Radio România Internațional

Tag: Sorin Ducaru

  • Centrul satelitar al UE – 30 de ani de la înfiinţare

    Centrul satelitar al UE – 30 de ani de la înfiinţare

    Centrul Satelitar
    (SatCen) este o agenție cu atribuții în domeniul susținerii acțiunilor de
    politică externă și de securitate comună, inclusiv a misiunilor și operațiunilor
    civile și militare ale UE, prin analiza informațiilor geo-spațiale, în corelare
    cu alte surse de informații relevante. În cursul ultimelor trei decenii a avut rezultate
    remarcabile.

    ‘‘SatCen este un
    exemplu concret al autonomiei strategice operaţionale a UE.     Este atât un instrument diplomatic
    pentru a implementa politicile UE, cât şi un instrument operaţional pentru
    acţiuni civile şi militare    , a spus directorul instituţiei, românul Sorin
    Ducaru.

    Sărbătorirea a 30 de ani de la înfiinţarea Centrului Satelitar a
    reprezentat o ocazie pentru a aminti realizările din trecut, pe de o parte, şi
    pentru a reflecta asupra direcţiei dezvoltării sale viitoare, pe de altă parte.
    În această privinţă, Sorin Ducaru a evidenţiat trei forţe motrice pentru
    dezvoltarea acestei instituţii – alinierea cu nivelul ridicat de ambiţie al UE,
    creşterea cererii din partea utilizatorilor şi ‘goana după aur’ tehnologică în
    domeniile digital şi spaţial.

    La rândul său, Înaltul reprezentant
    al UE pentru afaceri externe şi politică de securitate, Josep Borrell, a
    evidențiat importanța Centrul Satelitar al Uniunii Europene, dar și a celor care
    lucrează aici:

    Prin informațiile pe care le furnizați, ajungem să vedem și să știm mai
    bine ce se întâmplă în lume. Și în fiecare zi, în construirea politicii
    externe, ne confruntăm cu situații complexe, iar unele locuri sunt departe și
    adesea informațiile sunt greu de găsit. Da, există poze. Există statistici. Dar
    nimic nu înlocuiește viziunea online pe loc, în timp real. În plus, de multe
    ori înainte de a decide, trebuie să evaluăm ce se întâmplă. Și de aceea ne
    bazăm pe voi, cei de la Centrul Satelitar al Uniunii Europene.

    Centrul Satelitar
    ajută UE să ia decizii și să acționeze în contextul politicii externe și de securitate comună a
    Europei. În acest sens, oferă produse și servicii care se bazează
    pe exploatarea mijloacelor
    spațiale și a datelor colaterale. Este vorba, în special, de exploatarea imaginilor din satelit și aeriene și
    de serviciile conexe. Sub supravegherea Comitetului politic și de securitate și
    sub îndrumarea operațională a Înaltului Reprezentant al UE pentru politica
    externă și de securitate, SatCen le trimite responsabililor politici alerte timpurii cu privire la crize
    potențiale și analize privind situația mondială. Astfel, UE poate lua
    măsuri diplomatice, economice și umanitare în timp util și poate planifica
    eventuale intervenții.

    Printre parteneri se numără Serviciul European de Acțiune
    Externă, Comisia Europeană, Agenția Europeană de Apărare, sau Agenția Spațială. Centrul Satelitar acoperă o serie întreagă de
    tematici, de la aspecte care țin de securitatea frontierelor UE, legate de
    migrații, sprijin pentru misiuni de pace în diverse locuri – Georgia, Libia,
    Mali sau Somalia -, însă și monitorizarea unor activități cum ar fi fluxuri de
    transport terestru sau activități portuare, de asemenea, schimbări climatice,
    aspecte care influențează viața de zi cu zi.



  • NATO: Ein Rumäne wird stellvertretender Generalsekretär

    NATO: Ein Rumäne wird stellvertretender Generalsekretär

    NATO-Generalsekretär, Jens Stoltenberg hat den rumänischen Politiker und Diplomaten, Mircea Geoana zum stellvertretenden Generalsekretär des Bündnisses ernannt. Dadurch bekommt die NATO erstmals einen stellvertretenden Generalsekretär aus einem früheren Ostblockland. Diese Personalentscheidung wurde gestern auf der Internetseite der Allianz bekannt gegeben. “Ich freue mich, die Ernennung von Mircea Geoana zum nächsten stellvertretenden Generalsekretär bekanntzugeben. Er ist ein überzeugter Verfechter der transatlantischen Beziehungen und wird langjährige Erfahrung als Staatsmann und Diplomat in dieses Amt einbringen. Er wird der erste Rumäne sein, der dieses Amt innehat.“, schrieb Stoltenberg in dem Posting.



    Die Internetseite der NATO informiert des weiteren, dass der 61-jährige Mircea Geoana, der Gründer und Präsident des Aspen Institute Rumänien ist und, dass er Präsident des rumänischen Senats, Au‎ßenminister und Botschafter Rumäniens in den Vereinigten Staaten war. Er wird sein Amt Mitte Oktober 2019 antreten.



