre aceştia fiind din Bucureşti.

    Sorin Cîmpeanu, ministrul Educaţiei: 78,3% din promoţia curentă au promovat, 32,1% din promoţii anterioare.
    Cele mai ridicate rate de promovare au fost înregistrate în Cluj, 85,1%, în
    Iaşi 81,7%, Galaţi 81,6% şi Brăila 81,3%. Bucureştiul a avut o rată de promovare
    de 77,4%, peste medie, dar nu în top. Judeţele cu cea mai scăzută rată de
    promovare au fost Ilfov, Giurgiu şi Călăraşi. În rural avem o rată de promovare
    de 69,2%, iar în urban de 82,7%.


    Ministrul a precizat, însă, că rezultatele se datorează şi simplificării
    materiei de examen, ținând cont de contextul pandemic în care s-au desfășurat
    cursurile în România. Sorin Câmpeanu a adăugat și că speră ca anul viitor
    evaluarea digitală să fie extinsă la nivel naţional, după ce proiectul pilot de
    la Călăraşi s-a derulat foarte bine, iar rezultatele unui chestionar
    arată că atât profesorii corectori, cât şi elevii s-au exprimat în proporţie
    covârşitoare în favoarea digitalizării. Și rezultatele la Evaluarea Națională,
    ce le
    va decide elevilor drumul mai departe în licee sau şcoli profesionale, au fost
    mult mai bune anul acesta. Ministrul Sorin
    Cîmpeanu a anunțat că numărul mediilor peste 5 este la un maxim absolut, în
    raport cu ultimii 10 ani. Mai exact, 82,3%, adică peste 122 de mii de elevi de
    clasa a VIII-a au promovat
    examenul, iar procentele ar putea să crească după contestații. Comparativ, în
    2021, numărul mediilor de 5 a fost de 76,8%.



  • Nachrichten 28.03.2022

    Nachrichten 28.03.2022

    Der Präsident der Ukraine Wolodimir Zelenskyj erklärte, die Ukraine sei bereit, mit Russland über die Annahme eines neutralen Status als Teil eines Friedensabkommens zu sprechen. Eine neue Gesprächsrunde soll am Dienstag in Istanbul (Türkei) beginnen. Ein Treffen zwischen den Präsidenten Wladimir Putin und Wolodimir Zelenskyj, um über den Krieg in der Ukraine zu sprechen, wäre jetzt kontraproduktiv, sagte der russische Außenminister Sergej Lawrow. Andererseits belaufen sich die Verluste der Ukraine aufgrund des von Moskau ausgelösten Krieges auf mehr als 564 Milliarden Dollar, wie Wirtschaftsministerin Yulia Sviridenko von Reuters zitiert wurde. Vor Ort formieren sich die russischen Streitkräfte neu, können aber nirgendwo in der Ukraine vorrücken. Mehrere Einheiten der russischen Armee sind unter großen Verlusten nach Belarus zurückgekehrt. Die Lage in Mariupol, der Hafenstadt am Asowschen Meer, in der die blutigsten Kämpfe seit Beginn des Krieges stattgefunden haben, bleibt dramatisch. Das Rote Kreuz hat erklärt, dass es nicht in der Lage ist, Hilfsgüter in die von russischen Truppen belagerte Stadt zu bringen, und hat Russland und die Ukraine aufgefordert, einen humanitären Korridor zu errichten. Nach Angaben der dortigen Behörden sind immer noch etwa 160 000 Zivilisten in der Stadt eingeschlossen, ohne Wasser, Lebensmittel, Medikamente oder Strom. Russland seinerseits bestreitet nach wie vor, dass seine Angriffe auf Zivilisten abzielen, und wirft der Ukraine vor, sich wiederholt nicht auf sichere Korridore für die Evakuierung der Bevölkerung geeinigt zu haben. 1.140 ukrainische Schülerinnen und Schüler werden im Rahmen des rumänischen Plans in rumänische Schulen studieren. Dies teilte Bildungsminister Sorin Cîmpeanu mit. Insgesamt reisten fast 34.000 Minderjährige nach der russischen Invasion in der Ukraine nach Rumänien ein. Die Mehrzahl der ukrainischen Schülerinnen und Schüler werde jedoch den Unterricht nach dem ukrainischen Lehrplan fortsetzen, so Câmpeanu.



    In Europa gibt es kein Risiko für die Lebensmittelsicherheit, was die Versorgung angeht. Stattdessen haben wir eine Inflation – sagte der EU-Kommissar für Wirtschaft, Paolo Gentiloni, nach seinem Treffen mit Finanzminister Adrian Câciu am Montag in Bukarest. Rumänien könnte in diesem Jahr ein starkes Wirtschaftswachstum von etwa 4 % verzeichnen, aber die Auswirkungen des Krieges in der Ukraine werden dieses Wachstum beeinträchtigen,fügte Paolo Gentiloni hinzu. Er erläuterte, dass die Inflation im Februar in der EU auf 6,2 % und in Rumänien auf 7,9 % gestiegen sei und die Aussichten auf weiteres Wachstum bestünden. Die Gespräche zwischen den beiden Beamten bezogen sich auf die wirtschaftlichen Maßnahmen, die im Zusammenhang mit Schocks in der Lieferkette zu ergreifen sind. Sie erörterten auch die Lage, in der sich die europäischen Länder aufgrund des Konflikts in der Ukraine befinden, und die Maßnahmen zur Bewältigung des Flüchtlingszustroms. Paolo Gentiloni hält sich am Montag und Dienstag in Bukarest auf, wo er mit Präsident Klaus Iohannis und Ministerpräsident Nicolae Ciucă sowie anderen rumänischen Amtsträgern zusammentreffen wird. Im Mittelpunkt des Besuchs stehen die wirtschaftlichen Aussichten sowie die Lage in Rumänien, einen Monat nach Beginn des Krieges in der Ukraine.



