Tag: Sorin Cunea

Deschiderea, transparența și popularitatea unui dictator sunt printre cele mai puternice semnale pe care o propagandă le transmite. Însă cum în orice dictatură semnalele ei trebuie interpretate exact pe dos, și în regimul comunist figura lui Nicolae Ceaușescu era inversă decât în propagandă. Nu mulți români se pot lăuda că l-au văzut de aproape de Ceaușescu, și mai puțini că au dat mâna cu el. Mefient și, odată cu trecerea anilor, din ce în ce mai paranoic, Ceaușescu nu putea fi văzut de aproape decât în foarte puține ocazii.

Unele dintre acele ocazii erau vizitele în străinătate la care se organizau conferințe de presă. Sorin Cunea a lucrat la Radio Europa Liberă din a doua jumătate a anilor 1960 și este jurnalistul român din stăinătate care l-a văzut pe Ceaușescu de aproape de cele mai multe ori. Intervievat de Centrul de Istorie Orală din Radiodifuziunea Română în 1998, Cunea mărturisea că afla din presa comunistă când Ceaușescu efectua o vizită în străinătate. În total, a asistat la 12 vizite ale liderului comunist român. La una dintre ele, din Germania de Vest, își amintea și de prezența soției lui Ceaușeșcu și de comportamentul unuia dintre cei mai servili ziariști ai regimului.

Eram la concernul Bayer pentru că tovarăşa, care era o chimistă de renume mondial, îşi exprimase dorinţa sau gazdele germane îi organizaseră o vizită la concernul Bayer de la Leverkusen. Cum Ceauşescu avea convorbiri oficiale la care nu aveam acces, Noel Bernard a hotărât să mergem şi noi la Leverkusen. S-au vizitat câteva secţii şi, la un moment dat, s-a intrat într-o sală de consiliu unde tovarăşei i s-au dat explicaţii şi răspunsuri la întrebări pe care le punea.

L-am văzut atunci, cred că l-am văzut pentru prima oară, pe Adrian Păunescu care făcea parte din delegaţia de ziarişti care însoţeau pe cei doi. Bernard şi cu mine stăteam foarte retraşi şi foarte puţin interesaţi de întrebările pe care le punea Ceauşeasca. Şi mă uitam cum stătea Păunescu în faţa ei, la masa respectivă, şi îşi nota fiecare cuvânt, îi sorbea fiecare vorbă pe care o scotea şi, ostentativ, îşi nota, ca să se vadă ce interes avea pentru ceea ce spunea ea.

Sorin Cunea, ca toți ceilalți jurnaliști ai Europei Libere, era urmărit și cunoscut de stafful lui Ceaușescu. În Turcia, la Ankara, a avut parte de un tratament neplăcut din partea delegației comuniste române.

Când s-a anunţat că presa poate să intre, mi-am luat magnetofonul pe umăr şi am dat să intru. Toţi au intrat, pe mine m-a oprit un individ care mi s-a adresat în româneşte, deci ştia exact cine sunt. Şi mi-a spus pe un ton ca de la Securitate nu te mai băga cu microfonul ăsta aşa, în Tovarăşul. Lucrează mai discret, nu vezi că-l deranjezi? Eu nu i-am răspuns nimic, am intrat în sala unde avea loc dineul şi când Ceauşescu a vorbit, eu i-am pus microfonul cum am ştiut eu, ca să pot să am pe bandă şi să transmit un fragment din acest discurs. Trebuie să spun că în timp ce vorbea sorbea dintr-un pahar cu un lichid gălbui care cred că era ceai de muşeţel. Probabil că avea nevoie sau, mă rog, doctorii care l-au însoţit ştiau mai bine.

Sorin Cunea a fost întrebat dacă a intrat în dialog cu Ceaușescu în timpul conferințelor de presă?

I-am pus odată, la Bonn, o întrebare. Trebuie să spun că la conferinţele lui de presă mă aşezam în prima bancă pentru că ţineam neapărat să apar în jurnalele de ştiri la Bucureşti. Mi-a răspuns, în orice caz, la întrebare. La o conferinţă de presă de la Viena, a doua lui vizită, tot aşa, eram în frunte, şi i-am observat pe amândoi foarte atent. De câte ori răspundea unei întrebări puse de un ziarist, Ceauşescu, în timp ce răspunsul se traducea, se uita la Elena Ceauşescu, căreia îi cerea aprobarea. Şi o vedeam pe ea dând din cap, afirmativ, da, ai răspuns bine parcă spunea ea.

Personalitatea capricioasă și agresivă a lui Ceaușescu răbufnea adesea și în public. Sorin Cunea își aducea aminte de un astfel de episod.

Tot la Bonn, răspunzând la o întrebare în legătură cu Conferinţa pentru Cooperare şi Securitate, şi-a terminat răspunsul şi traducătorul venit de la Bucureşti a tradus şi a completat Conferinţa pentru Cooperare şi Securitate în Europa. La care, mitocanul, s-a întors spre acel traducător venit de la Bucureşti şi i-a replicat Eu nu am spus nimic de Europa! Omul nu făcuse decât să spună titulatura completă a conferinţei internaţionale și l-a repezit. Nu mai spun că înainte de a intra la o festivitate sau conferinţă de presă el avea un pieptene în buzunar şi îşi aranja frizura. Avea grijă întodeauna de aspectul lui exterior.

Ceaușescu văzut de aproape nu era altceva decât un om simplu, cu o prestație modestă, departe de ce vedeau oamenii la televizor. Dar istoria îl făcuse mult prea mare pe acest om mult prea mic.