    Das höchste Amt, das ein Rumäne in der NATO-Hierarchie vor ihm innehatte, war das des Stellvertretenden Generalsekretärs für neue Sicherheitsherausforderungen, in der Person von Sorin Ducaru, in der Zeitspanne 2013 — 2017.



    Nach der offiziellen Bekanntgabe schrieb, Mircea Geoană in den sozialen Medien, diese Ernennung sei Herausforderung und Opportunität zugleich, um die Interessen der Allianz, die die Sicherheit von mehr als einer Milliarde Menschen gewährleistet, zu vertreten. Er zeigte sich geehrte in dieses Amt ernannt worden zu sein, womit, seiner Meinung nach, die Bedeutung des Beitrags Rumäniens zu NATO Anerkennung findet. Mircea Geoană wies auch darauf hin, dass er während seiner politischen und diplomatischen Laufbahn die transatlantische Beziehung und die euroatlantische Integration Rumäniens gefördert hat.



    Das rumänische Au‎ßenministerium begrü‎ßte diese Personalie, die es als eine besondere Stunde der rumänischen NATO-Mitgliedschaft bewertete. Mit der Übernahme dieses verantwortungsvollen Amtes, werden Erfahrung und berufliche Fähigkeiten des rumänischen Kandidaten bestätigt und gleichzeitig die Rolle und der Beitrag Rumäniens, 15 Jahre nach dem Beitritt zur Allianz, anerkannt, erklärte das Au‎ßenamt in Bukarest. Des weiteren hie‎ß es, man sein überzeugt, mit der Ernennung Geoanas werde ein Beitrag zur Festigung der Rolle und des Auftrags, für die Sicherheit und kollektive Verteidigung des euroatlantischen Raums, im Sinne Rumäniens, aller Mitgliedstaaten und deren Bürger zu sorgen, geleistet. Auch Vertreter des rumänischen Staates haben diese Personalentscheidung begrü‎ßt. Seine erfolgreiche diplomatische Karriere – welche in Gegensatz zu seiner gescheiterten politischen Karriere steht – habe Mircea Geoană als einen guten Anwärter für dieses Amt ausgewiesen.

  • 70 Jahre NATO: Bündnis will Präsenz im Schwarzmeerraum stärken

    70 Jahre NATO: Bündnis will Präsenz im Schwarzmeerraum stärken

    Gegenwärtig ist die Allianz mit rund 20.000 Soldaten an Operationen und Missionen auf der ganzen Welt beteiligt — zu Land, zu Wasser und in der Luft. Die NATO führt Operationen in Afghanistan, im Kosovo und im Mittelmeerraum an. Sie beteiligt sich an Luftmissionen im Osten des euroatlantischen Raums, an Schulungsmissionen im Irak und unterstützt die Afrikanische Union, wie auf der Website der Organisation angegeben ist. Das Nordatlantik-Bündnis umfasst 29 Staaten, darunter seit 15 Jahren auch Rumänien. In einer beispiellosen Geste in der Geschichte der Organisation wandte sich NATO-Generalsekretär Jens Stoltenberg mit einer Botschaft an den US-Kongress, die darauf abzielte, die durch Präsident Donald Trumps Kritik verursachten Spannungen abzubauen. Die Tatsache, dass NATO-Verbündete ihre Finanzbeiträge für die Verteidigung erhöht haben, wird von dem Leader im Wei‎ßen Haus geschätzt, er möchte jedoch die von den europäischen Ländern zugewiesenen Beträge erhöht sehen, weil er sagt, dass der finanzielle Beitrag der USA zur Verteidigung Europas immer noch unverhältnismä‎ßig hoch sei. Sorin Ducaru, Vorsitzender des Beirats des NATO-Generalsekretärs und ehemaliger stellvertretender Generalsekretär der Allianz in Fragen steigende Risiken, erläutert für Radio Rumänien:



    Dieser Aspekt des Ausgleichs von Verteidigungsinvestitionen zwischen dem amerikanischen Partner und den anderen Verbündeten ist seit langem bekannt und wurde von ehemaligen Präsidenten und Verteidigungsministern angesprochen. Die Wahrheit ist, dass, wenn die Verbündeten während des Kalten Krieges 3% des BIP für die Verteidigung ausgaben, in den letzten Jahren, insbesondere seit 2014, jeder erkannte, dass diese Ferienzeit vorüber war, und dass dies angesichts der komplexen Landschaft strategischer Bedrohungen nicht nachhaltig ist. Wir investieren in das Wesentliche, einschlie‎ßlich des Wohlstands und des Friedens, die wir genie‎ßen, nämlich in die Sicherheit. Vor diesem Hintergrund besteht nicht nur ein Interesse daran, das Investitionsvolumen im Verteidigungsbereich zu erhöhen, sondern auch an deren Qualität. Natürlich sind die Hard-Power-Aspekte von Bedeutung, und es ist wichtig, dass die NATO diese zukunftsweisenden Pläne und die Präsenz im östlichen Flankenbereich entwickelt hat, aber sie setzt auch auf Investitionen in neue Technologien, da die Konfrontation mit interessanten Instrumenten im Cyberspace besteht, mit Taktiken und Technologien, bei denen Drohnen, Flug- oder Landfahrzeuge oder sogar U-Boote eingesetzt werden, die ferngesteuert oder ans Ziel geschickt werden.“