    Der Krieg Russlands gegen die Ukraine beeinträchtigt das Sicherheitsklima in der Schwarzmeerregion und in Südosteuropa ernsthaft, sagte der rumänische Premierminister Nicolae Ciuca zum Abschluss eines Treffens der NATO-Regierungschefs aus Südosteuropa in Sofia. Ihm zufolge ist Einigkeit das Schlüsselelement bei der Bewältigung von Konflikten, und die anwesenden Beamten beschlossen, in ihrer strategischen Ausrichtung auf die euro-atlantischen Werte Entschlossenheit zu zeigen. Wir haben keinen Zweifel daran, dass Russland heute die größte Bedrohung für unsere gemeinsame Sicherheit darstellt. Wir brauchen eine stärkere Verteidigung und eine wirksamere Abschreckung, fügte Nicolae Ciuca hinzu. In diesem Zusammenhang erörterten die anwesenden Regierungschefs die gemeinsame Zusammenarbeit bei der Gewährleistung der Sicherheit in ihren Ländern unter Berücksichtigung der jüngsten NATO-Beschlüsse. Ein weiteres wichtiges Thema war die Verringerung der Abhängigkeit von russischem Gas und die Suche nach Lösungen für den Anschluss der Region an Gaspipelines aus Westeuropa, insbesondere über Griechenland.



    Der rumänische Verteidigungsminister Vasile Dîncu besucht heute mit seinem italienischen Amtskollegen Lorenzo Guerini dem 57. Luftwaffenstützpunkt in Mihail Kogălniceanu, im Südosten des Landes. Am Samstag gab Lorenzo Guerini bekannt, dass Italien vier weitere Kampfjets nach Rumänien schicken werde, um die Südostflanke der NATO zu stärken. Italien hat bereits vier Eurofighter auf dem Militärstützpunkt Mihail Kogălniceanu stationiert, die durch diese vier Kampfflugzeuge ergänzt werden. Seit Dezember 2021 ist die italienische Luftwaffe im Rahmen der NATO-Luftpolizei Süd mit der Luftüberwachung in der Region betraut.



    Der Vorsitzende des rumänischen Senats und der Liberalen Partei, Florin Cîțu, bekräftigte in Gesprächen mit Beamten in Washington die Notwendigkeit, die Ostflanke der NATO zu stärken. Unter anderem wurde über die Verstärkung der amerikanischen Militärpräsenz gesprochen. 25 Jahre nach dem Beginn der strategischen Partnerschaft zwischen Rumänien und den USA bekräftigte Florin Cîțu die Verpflichtung Rumäniens, die Verteidigungsausgaben auf 2,5 % des BIP zu erhöhen und die militärische Zusammenarbeit mit den Vereinigten Staaten zu intensivieren. In einem Posting fügte Florin Cîțu hinzu, dass ein weiteres Thema der Diskussion die Bedeutung der europäischen Energiesicherheit und die Rolle Rumäniens in diesem Prozess war.



    Binnen 24 Stunden wurden in Rumänien 1.951 Neufälle von COVID-19 bestätigt, teilten die Behörden am Montag mit. Die meisten Neuerkrankungen, mehr als 650, wurden in Bukarest registriert. Höhere Infektionsraten gibt es auch in den Landkreisen Cluj, Timiș und Ilfov. In den Krankenhäusern sind inzwischen mehr als 2 800 Patienten mit dem Coronavirus infiziert, von denen 400 auf der Intensivstation behandelt werden. Außerdem wurden acht Todesfälle gemeldet. Das Nationale Gesundsheitsinstitut gab bekannt, dass in der vergangenen Woche mehr als 13 600 Dosen des Impfstoffs verabreicht wurden, davon etwa 1 900 als erste Dosis. Seit Beginn der Impfkampagne am 27. Dezember 2020 wurden mehr als 16,7 Millionen Dosen des Covid-Impfstoffs in Rumänien verabreicht.

  • Initiatives for refugee children

    Initiatives for refugee children

    Romanians have massively mobilized to help Ukrainian refugees arriving in the country these days. Many of them are children, and the Romanian authorities, NGOs and ordinary people have turned their attention to them. Moreover, recently the executive director of UNICEF, Catherine Russel, has met, in Bucharest, with the Romanian officials and visited the border points, as these are areas where the situation generated by the Russian military invasion of Ukraine is managed, areas with Ukrainian refugees, the main concern being the situation of children.



    A first Blue Dot center is a first Blue Dot center operational in Sighetu Marmației customs, center set up by UNICEF and the local authorities and NGOs, especially for refugee children and their families. In this center, UNICEF provides integrated services such as family reunification and reconnection, mother and child spaces, blankets, warm clothing, sanitary kits, toys, and baby food and hygiene products, psychological therapy and first aid. In a meeting of the Romanian education minister, Sorin Cîmpeanu, with the head of the UNICEF mission in Romania, Pieter Bult, the latter said he was impressed by the mobilization of Romanians in this regard, seeking to support refugees and especially children. He gave assurances that UNICEF will work with all stakeholders in Romania to support children and their families.



    ‘Children are always the most vulnerable, we know that, but when it comes to conflict, children are even more vulnerable. There are more than 7.5 million children in Ukraine and many of them have been directly affected by this conflict. Some had to leave their homes in Ukraine. They crossed the border to neighboring states, including Romania. Pieter Bult said.



    Education minister Sorin Cîmpeanu announced that Romania has already taken a series of measures to integrate in the education system the 18,000 Ukrainian minors who have taken refuge in our country so far. Sorin Cîmpeanu: “We have 45 schools and 10 high schools with tuition in Ukrainian in 8 counties of Romania. There are many teachers in these schools who can teach in Ukrainian.