    Anlässlich ihres 70-jährigen Bestehens bekräftigte die NATO ihre Einheit trotz der Streitigkeiten zwischen den Vereinigten Staaten und wichtigen Verbündeten wie Deutschland und der Türkei, denen die US-Regierung ihre Zusammenarbeit mit Russland im Energie- und Militärbereich vorwarf. Während des Au‎ßenministertreffens der NATO-Staaten in Washington drängte US-Au‎ßenminister Mike Pompeo seine Amtskollegen dazu, sich auf eine Vielzahl von aufkommenden Gefahren einzustellen, einschlie‎ßlich der wachsenden Bedrohung durch Russland, was das Bündnis zur Anpassung zwingt, Chinas stechender Wettbewerb, au‎ßer Kontrolle geratene Migrationen oder Cyberangriffe. Wir werden nicht im Spiegelbild des russischen Handelns handeln, wir werden mit Ma‎ß und Koordinierung vorgehen, und wir haben nicht die Absicht, bodengestützte Atomraketen in Europa einzusetzen. Wir werden mehr darüber diskutieren, wie wir die Sicherheit in der Schwarzmeerregion stärken können“, sagte Pompeo. Wir als NATO-Streitkräfte sind, trotz unserer Differenzen, immer in der Lage gewesen, uns für unsere Mission zu vereinen, uns gegenseitig zu schützen und gegenseitig unsere Bürger sicher zu halten. Wir haben die Unstimmigkeiten zwischen uns in der Vergangenheit überwunden und wir müssen sie auch jetzt überwinden, weil wir unser Bündnis in Zukunft noch mehr brauchen“, sagte auch der Generalsekretär der NATO Jens Stoltenberg: Russland hat neue Raketen in Europa eingesetzt, sie sind mobil, schwer zu entdecken und mit Atomwaffen ausgerüstet. Es gibt keine US-Raketen in Europa, aber neue russische Raketen. Wir brauchen eine Strategie zur Eindämmung der Unsicherheit, wir haben eine Strategie, das ist die NATO“, sagte der Generalsekretär der Allianz.



    Jens Stoltenberg gab bekannt, dass die Au‎ßenminister der Mitgliedstaaten ein Ma‎ßnahmenpaket verabschiedet haben, um die Präsenz der Allianz im Schwarzmeerraum zu erhöhen. Er sagte, dass beschlossen wurde, eine verstärkte Unterstützung der NATO in Georgien und der Ukraine bei der Ausbildung von Marinestreitkräften und der Küstenwache der beiden Länder zu gewähren, an militärischen Übungen teilzunehmen und den Austausch von Informationen zu erhöhen. Zuvor erklärte der Botschafter der Vereinigten Staaten bei der NATO, dass das Bündnis durch diese Ma‎ßnahmen dem Einfluss Russlands im Schwarzen Meer entgegenwirken will.

  • NATO şi provocările actuale

    NATO şi provocările actuale

    Creată,
    imediat după al doilea război mondial, cu ţelul, rezumat într-o butadă, de a-i
    păstra pe americani în Europa, pe sovietici în afară şi pe germani la podea,
    NATO se confruntă, 70 de ani mai târziu, cu un peisaj geopolitic fundamental
    diferit.

    Este pentru prima dată în istoria sa, constată experţii, când Alianţa
    Nord-Atlantică trebuie să gestioneze simultan ameninţări majore pe două
    direcţii strategice diferite. Pe de o parte, Rusia post-sovietică a dovedit din
    plin, după anexarea peninsulei Crimeea şi alimentarea rebeliunii secesioniste
    din estul rusofon al Ucrainei, că şi-a regăsit agresivitatea şi apetitul
    teritorial. Pe de alta, aşa-numita primăvară arabă din anii trecuţi a înlocuit
    regimuri corupte şi abuzive, dar laice şi relativ stabile, cu o nebuloasă
    jihadistă în jurul Mediteranei, ale cărei tentacule ajung acum să ucidă în
    inima Europei, la Paris şi Bruxelles. Sunt cele mai complexe provocări şi
    riscuri de la încheierea Războiului Rece încoace, afirmă asistentul secretarului
    general al NATO, românul Sorin Ducaru:
    Principala ameninţare acum este cea venită din partea Rusiei, care continuă să
    încalce unele reglementări din legislaţia internaţională. Ea este potenţată de
    instabilitatea din Orientul Mijlociu şi din Nordul Africii, zone situate foarte
    aproape de frontierele NATO. O altă ameninţare o reprezintă organizaţia Statul
    Islamic, care a început să recruteze din regiune din ce în ce mai mulţi
    luptători, să creeze celule teroriste şi să obţină arme, pe care apoi să le
    folosească în atentatele organizate în Europa.

    Prezent, la Bucureşti,
    la o conferinţă pe probleme de securitate, Ducaru apreciază că, prin
    consfinţirea, la începutul lunii iulie, a aderării Muntenegrului la NATO, se
    pot crea premisele pentru refacerea stabilităţii în Balcani, regiune aflată
    foarte aproape atât de spaţiul ex-sovietic, cât şi de Orientul Mijlociu.
    Imediat după inaugurarea, luna aceasta, la Deveselu, a componentelor
    sistemului american antibalistic, România a fost suspusă unui bombardament
    retoric de la Moscova, asezonat cu reproşuri şi avertismente, deşi toţi
    responsabilii politici de la Bucureşti au subliniat că scutul nu e îndreptat
    contra ruşilor.

    Secretarul de stat în ministerul român al Apărării, Ştefan
    Tinca, repetă că terorismul şi fenomenul migraţiei sunt, la rându-le, pericole
    majore: Ceea ce vine din sud este la fel de
    riscant şi pentru noi: problema migraţiei, ca să nu mai vorbim de terorism. Au
    fost români care au murit în atentatele din Vestul Europei. Deci părerea mea e
    că nu putem spune că este doar estul, pentru că şi din sud suntem expuşi, poate
    nu în aceeaşi măsură, dar trebuie să vedem vecinătatea în totalitate, de la
    nord la sud-est şi la vest apoi.

    Şeful Statului Major General al
    Armatei Române, generalul Nicolae Ciucă, spune, la rândul său, că agresiunile
    pot să exceadă confruntarea strict militară, dar se declară convins că România
    şi NATO, în ansamblu, pot face faţă tuturor provocărilor.

  • NATO and Current Challenges

    NATO and Current Challenges

    Set up immediately after the Second World War with the purpose of keeping the Soviets out of Europe, the Americans in and the Germans in check, 70 years on NATO is facing a fundamentally changed geopolitical context. It is for the first time in its history that the North-Atlantic Treaty Alliance must simultaneously deal with threats coming from two different directions. On the one hand, with the illegal annexation of Crimea and its support for the breakaway rebels in Eastern Ukraine, Russia has demonstrated its territorial appetite and its renewed hostility.



    On the other hand, the so-called Arab Spring of previous years, which led to the demise of corrupt and abusive regimes, otherwise secular and relatively stable, has been replaced with an upsurge of jihadism of the Mediterranean region, which has translated into violent attacks in the very heart of Europe, in Paris and Brussels. Attending a conference on security issues in Bucharest, NATO Assistant Secretary General Sorian Ducaru says these are the most complex challenges and risks since the end of the Cold War.



    According to Sorin Ducaru, the main threat right now is Russia, which continues to outstep the bounds of international law. Russia’s ingressions are fuelled by the instability in the Middle East and Northern Africa, both areas being close to NATO’s borders. Another threat is the Islamic State terrorist group, which has started recruiting massively in the region, setting up terrorist cells and obtaining weaponry that it is subsequently using in attacks across Europe, Sorin Ducaru has said.



    Sorin Ducaru believes the conclusion of negotiations for Montenegro’s bid to join NATO at the Alliance’s summit of Warsaw this July, could create the premises for restoring stability to the Balkans, a region bordering both ex-Soviet space and the Middle East. With the activation earlier this month of the US anti-ballistic shield facility in Deveselu, Romania has been bombarded with accusations and warnings from Russia, although Bucharest authorities have repeatedly highlighted the defensive purpose of the shield. State Secretary with the Defense Ministry Stefan Tinca claims terrorism and immigration are in turn potential threats. In his opinion, the risks coming from the south are equally important: immigration and terrorism. According to Stefan Tinca, Romanians died in the terrorist attacks in Western Europe and he believes that we are exposed to threats not only to the east, but also to our southern borders, so we must look at our vicinity as a whole.



    The chief of the Romanian Army’s General Staff, General Nicolae Ciuca in turn believes that hostilities could exceed military confrontation, but is confident that Romania and NATO as a whole can face all challenges.

  • NATO îşi consolidează flancul estic

    NATO îşi consolidează flancul estic

    Membră a Alianţei Nord-Atlantice din 2004 şi a Uniunii
    Europene din 2007, România se pregăteşte să fie gazdă, în noiembrie, a unui
    summit regional pe tema consolidării frontierei răsăritene a celor două
    organizaţii. Reuniunea are loc pe fondul schimbărilor mediului de securitate
    din zonă.

    Invitat la Radio România, ambasadorul Sorin Ducaru, asistent al
    secretarului general al NATO, a făcut o analiză a situaţiei şi a vorbit despre
    posibilele riscuri: Aici situaţia este dinamică şi este dinamică,
    din păcate, în sensul mai degrabă îngrijorător. Odată cu actul de anexare
    ilegală a Peninsulei Crimeea de către Rusia au urmat alte câteva acţiuni care
    ţin de o tendinţă de militarizare a acestei peninsule, şi nu mă refer doar la
    prezenţă militară, la numărul de soldaţi. Este vorba şi de o tendinţă de a
    amplasa diverse echipamente, sisteme de rachetă, sisteme aeriene, navale.
    Îngrijorează şi retorica rusă privind posibilitatea de amplasare a unor armamente
    nucleare în Crimeea. Doar această retorică, chiar dacă vorbim numai de retorica
    în acest sens, putem spune că generează efecte destabilizatoare.