    For example, in Timiş County, 360 places are available in educational units, where refugee children from Ukraine can be received, from preschoolers to high school students. 8 localities with a Ukrainian-speaking population have been chosen. In Suceava County as well, refugee children can go to kindergarten or schools with tuition in Ukrainian. The county authorities announce that there are volunteer teachers and schools in the Ukrainian language. In addition, young refugees from Ukraine will be able to attend university courses in Romania, and the funding will be from the state budget. The Romanian university system is open to young Ukrainian refugees in our country – the education minister announced, explaining that they can enroll at any time after submitting an application and obtaining the approval of the respective university. (LS)

  • Iniţiative pentru copiii refugiaţi

    Iniţiative pentru copiii refugiaţi

    Românii s-au mobilizat masiv pentru a ajuta refugiații
    ucraineni care sosesc în aceste zile în țară. Mulți dintre aceștia sunt copii,
    iar autoritățile române, ONG-urile și oamenii de rând și-au îndreptat atenția
    către ei. Mai mult, zilele trecute s-a aflat la București directorul executiv
    al UNICEF, Catherine Russel, care s-a întâlnit cu oficialii români și a vizitat
    punctele de frontieră; sunt zone în care sunt gestionate situaţiile generate de
    agresiunea militară rusă din Ucraina, cu refugiaţi ucraineni, preocuparea principală
    fiind legată tot de situaţia copiilor. La vama din Sighetu Marmației este deja
    functional primul centru de tip Blue Dot înființat de UNICEF și de autoritățile și ONG-urile
    locale special pentru copiii refugiaţi şi familiile lor. În acest centru,
    UNICEF oferă servicii integrate precum reîntregirea şi reconectarea familiilor,
    spaţii dedicate mamelor şi copiilor, pături, haine călduroase, truse sanitare,
    jucării, precum şi produse de igienă şi alimente pentru copii, terapie
    psihologică şi prim ajutor.

    Într-o întâlnire a ministrului educației, Sorin
    Cîmpeanu, cu șeful misiunii în România, Pieter Bult, oficialul UNICEF s-a
    declarat impresionat de mobilizarea părţii române în această privință, urmărind
    sprijinirea refugiaţilor şi mai ales a copiilor. El a dat asigurări că UNICEF
    va colabora cu toţi factorii implicaţi din România pentru a-i sprijini pe copii
    şi pe familiile acestora.

    Pieter Bult: Întotdeauna copiii sunt cei
    mai vulnerabili, ştim asta, dar când vine vorba de conflict, copiii sunt chiar
    şi mai vulnerabili. Sunt peste 7,5
    milioane de copii în Ucraina şi mulţi dintre aceştia au fost afectaţi direct de
    acest conflict. Unii au fost nevoiţi să plece din casele lor din Ucraina. Au
    traversat spre state vecine, inclusiv spre România    .

    La rândul său, Sorin Cîmpeanu a anunțat că România a luat deja o serie de
    măsuri pentru a-i integra în sistemul de învăţământ pe cei 18.000 de minori
    ucraineni refugiaţi până
    acum în ţara noastră.

    Sorin Cîmpeanu: Avem 45 de şcoli şi 10 licee
    în care se predă în limba ucraineană. Este vorba de opt judeţe ale României. În
    aceste şcoli există un număr important de cadre didactice care pot preda în
    limba ucraineană    .

    Spre
    exemplu, în judeţul Timiş au fost pregătite 360 de locuri în unităţi de
    învăţământ, unde pot fi primiţi copii refugiaţi din Ucraina, de la preşcolari
    până la liceeni. Au fost alese opt localităţi în care trăieşte populaţie
    vorbitoare de limbă ucraineană. Și în județul Suceava, copiii refugiați pot
    merge la grădiniţă sau la şcoală în limba ucraineană. Autoritățile din județ
    anunță că acolo există profesori voluntari și şcoli în limba ucraineană. În
    plus, și tinerii refugiaţi din Ucraina vor putea urma cursuri universitare în
    România, iar finanţarea va fi făcută de la bugetul de stat. Sistemul
    universitar românesc le este deschis tinerilor ucraineni, refugiaţi în ţara
    noastră – a anunţat ministrul educaţiei, precizând totodată că aceştia se pot
    înscrie oricând după depunerea unei cereri şi cu acordul universităţii
    respective.


  • Școala, din nou față în față

    Școala, din nou față în față

    Toate liceele, şcolile şi grădiniţele din România au
    început, luni, semestrul al doilea al acestui an școlar cu prezenţă fizică,
    după modificarea criteriilor de stabilire a scenariului de desfăşurare a
    activităţii. Autoritățile au decis că nu se mai ţine cont nici de rata locală
    de infectare, nici de rata de vaccinare a personalului, cum s-a întâmplat până
    acum. Unităţile de învăţământ dintr-un judeţ trec în online dacă paturile din
    spitale destinate pacienţilor Covid-19 ajung să fie ocupate în proporţie de
    75%. Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu: Ziua de referinţă va fi
    ziua de joi a fiecărei săptămâni pentru scenariul de săptămâna următoare, iar
    din perspectiva educaţiei, vă pot spune că săptămâna nu se va fragmenta şi se
    va lucra cu prezenţă fizică toată săptămâna sau dacă se va ajunge în situaţia
    în care, din cauza depăşirii gradului de 75%, se va trece în online, acel
    online va fi pentru toată săptămâna. Cea de-a doua schimbare este a suspendării
    activităţii cu prezenţă fizică în fiecare clasă din şcoală sau în fiecare grupă
    din grădiniţă, atunci când sunt trei cazuri de infectare în 7 zile consecutiv.
    Se păstrează regula intrării în online a întregii şcoli atunci când cel puţin
    jumătate din numărul de clase au activitatea fizică suspendată    .

    Revenirea
    cu prezenţă fizică la ore va avea loc când gradul de ocupare a paturilor din
    spitalele COVID din judeţ scade sub 70%. Elevii critică prevederile noului
    ordin comun al miniştrilor Educaţiei şi Sănătăţii şi spun că pentru a se decide
    trecerea în online este nevoie de un algoritm complex de calcul al riscului
    epidemiologic dintr-o şcoală, în funcţie de incidenţă, numărul de locuri
    ocupate în spitale, aspecte care ţin de vaccinarea cadrelor didactice şi a
    elevilor, capacitatea unei şcoli de a asigura respectarea tuturor măsurilor
    sanitare şi capacitatea de testare. Lucrurile se derulează însă anevoios, având
    în vedere că noul semestru a început tot fără teste de depistare a
    coronavirusului în şcoli, iar autoritățile schimbă regulile în mod repetat în
    speranța că vor reuși să țină unitățile de învăţământ deschise cât mai mult
    timp.

    Sorin
    Cîmpeanu a explicat pentru Radio România: Toţi ne dorim
    predictibilitate, însă specificul unei variante a virusului SARS-CoV-2 nu poate
    fi prevăzut. Se constată situaţia şi se iau cele mai bune măsuri care se impun.
    Toţi ne dorim predictibilitate, însă, dincolo de interesul educaţiei, vedem
    foarte bine, această criză sanitară numai predictibilitate nu ne oferă. Avem
    datoria să luăm cele mai responsabile şi mai stabile măsuri.     În
    noiembrie, după vacanţa forţată de contextul epidemiologic la finalul lunii
    octombrie, ministerul Educației a făcut modificări și asupra structurii anului
    școlar. Astfel, prima și singura vacanţă a elevilor din semestrul al doilea
    este programată peste aproape trei luni și va dura 17 zile, iar vacanţa de vară
    va începe din 11 iunie.


  • Cum va s’ahurhească anlu scularu?

    Cum va s’ahurhească anlu scularu?



    Tru 13 di yismăciuni, tuti unităţli di nviţămintu ditu România va s’hibă dişcllisi. Easti treilu an şcolar ditu pandemie, iara condiţiile sanitari ţi lipseaşti s’hibă tiñisiti orlea zorlea armânu idyili: distanţarea fizică, aerisirea sălliurloru şi purtarea a prusupidăllei di protecţie tu interior. Andicra di anlu şcolar tricut, creaşte rata di infectare ditu ună localitate di la cari tru unităţli di nviţămintu nu mata va s’da izini niţi ti activităţli di recuperari a materiillei. Părinţălli şi cilimeañilli va s’veadă cathi dzuua di viniri di pi frăndza di internetu a Direcţiillei di Sănătate Publică desi stămâna yinitoari s-ţănu oari tru formatu fizic i online, andicra di catandisea ditu cathi localitate, spusi ministurlu ali educaţie.



    Sorin Cîmpeanu: “Până la agiundzearea a ratăllei di infectare di 6 la ñillea di bănători tru localitati, tuti creşili, grădiniţili şi şcolile va s’lucreadză cu prezenţă fizică. După năstriţearea-a ratălei di infectare di 6 la ñille, armân dişcllisi creşele şi grădiniţili, tuţ elevllii intră tru online, cu ună goala excepţie: nviţămintul special. Di altă parti, tra nviţâmintul special activităţile di terapie, activităţi pritu cari elevllii cu cerinţe educaţionale speţiali nveaţă practic s’armănă tru bana, va s’aibă izini şi după năstriţearea-a ratăllei di infectari di 6 la ñille. Easti goala excepţie”.



    Responsabila di la Sănătate, Ioana Mihăilă, exighisi ţi va s’facă car ava s’alăncească unu caz di COVID tru una clasă: “Cara vas a zburamu di clase di nviţământul preşcolar şi di clasele di la pregătitoare până la clasa a şasea inclusiv, elevii ditu clasa cilimeanlui cari fu diagnosticat pozitiv ma largu va s’faca nviţămintul online kiro di 14 di dzăli, ama pot s’toarnă ahurhinda cu dzuua a opta, pritu testare antigen rapidă, tru condiţiile tru cari rezultatili alustoru testi suntu negative. Tra cilimeanili ditu clasele a şaptea, a opta şi nviţământul liceal, la apariţia a unui caz pozitiv tru şcoală, ari doauă situaţii: cilimeañlli cari fură vaccinaţi ica tricur4 pritu lăngoari tru aesti ditu soni 180 di zile pot ma largu s’nveaţă faţă tru faţă. Alanţă cilimeañi trec pi nviţămintu online, idyea cata tru tru clasili primari şi până la clasa a şasea, tra 14 di dzăli, ama cu posibilitatea testarillei şi turnarea la şcoală ahurhina cu dzuua a opta.”



    Consiliulu Naţionalu al Eleviloru lugurseaşti ca easti ananghi testarea a tutulor elevilor, nu maş a atiloru nivaccinaţ, ase câ riscul di arăspândeare comunitară să s’limiteadza cât ma multu. Organizaţia a elevilor cafta, di alta parti, a statlui s’asiguripseasca protecţia a tutulor elevilor aflaţi tru situaţii di riscu medical, dimi a atiloru diagnosticaţ cu len turlii di lăngori croniţi, nu maş a aţiloru cu afecţiuni asociate imunodepresiillei, di itia câ actul di vaccinare easti unu independentu di elev, cari tani tru una turlie directa di acordul expliţitu a părinţălor. Consiliul cutugursi amanarea apariţiillei a ordnlui comun a atiloru doi miniştri tu ligătură cu activitatea tru şcoli si cundille că sistemlu di educaţie ari ananghi di predictibilitate.



    Autoru: Stefan Stoica


    Armânipsearea: Taşcu Lala

  • Cum va începe anul şcolar?

    Cum va începe anul şcolar?

    Pe 13
    septembrie, toate unităţile de învăţământ din România vor fi deschise. Este al
    treilea an şcolar din pandemie, iar condiţiile sanitare ce trebuie respectate strict
    rămân aceleaşi: distanţarea fizică, aerisirea încăperilor şi purtarea măştii de
    protecţie la interior. Faţă de anul şcolar trecut, creşte rata de infectare
    dintr-o localitate de la care în unităţile de învăţământ nu vor mai fi permise
    nici activităţile de recuperare a materiei. Părinţii şi copiii vor afla în
    fiecare zi de vineri de pe pagina de internet a Direcţiei de Sănătate Publică dacă
    săptămâna următoare se fac ore în format fizic sau online, în funcţie de
    situaţia din fiecare localitate, a spus ministrul educaţiei.