    România
    se află acum la cel mai ridicat nivel de securitate de la primirea sa în NATO,
    mai ales pe fondul deciziilor recente de întărire a flancului estic al
    Alianţei, apreciază directorul general pentru Afaceri Strategice din Ministerul
    Afacerilor Externe de la Bucureşti, Dan Neculaescu: Aş putea spune
    că în acest moment România este probabil cel mai bine protejată din istoria
    recentă. După criza din Ucraina, din martie 2014, când Rusia a anexat ilegal
    peninsula, au fost o serie de paliere pe care s-au luat măsuri de asigurare a
    aliaţilor, inclusiv a României. Primul palier – măsuri de asigurare, care
    practic au prevăzut exerciţii, inclusiv zboruri de supraveghere, dar şi
    prezenţă militară rotaţională pe teritoriul aliaţilor estici. Al doilea palier
    – o serie de aliaţi având o relaţie specială cu România, în special SUA, au
    avut o prezenţă consolidată şi crescută pe teritoriul nostru. Dar nu numai ei.
    A fost şi Canada, a fost şi Portugalia. Anul trecut, am avut un contingent de
    avioane canadian, anul acesta avem un contingent de avioane portughez. Ce ne
    propunem în etapa următoare? Ne propunem să consolidăm prezenţa NATO în
    România. În acest sens, probabil, un reper important este summitul Aliaţilor,
    din Polonia, din 2016.

    În politica de consolidare
    a flancului estic al NATO se înscrie şi noul centru de comandă al Alianţei din
    România devenit operaţional în această lună, simultan cu alte cinci înfiinţate
    în Bulgaria, Polonia, Estonia, Letonia şi Lituania. Misiunea acestora este
    aceea de a înlesni desfăşurarea noii forţe de reacţie foarte rapide a NATO şi
    de coordonare a exerciţiilor. Aproximativ 40 de ofiţeri vor
    acţiona în fiecare dintre centre, care vor deveni pe deplin operaţionale până
    la următorul summit NATO.

    Prezent la ceremonia de activare a unităţii din Lituania, secretarul
    general al organizaţiei, Jens Stoltenberg, a precizat: Fiecare
    dintre aceste comandamente ne ajută să trimitem un mesaj clar – nici un aliat
    NATO nu este singur. NATO este aici şi NATO este pregătită, pregătită să-i
    apere pe toţi aliaţii săi de orice ameninţare. Solidaritatea este esenţa
    alianţei noastre iar angajamentul nostru pentru acest principiu fundamental că
    atacul împotriva unui dintre noi este atacul împotriva tuturor este de
    neclintit.

    Constituirea noilor comandamente are ca scop îmbunăţăţirea
    capacităţii Alainţei de a răspunde concret şi decisiv oricărei acţiuni ostile
    adresate împotriva membrilor NATO, explică şi colonelul Cătălin Ticulescu,
    comandantul unităţii NATO de integrare a Forţelor din Bucureşti, ofiţer rănit în timpul unei misiuni de patrulare în Afganistan: Constituirea
    comandamentului pe care am onoarea să-l conduc, ulterior a Diviziei
    Multinaţionale de Sud-Est, alături de creşterea importantă a numărului de
    exerciţii naţionale şi multinaţionale din acest an, reprezintă răspunsul ferm,
    angajamentul solid şi contribuţia consistentă a României la efortul Alianţei
    Nord Atlantice în a demonstra că dispune de capabilităţile necesare pentru a
    răspunde oricărei ameninţări de securitate împotriva membrilor săi. Acest
    comandament nu este bază militară. Nu va conduce efectiv acţiuni militare. Rolul
    acestui comandament este de a facilita deplasarea rapidă a forţelor aliate în
    regiune, de a sprijini apărarea colectivă şi de a asista în coordonarea
    exerciţiilor, antrenamentelor executate în comun cu aliaţii.

    42 de militari vor asigura funcţionarea structurii, dintre care 27
    de posturi revin României, ca ţară gazdă. Unitatea NATO de integrare a forţelor de la Bucureşti
    alături de cea de la Sofia vor fi coordonate de anul viitor de Divizia
    multinaţională de sud-est a Alianţei, cu sediul în capitala României.

  • La semaine du 23 au 28 septembre 2013

    La semaine du 23 au 28 septembre 2013

    Derniers développements dans le dossier de Rosia Montana



    Le controversé projet de loi sur l’exploitation de l’or à Rosia Montana, au centre de la Roumanie, continue de retenir l’attention de l’opinion publique roumaine. Le premier ministre de Bucarest, Victor Ponta, estime que si le projet respecte l’environnement, la Roumanie devrait se dire favorable à l’exploitation et mettre à profit ses ressources naturelles. La commission parlementaire spéciale, chargée du dossier de Rosia Montana, a poursuivi les auditions à Bucarest, ses membres s’étant rendus sur le terrain afin de se renseigner sur place. Le projet, qui donnerait feu vert à une compagnie canadienne d’exploiter les minerais aurifères et argentifères de la région, en utilisant une quantité importante de cyanures, a déclenché d’amples protestations à Bucarest, et dans d’autres grandes villes du pays et de l’étranger. Les contestataires mettent en garde contre l’impact négatif que l’exploitation pourrait avoir sur l’environnement. Par contre, ses partisans soutiennent que l’ouverture de la mine mettrait un terme aux difficultés économiques et sociales de la région.



    La loi des chiens errants — promulguée par le président roumain



    La Cour constitutionnelle de Roumanie a donné son aval à la loi sur les chiens errants sous la forme adoptée le 10 septembre au Parlement, estimant qu’elle ne comportait pas de stipulations inconstitutionnelles. La loi a été aussi promulguée par le président roumain, Traian Basescu, malgré les critiques des défenseurs des animaux.


    La loi était entrée en procédure parlementaire d’urgence et a aussitôt été adoptée après la mort, début septembre, dun enfant de 4 ans, mordu par des chiens près dun parc de la capitale. Cette loi autorise leuthanasie des chiens errants sils nont pas été réclamés ni adoptés dans un délai de 14 jours après leur capture. Entre temps, les chiens SDF sont hébergés dans des fourrières animales. Toutefois, l’euthanasie n’est pas obligatoire pour les autorités locales, qui peuvent décider, en fonction des fonds disponibles, d’héberger dans des fourrières, les chiens qui ne sont pas adoptés.



    La Roumanie et la PAC



    Les responsables européens sont parvenus, dans la nuit de mardi à mercredi, à un accord pour finaliser la réforme de la Politique agricole commune pour laprès-2013. Les Européens ont finalement tranché la question des fonds européens destinés à l’agriculture et des subventions versées aux fermiers d’ici 2019. Au terme du nouveau document, les Etats communautaires sont encouragés à accroître le soutien accordé aux zones défavorisées et à l’installation des jeunes fermiers. Au terme de la nouvelle PAC, les Etats membres se verront diminuer la contribution aux programmes cofinancés par Bruxelles. Une mesure saluée par le ministre roumain de l’Agriculture, Daniel Constantin, présent dans la capitale belge: “La hausse du taux de cofinancement européen de 75 à 80% est bénéfique car, du coup, on pourrait réduire nos efforts et investir davantage dans d’autres domaines. L’Etat roumain pourrait donc ne réserver que 15% au cofinancement. En plus, on pourrait profiter du présent accord avec le FMI et la Commission Européenne pour obtenir de la part de Bruxelles un taux de cofinancement de 95%”.


    Par ailleurs, le ministre Constantin a réitéré le souhait de son ministère de mettre en place des mesures censées soutenir les producteurs roumains de lait une fois supprimé le régime des quotas laitiers en Europe à partir de 2015.



    La France affirme que la Roumanie et la Bulgarie ne remplissent pas les critères pour adhérer à l’espace Schengen, au 1er janvier 2014



    La Roumanie s’attend à ce que la France agisse aussi bien dans l’esprit de la relation stratégique bilatérale que dans le contexte de la confirmation de l’accomplissement par la Roumanie des critères d’intégration dans Schengen. La déclaration du ministère roumain des Affaires étrangères intervient après celle du gouvernement français, qui a dit s’opposer à l’adhésion de la Roumanie et de la Bulgarie à l’espace Schengen au 1er janvier 2014. L’exécutif de Paris affirme que les deux Etats ne réunissent pas les conditions requises pour entrer dans l’espace sans frontières, en soulignant que la France n’est pas la seule à dire non. Pour sa part, Bucarest estime quil ny a pas de lien entre la question des Roms et lentrée dans lespace Schengen de libre circulation, appelant Paris à éviter de se pencher sur ce sujet dans un contexte électoral.



    Un Roumain a été désigné à la tête de la Division otanienne chargée des risques de sécurité émergents



    L’Ambassadeur de Roumanie auprès de l’OTAN , Sorin Ducaru, a été désigné à la tête de la Division de l’OTAN chargée des risques de sécurité émergents. Il s’agit de la plus haute fonction détenue par un Roumain dans le cadre de l’Alliance nord-atlantique. Sorin Ducaru a évoqué les thèmes majeurs dont il va s’occuper : défense cybernétique, lutte contre le terrorisme, sécurité énergétique, politique nucléaire de l’Alliance et lutte contre la dissémination des armes de destruction massive.


    La division a été créée en 2010 afin de trouver des solutions aux menaces à la sécurité de l’Alliance. Diplomate de carrière, Sorin Ducaru a dirigé ces 7 dernières années la Mission permanente de la Roumanie auprès de l’OTAN et il a été ambassadeur de Roumanie aux Etats-Unis et représentant de Bucarest auprès de l’ONU.