    Sorin Cîmpeanu: Până
    la atingerea ratei de infectare de 6 la mia de locuitori în localitate, toate
    creşele, grădiniţele şi şcolile vor funcţiona cu prezenţă fizică. După
    depăşirea ratei de infectare de 6 la mie, rămân deschise creşele şi
    grădiniţele, toţi elevii intră în online, cu o singură excepţie: învăţământul
    special. De altfel, pentru învăţâmântul special activităţile de terapie,
    activităţi prin care elevii cu cerinţe educaţionale speciale învaţă practic să
    supravieţuiască, vor fi permise şi după depăşirea ratei de infectare de 6 la
    mie. Este singura excepţie    .

    Responsabila de la Sănătate, Ioana
    Mihăilă, a explicat ce se întâmplă în cazul apariţiei unui caz de COVID într-o
    clasă: Dacă vorbim de clase de învăţământul preşcolar şi de clasele de la
    pregătitoare până la clasa a şasea inclusiv, elevii din clasa copilului care a
    fost diagnosticat pozitiv vor continua învăţământul online timp de 14 zile, dar
    pot reveni începând cu ziua a opta, prin testare antigen rapidă, în condiţiile
    în care rezultatele acestor teste sunt negative. Pentru copiii din clasele a
    şaptea, a opta şi învăţământul liceal, la apariţia unui caz pozitiv în şcoală,
    există două situaţii: copiii care au fost vaccinaţi sau au trecut prin boală în
    ultimele 180 de zile pot continua să înveţe faţă în faţă. Ceilalţi copii trec
    pe învăţământ online, la fel ca şi în clasele primare şi până la clasa a şasea,
    pentru 14 zile, dar cu posibilitatea testării şi revenirii la şcoală începând
    cu ziua a opta.

    Consiliul Naţional al Elevilor consideră că este
    necesară testarea tuturor elevilor, nu doar a celor nevaccinaţi, astfel încât
    riscul de răspândire comunitară să se limiteze cât mai mult. Organizaţia elevilor
    cere, de altfel, statului să asigure protecţia tuturor elevilor aflaţi în
    situaţii de risc medical, adică a celor diagnosticaţi cu diverse boli cronice,
    nu doar a celor cu afecţiuni asociate imunodepresiei, întrucât actul de
    vaccinare este unul independent de elev, care depinde în mod direct de acordul
    explicit al părinţilor. Consiliul a criticat întârzierea apariţiei ordinului
    comun al celor doi miniştri cu privire la activitatea în şcoli si a subliniat
    că sistemul de educaţie are nevoie de predictibilitate.


  • Școala românească post-pandemie

    Școala românească post-pandemie

    Examenele naţionale se vor susţine la datele planificate cu prezenţa fizică, oricare va fi situaţia – a anunțat ministrul român al educaţiei, Sorin Cîmpeanu. El a precizat, la un post privat de televiziune, că vor fi organizate două sesiuni, atât la Evaluarea Naţională, cât şi la Bacalaureat. Pe 22 iunie începe Evaluarea Naţională. Elevii care nu se vor putea prezenta atunci la examen o vor face după două săptămâni de la această dată. Prima sesiune a Bacalaureautului va începe pe 28 iunie, iar a doua va fi la mijlocul lunii august. Mai mult, Sorin Cîmpeanu s-a declarat optimist în ceea ce priveşte începerea anului şcolar 2021/2022 pe data de 13 septembrie, cu prezență fizică la școală. Până atunci, Ministerul Educaţiei încurajează organizarea taberelor de vară în care să se facă şi ore remediale,pentru recuperarea materiei pierdute.

    Între timp, în România, doar 7% din numărul total de elevi mai participă la cursuri online, după ce la mijlocul săptămânii trecute au revenit fizic la şcoală aproximativ 100.000 de copii din clasele de gimnaziu și de liceu. Acest lucru a fost posibil după ce rata de incidență a cazurilor de Covid-19 din toate județele țării a scăzut sub unu la mie. Potrivit datelor oficiale, 270 de elevi din totalul celor peste 2,7 milioane care au putut merge fizic la şcoală erau confirmaţi săptămâna trecută cu Covid-19. Aceleași date arată că peste 55.000 de elevi de 16, 17 şi 18 ani s-au vaccinat până acum împotriva virusului. Sorin Cîmpeanu a adăugat că unul dintre lucrurile câștigate în această pandemie a fost îmbunătăţirea abilităţilor digitale ale elevilor şi profesorilor și conştientizarea importanţei predării digitale, acolo unde ea se potriveşte.


    Totuși, Sorin Cîmpeanu vorbește despre pierderile majore în ceea ce privește sistemul de învățământ:

    Pe lângă pierderile educaţionale, au fost dificultăţi în planul tulburărilor socio-emoţionale, tulburări, anxietate, sunt elemente prezente după această perioadă de criză în România, precum în orice alte ţări. Este corect, pierderile, deşi sunt foarte mari, nu pot fi recuperate în cele aproape cinci săptămâni de şcoală care au mai rămas. O recuperare trebuie să se încerce, însă sunt convins că nu sunt cadre didactice care îşi pot închipui că vor recupera multe luni în câteva săptămâni. Această recuperare trebuie să fie făcută gradual. În ceea ce privește profesorii, aceștia rămân în continuare cea mai numeroasă categorie socio-profesională vaccinată. Potrivit datelor oficiale, sunt circa 160.000 de angajaţi din învăţământ vaccinați până acum, iar ministrul Educaţiei anunță că se are în vedere organizarea unor caravane de vaccinare, în special în mediul rural, unde rata de imunizare în rândul cadrelor didactice este mai mică decât în mediul urban.


  • Starea de alertă, prelungită din nou

    Starea de alertă, prelungită din nou

    România rămâne în stare de alertă pentru încă 30 de zile din cauza pandemiei de
    coronavirus. Prelungirea a fost propusă de Comitetul Național pentru Situații
    de Urgență, aflat sub conducerea premierului Florin Cîţu, ceea ce implică și
    menținerea unei serii de restricții pentru a preveni infectările. Între
    acestea: obligativitatea purtării măștii de protecție în spațiile publice, la
    locul de muncă, în spațiile comerciale, precum și în mijloacele de transport în
    comun, pentru toate persoanele care au împlinit vârsta de 5 ani; menținerea
    posibilității izolării și carantinării persoanelor; restricționarea tuturor
    genurilor de activități care implică mai mulți oameni, cu reguli distincte în
    funcție de tipul de adunare și de locul desfășurării; menținerea interdicției
    de circulație în toate localitățile, pentru toate persoanele, în afară
    locuinței în intervalul 11 seara și 5 dimineața, cu anumite excepții…     Unele
    măsuri variază în funcție de rata de incidenţă a cazurilor de COVID-19 în
    fiecare localitate.


    Primul ministru a anunțat, însă, că peste două săptămâni
    modul de calcul al acesteia se va face după o nouă formulă, pe care o folosesc
    toate țările din Uniunea Europeană. În ceea ce privește redeschiderea școlilor
    produsă în 8 februarie, preşedintele Klaus Iohannis a declarat că situaţia este
    bună, dar a subliniat că este important ca restricţiile să fie respectate în
    continuare. El a arătat că sunt peste 10.000 de şcoli care funcţionează cu
    elevii prezenţi în clase și peste 6.000 unde o parte dintre elevi vin la școală
    iar alta învață online. În total, peste 2 milioane de elevi au reînceput fizic
    şcoala în România, ceea ce înseamnă peste 70% din total.


    Trebuie să fim
    realişți, pandemia nu s-a terminat, a avertizat șeful statului, care a avut o
    întrevedere joi cu ministrul educaţiei, Sorin Câmpeanu. Aproape 250 de elevi şi
    330 de angajaţi din sistemul de învăţământ au fost confirmăţi cu noul
    coronavirus, la numai câteva zile de la începutul celui de-al doilea semestru. Ministrul
    educației a afirmat, într-o dezbatere, că persoanele respective au fost
    contaminate în timpul vacanţei şi a făcut un apel către părinţi să monitorizeze
    cu atenţie starea de sănătate a copiilor. În cazul în care observă cele mai
    mici simptome specifice, este puternic recomandat să nu îşi trimită copiii în
    colectivitate, a precizat Câmpeanu.


    Președintele Klaus Iohannis i-a îndemnat
    din nou pe români să se vaccineze atunci când le va veni rândul, pentru că doar
    așa va putea fi învinsă pandemia. El a arătat că numărul de doze care ajung în
    țară creşte de la o lună la altă, la fel şi numărul centrelor în care se face
    vaccinarea. În prezent, în România imunizarea se face în etape, iar numărul
    celor care vor să se vaccineze depășește cu mult numărul dozelor disponibile.
    (Eugen Coroianu)

  • Şcolile, deschise pe 8 februarie?

    Şcolile, deschise pe 8 februarie?

    Elevii români vor învăţa în format online și în ultimele trei săptămâni ale
    acestui semestru, după care situația s-ar putea schimba.


    Ministrul Educaţiei,
    Sorin Câmpeanu, s-a arătat încrezător că şcolile și grădinițele se vor
    redeschide în data de 8 februarie, ‘într-o formă sau alta’. El s-a întâlnit joi
    cu profesorii, cu sindicatele, cu părinţii şi cu asociaţiile de elevi, pentru a
    discuta problemele din învățământul românesc, la începutul mandatului
    ministerial. Câmpeanu a recunoscut, însă, că totul depinde de situația epidemiologică
    și a explicat că vor fi deschise fizic fie toate școlile, fie doar cele din
    zonele care au o rată de infectare scăzută.


    Prioritare sunt învăţământul primar
    şi grădiniţele, care sunt cel mai dificil de abordat în manieră online. Tot
    prioritare sunt și examenele naţionale pentru elevii claselor a VIII-a şi a XII-a.     Ministrul Educației a subliniat că ţine foarte mult ca şi simulările pentru
    acești elevi să fie susţinute în format fizic în şcoală, cu toate măsurile de
    precauţie, astfel încât să se observe la ce nivel se află în momentul de faţă
    în parcurgerea programei. După care s-ar putea modifică programa în funcţie de
    felul cum elevii au asimilat informaţia transmisă de către profesori online. El
    a promis că, până pe 15 februarie, vor fi făcute publice datele cu privire la
    materia din care se va da examen pentru clasa a VIII-a şi pentru Bacalaureat,
    dar şi modalitatea în care vor fi susţinute examenele. Potrivit ministrului,
    problemele predării online sunt ‘structurale, nu circumstanţiale’, și de
    acestea se loveşte orice stat.


    Sorin Câmpeanu a mai spus că este importantă
    sănătatea profesorilor şi elevilor, dar trebuie avută în vedere şi recuperarea
    materiei, mai ales de către cei care vor susţine Evaluarea Naţională şi
    Bacalaureatul. Deocamdată se aşteaptă din partea Inspectoratelor Şcolare
    numărul de cadre didactice care doresc să se vaccineze anti-Covid 19, unele
    sondaje arătând că mai puţin de jumătate dintre acestea o vor face.


    Reprezentanţii sindicatelor au cerut să fie informați despre actul de
    vaccinare, însă fără că acesta să fie obligatoriu. La rândul lor,
    reprezentanţii părinţilor au solicitat o creştere bugetară în domeniul
    educaţiei.