  • Sorin Ducaru wird Chef einer wichtigen NATO-Abteilung

    Sorin Ducaru wird Chef einer wichtigen NATO-Abteilung

    Die rumänische Präsenz in den NATO-Strukturen nimmt eine neue Dimension an, nachdem Sorin Ducaru zum Chef einer wichtigen Abteilung — der Abteilung für aufkommende Sicherheitsrisiken“ –ernannt wurde. Die Ernennung erfolgt als eine natürliche Fortsetzung seiner beruflichen Laufbahn. In den letzten sieben Jahren hat Sorin Ducaru Rumäniens permanente Mission bei der NATO geleitet. Er ist ein Karierre-Diplomat, war Botschafter Rumäniens in den USA und Vertreter Bukarests bei der UNO. Ducaru gab ein paar Details zur Geschichte und Tätigkeit der Abteilung für aufkommende Sicherheitsrisiken“:



    Die Abteilung, die diesen scheinbar anspruchsvollen Namen trägt, befasst sich mit den aufkommenden Sicherheitsrisiken. Sie wurde im Rahmen der Debatten über das neue strategische Konzept gegründet und hatte als Ziel, die Sicherheitsrisiken des 21. Jahrhunderts anzusprechen. Ich würde sagen, diese wichtigen Themen könnte man in folgende Kategorien einteilen: die kybernetische Verteidigung, die Terror-Bekämpfung, die Energiesicherheit, die Nuklearpolitik der Allianz und die Tätigkeit, die auf den Kampf gegen die Proliferation von Massenvernichtungs-Waffen abzielt.“



    Am Anfang seines Mandats erklärte Ducaru, er habe sich vorgenommen, nach Antworten auf die neuen Bedrohungen gegenüber NATO-Staaten zu suchen. Er sprach zudem über die Beziehung Bukarests zur NATO. Rumänien ist seit knapp 10 Jahren NATO-Mitglied. Sorin Ducaru:



    Rumänien sah das Verhältnis zur NATO weitgehend aus der Zukunfts-Perspektive und nicht so viel aus der Perspektive der Vergangenheit. Wir hatten eine lange Vergangenheit, nächstes Jahr feiern wir ein Jahrzehnt Mitgliedschaft. Ich habe es immer interessant und wichtig gefunden, aktiv an der Debatte betreffend diese neuen Bedrohungen teilzunehmen und Stellung zu nehmen. Wir müssen unsere Stellungs-Nichen finden, so dass wir eine klare Rolle bezüglich der Antwort auf eine solche Bedrohung einnehmen können. So wie wir im Falle der Raketenabwehr vorgegangen sind. Das ist eine aufkommendes Risiko, das zukünftig wachsen wird.“



    Mit der Übernahme dieses Postens wurde Sorin Ducaru Organigramms-Kollege mit der Rumänin Oana Lungescu. Diese ist seit 2010 NATO-Sprecherin.

  • 25.09.2013

    25.09.2013

    OTAN – Le diplomate roumain, Sorin Ducaru, est à compter d’aujourd’hui le chef de la division otanienne chargée des défis de sécurité émergents. Ducaru s’est trouvé ces 7 dernières années à la tête de la Mission permanente de la Roumanie auprès de l’OTAN.



    Mine – Les parlementaires de la Commission spéciale en charge du dossier de l’exploitation de l’or, à Rosia Montana, se sont rendus ce mercredi sur place, pour des discussions avec les habitants et les représentants de la compagnie canadienne qui souhaite ouvrir une mine dans la région. A l’entrée de la galerie Catalina-Monulesti, les élus ont été accueillis par quelques 300 habitants de Rosia Montana, défenseurs du projet minier, qui protestaient contre la tergiversation de l’ouverture de la mine. La Commission doit prendre une décision sur le projet de loi controversé visant cette exploitation aurifère. Adopté fin août, le projet, qui donnerait le feu vert à l’ouverture de l’exploitation de l’or, en utilisant des cyanures, a déclenché d’amples protestations. Les contestataires mettent en garde contre l’impact négatif de l’exploitation sur l’environnement. Par contre, les partisans du projet affirment que l’ouverture de la mine mettrait un terme aux difficultés économiques et sociales de la région.



    Chiens – La Cour constitutionnelle de Roumanie a décidé mercredi qu’un acte réglementaire autorisant l’euthanasie des chiens errants était conforme à la Constitution du pays. Peu de temps après, la loi a été promulguée par le président roumain Traian Basescu. Adopté le 10 septembre, le texte autorise leuthanasie des chiens errants sils nont pas été réclamés dans un délai de 14 jours après leur capture. Plusieurs parlementaires avait attaqué le texte à la Cour constitutionnelle, arguant qu’il ne comportait pas de solutions pour empêcher la prolifération des chiens SDF. Ladoption du texte est intervenue une semaine après la mort dun enfant mordu par des chiens près dun parc de la capitale. Les autorités estiment à quelque 65 mille le nombre de chiens errants se trouvant dans les rues de la capitale, Bucarest.



    Partenariat – L’Allemagne est désormais le premier partenaire commercial et le troisième investisseurs étranger en Roumanie, a affirmé le président de la Chambre des députés du Parlement roumain, Valeriu Zgonea, à l’issue d’une rencontre avec le nouvel ambassadeur de ce pays à Bucarest, Werner Hans Lauk. Les deux hommes ont évoqué les relations bilatérales « excellentes », avec « une dynamique substantielle du dialogue politique au sommet ». Les rapports de Bucarest avec Berlin représentent « une des relations les plus complexes et développées entre la Roumanie et un Etat membre de l’UE », a encore estimé le chef de la Chambre des députés, cité par l’agence Agerpres.