    Ministrul Câmpeanu a mai declarat că doreşte realizarea unui
    registru unic naţional integrat al diplomelor şi actelor de studii, în care să
    se regăsească diplomele de bacalaureat, de licenţă, de master, dar şi diplomele
    de doctorat. El a subliniat că, în acest fel, se va putea verifica mai ușor
    veridicitatea diplomelor şi va fi eliminată acea umbră care planează asupra
    sistemului de educaţie românesc cu privire la plagiat.


    Reprezentanţii
    studenţilor s-au declarat de acord cu acest demers și au arătat că doresc și
    dezvoltarea unei platforme unice la nivel naţional pentru înscrierea şi
    admiterea la facultate. Educaţia rămâne prioritatea acestui guvern, a dat
    asigurări ministrul de resort.

  • Sorin Cîmpeanu

    Sorin Cîmpeanu

    Ancien premier ministre par intérim
    et ancien ministre de l’éducation, le Pr et député Sorin Cîmpeanu est le
    président du Conseil national des recteurs (présidents des universités) de
    Roumanie et, depuis 2017, il est aussi le président de l’Agence universitaire
    de la Francophonie. Présent au 17e Sommet de la Francophonie
    d’Erevan, en Arménie, M. Cîmpeanu a accepté de nous donner une interview où il
    parle de la réunion, de la participation de la Roumanie et de la francophonie
    dans le monde universitaire roumain.

  • 09.11.2015 (mise à jour)

    09.11.2015 (mise à jour)

    Bilan – Le bilan des victimes de l’incendie, déclenché le 30 octobre dernier dans une boîte de nuit de Bucarest, s’est encore alourdi lundi; les autorités compétentes ont annoncé un nouveau décès, le nombre des morts ayant monté à 46. Des dizaines de blessés, dont certains en état très grave, sont soignés dans les hôpitaux de la capitale roumaine ; 30 patients ont été transférés dans des établissements hospitaliers à l’étranger. A part les lésions cutanées post-combustion, l’examen toxicologique a mis en évidence le fait que toutes les victimes présentent dans le sang des concentrations toxiques de monoxyde de carbone et d’acide cyanhydrique. 18 des personnes ayant perdu la vie lors de l’incendie avaient dans le sang des concentrations dépassant les valeurs létales. Par ailleurs, le gouvernement roumain a approuvé lundi le financement nécessaire pour le traitement des personnes hospitalisées. Le premier ministre par intérim, Sorin Cimpeanu, a fait savoir que le ministère du travail préparait un programme d’assistance et de soutien à la réinsertion des personnes affectées par la tragédie du 30 octobre.

    Démission- Suite à la démission du vice premier ministre chargé de la Sécurité nationale et ministre des Affaires Intérieures, Gabriel Oprea, le premier ministre par intérim, Sorin Campeanu, a été désigné par le chef de l’Etat à la tête du Ministère des Affaires Intérieures. M. Campeanu a délégué ses attributions de ministre de l’Intérieur au secrétaire d’Etat au sein du Ministère, Ilie Botos. Par ailleurs, la motion avancée par l’opposition libérale et intitulée « Gabriel Oprea doit partir ! Plus d’escorte officielle » a été retirée de l’ordre du jour du Sénat après la démission du leader de l’UNPR. Gabriel Oprea a été au cœur de deux scandales récents : le premier portant sur la mort d’un policier de son escorte officielle et le deuxième au sujet du plagiat pour sa thèse de doctorat.

    Météo- Il fait beau en Roumanie avec des maximales supérieures aux normales saisonnières, notamment dans le sud du pays. Le ciel sera couvert et des pluies éparses feront leur apparition à la montagne. Les minimales iront de 3 à 11 degrés et les maximales de 9 à 18.

  • Nachrichten 06.11.2015

    Nachrichten 06.11.2015

    Bukarest: Der rumänische Staatspräsident Klaus Iohannis, hat am Freitag bekanntgegeben, nächste Woche werden weitere Beratungsrunden zur Nominierung eines Kandidaten für das Premierministeramt nach dem Rücktritt des Ministerpräsidenten Victor Ponta stattfinden. Am Freitag diskutierte Iohannis mit Vertretern der Union für den Fortschritt Rumäniens UNPR und der Allianz der Liberalen und Demokraten ALDE (beide von der Regierungskoalition). Durch eine Initiative des Präsidenten Iohannis auf dem Hintergrund der massiven Proteste der letzten Tage führte der Staatschef ebenfalls am Freitag zum erstenmal Beratungen mit Vertretern der Zivilgesellchaft. Am Donnerstag hatte Präsident Klaus Iohannis den bisherigen Bildungsminister Sorin Câmpeanu (ALDE) zum interimistischen Regierungschef ernannt. Laut Verfassung hat das Staatsoberhaupt einen Interims-Premier aus den Reihen des scheidenden Kabinetts zu ernennen, dessen Amtszeit (maximal 45 Tage) und Befugnisse beschränkt sind.



    Ebenfalls am Donnerstag führte Präsident Iohannis Gespräche mit Vertretern der Sozialdemokratischen Partei PSD (der stärksten Partei der Regierungskoalition), sowie der National-Liberalen Partei PNL und des Demokratischen Verbands der Ungarn in Rumänien UDMR (beide von der Opposition). In Bukarest und in den wichtigsten rumänischen Städten gehen die Proteste weiter. Mehrere Tausend Menschen forderten die Reformierung der politischen Klasse und die Beseitigung der Korruption, aber auch die Bestrafung derer, die sich für die Tragödie von Freitagabend in dem Bukarester Club schuldig machen.



    Bukarest: 65 Verletzte in kritischem Zustand befinden sich derzeit in den Bukarester Krankenhäusern nach dem Brandunglück vor einer Woche in einem Bukarester Nachtclub. 32 Menschen sind dabei ums Leben gekommen. Die Zahl der Todesopfer könnte aber noch steigen, denn der eingeatmetete Rauch sei extrem giftig gewesen, warnen die Ärzte. Der Gesundheitsminister Nicolae Bănicioiu sagte, es seien bereits mehrere chirurgische Interventionen auf Atemwege und auch Hauttransplantationen vorgenommen worden. Der Staatssekretär im Innenministerium, der Notarzt Raed Arafat, hat bekanntgegeben, mehrere Länder hätten sich bereit erklärt, einen Teil der Patienten zu übernehmen. Die drei Inhaber des Clubs befinden sich in Untersuchungshaft; gegen sie laufen Strafermittlungen wegen Tötung und fahrlässiger Körperverletzung. Die Nationale Antikoruptionsbehörde gab zudem bekannt, dass sie gegen den Bürgermeister des 4. Bukarester Bezirkes, Cristian Popescu-Piedone strafrechtlich verfolgt. Popescu-Piedone, der am Mittwoch zurükgetreten war, wird Amtsmissbrauch und Falschbeurkundung zur Last gebracht. Er habe die notwendigen Genehmigungen für den Bukarester Nachtklub erlassen, selbst wenn die Klubbesitzer keinen Brandschutznachweis des Amtes für Notsituationen vorgelegt hatten.



    Chişinău: Der moldauische Präsident Nicolae Timofti hat am Freitag Mihai Gribincea zum neuen Botschafter in Bukarest ernannt. Der ehemalige moldauische Botschafter in den Niederlanden, Belgien, Luxemburg und NATO-Missionschef der Republik Moldau löst Iurie Reniţă ab, dessen Mandat abgelaufen ist. Laut den moldauischen Medien, sei Mihai Gribincea ein starker Befürworter der euro-atlantischen Werte.

  • A doua ediție a întâlnirilor “Românii de Pretutindeni”

    A doua ediție a întâlnirilor “Românii de Pretutindeni”

    Ministrul delegat pentru relațiile cu românii de peste hotare, Angel Tîlvăr, a fost gazda celei de a doua ediții a Întâlnirilor Românii de Pretutindeni, un for de discuții dedicat problemelor ce privesc politicile publice dedicate comunităților din afara granițelor.

    Întâlnirea a inclus colocviul Românii din comunităţile istorice sud-dunărene: bursieri de succes ai statului român, organizat de către Departamentul Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni, în parteneriat cu Societatea de Cultură Macedo-Română.

    La eveniment au mai participat Sorin Cîmpeanu, ministrul Educației și Cercetării Științifice, Liviu Pop, ministru delegat pentru dialog social, vicepreședinta Camerei Deputaților, Rodica Nasar, Ion Caramitru, președinte al Societății de Cultură Macedo-Române, Daniel Ioniță și Radu Podgorean, secretari de stat în cadrul Ministerului Afacerilor Externe și, în calitate de moderator, Remus Pricopie, rector al SNSPA și fost ministru al Educației.

    Comunitățile române sud-dunărene au fost reprezentate de foști și actuali bursieri ai statului român, persoane recunoscute prin activitatea depusă în direcția susținerii identității românești în țările de origine. Printre aceștia s-au numărat domnii Predrag Balașevici și Zavija Jurj din Valea Timocului (Serbia), Aleksandar Najdanovici și Alexandar Savici, reprezentând asociația studenților timoceni care studiază la Universitatea din Craiova, Ilja Gjoka din Albania, Ivo Gheorghiev din Bulgaria precum și Steriu Papuli din Macedonia.

    În cuvântul de deschidere, ministrul delegat a subliniat importanța pe care o are educația în demersul de păstrare al identității etnice, subliniind hotărârea statului român de a-i sprijini pe românii din comunitățile sud-dunărene să studieze în limba maternă la toate nivelurile de școlarizare, inclusiv prin burse acordate în centre universitare din țara noastră.

    Pentru a veni în sprijinul eforturilor comunităților românești de a-și păstra identitatea, statul român susține educația în limba română la toate nivelurile. Un aspect căruia statul român îi acordă o atenție deosebită este cel al sprijinirii accesului tinerilor din comunitățile sud-dunărene la învățământ universitar și post universitar în limba română, chiar în România. Așteptarea noastră este ca, după terminarea studiilor, bursierii să se implice în susținerea eforturilor comunității din care provin, a spus Angel Tîlvăr.

    Ministrul Educației și Cercetării Științifice, Sorin Cîmpeanu a subliniat importanța protocolului încheiat recent între instituția pe care o reprezintă și Departamentul Politici pentru Românii de Pretutindeni, act ce permite cooperarea interinstituțională în domeniul păstrării identității prin educație.

    Rectorul SNSPA, Remus Pricopie, a subliniat eforturile depuse în ultimii ani de statul român în plan bilateral pentru obținerea unui cadru care să permită României să vină în sprijinul comunităților de peste granițe în domeniul educației.

    Totodată, președintele Societății de Cultură Macedo-Române Ion Caramitru a scos în evidență rolul istoric salutar pe care România l-a avut în salvgardarea aromânilor și păstrarea identității lor, remarcând importanța sprijinului acordat și în prezent membrilor acestei comunități de la sud de Dunăre.

    În cadrul evenimentului, Rodica Nassar, vice-președintă a Camerei Deputaților, a transmis un mesaj din partea președintelui Camerei Deputaților, Valeriu Zgonea.

    În secțiunea special dedicată reprezentanților comunităților sud-dunărene, vorbitorii au subliniat necesitatea îmbunătățirii cadrului existent. Astfel, aceștia au propus implicarea asociațiilor constituite la nivelul comunității în procesul de selectare a studenților bursieri. De asemenea, au susținut necesitatea introducerii unor cursuri de cultură și civilizație românească pentru bursieri, precum și crearea unor programe care să aibă în vedere activitatea lor educativă extra-curriculară, în timpul studiilor efectuate în România. Nu în ultimul rând, a fost subliniată nevoia de identificare a unor modalități prin care studenții bursieri să se reîntoarcă în comunitate pentru a sprijini mai departe eforturile acesteia.