    Vins – Le ministère roumain des Affaires étrangères s’est félicité de la proposition de la Commission européenne visant la libéralisation totale des importations de vins de la République de Moldova dans les pays communautaires, avant l’entrée en vigueur de l’Accord d’association entre l’UE et ce pays ex-soviétique. Il s’agit là « d’une mesure compensatoire, d’un appui concret pour le secteur agricole moldave, dans le contexte des restrictions récemment imposées (par la Russie) aux produits vinicoles de ce pays », peut-on lire dans un communiqué de la diplomatie roumaine. Celle-ci précise que cette mesure est le résultat de l’action directe du commissaire européen à l’agriculture, Dacian Ciolos. La proposition de la Commission européenne répond, en égale mesure, aux démarches entreprises par la Roumanie afin d’attirer l’attention des 28 et des institutions communautaires sur la situation commerciale difficile à laquelle se voit confronter la République de Modova, conclut le ministère roumain des Affaires étrangères.



    Salon – L’écrivain Mircea Cartarescu, un des auteurs roumains les plus connus et traduits à l’étranger, doit inaugurer jeudi, l’édition 2013 du Salon du Livre, Bok& Bibliotek de Göteborg, en Suède, dont la Roumanie est l’invitée d’honneur. Y seront présents de nombreux auteurs roumains consacrés. L’occasion aussi d’organiser une exposition réunissant les plus belles parutions éditoriales de la production roumaine de livres de ces 2 dernières années ainsi que des séminaires sur des sujets représentatifs de la littérature et de la culture roumaines. Le Salon du Livre de Göteborg, l’événement culturel le plus important en Europe du nord, attire annuellement près de 100 mille visiteurs. La Roumanie est pour la deuxième fois en 2013 l’invitée d’honneur d’un Salon du livre de prestige, après celui de Paris, en mars dernier.



    Logo – Google a modifié ce mercredi son logo, pour fêter le centenaire de la naissance de Maria Tanase, la plus importante voix de la chanson traditionnelle roumaine. Le nouveau logo présente la célèbre artiste en train de chanter, la première lettre du mot Google étant remplacée par un portrait de l’interprète roumaine. Maria Tanase a fait ses débuts sur les fréquences de Radio Bucarest, le 20 février 1938. Elle a aussi chanté lors de l’Exposition internationale de New York en 1939, devant le président américain H. Hoover, l’écrivain français, André Gide, le violoniste et chef d’orchestre américain, Yehudi Menuhin, le sculpteur roumain Constantin Brancusi et le compositeur roumain George Enescu.


  • Români la NATO

    Români la NATO

    Reprezentarea românească în structurile Alianţei Nord-Atlantice a căpătat o nouă dimensiune, odată numirea lui Sorin Ducaru în fruntea unui departament cu greutate — ”Divizia de Riscuri de Securitate Emergente”. Numirea la şefia Diviziei este o continuare firească a parcursului profesional al lui Ducaru, cel care, în ultimii şapte ani, a condus Misiunea Permanentă a României la NATO.



    Diplomat de carieră, în CV-ul căruia se regăsesc doua repere notabile – ambasador al Romaniei in SUA si reprezentant al Bucurestiului la ONU – Ducaru a dat detalii despre istoria şi aria de activitate a “Diviziei de Riscuri de Securitate Emergente”: ”Divizia care are acest nume, aparent sofisticat, se referă la riscurile de securitate emergente. A fost creată în contextul dezbaterii privind noul concept strategic şi a avut ca obiectiv să se adreseze riscurilor de securitate ale secolului XXI. Aş spune că aceste teme majore s-ar împarti în urmatoarele categorii: apărarea cibernetică, lupta împotriva terorismului, securitatea energetică, politica nucleară a Alianţei şi activitatea care vizează lupta împotriva diseminarii armelor de distrugere în masa”.



    La debutul mandatului, Ducaru a recunoscut că şi-a propus, ca principal obiectiv, să caute şi să găsească răspunsuri care să se ridice la înălţimea noilor ameninţări la adresa statelor membre NATO, inclusiv a României. El s-a referit şi la relaţia pe Bucurestiul a cultivat-o cu Alianţa Nord-Atlantică, mai ales în condiţiile în care, anul viitor, se împlinesc 10 ani de la aderarea Romaniei.



    Sorin Ducaru: ” România s-a raportat la Alianţă foarte mult din perspectiva viitorului, nu atât a trecutului. De altfel, am avut un trecut atât de lung, împlinim la anul o decadă de membership. Întotdeauna am considerat interesant şi important să fim contributori activi la dezbaterea privind aceste noi ameninţări si de a ne poziţiona, de a ne găsi nişele de poziţionare, astfel încât să putem manifesta un rol articulat în ceea ce priveste răspunsul la astfel de ameninţări. Aşa cum am făcut-o în domeniul apărării antirachetă, care, tot aşa, este o ameninţare emergentă şi care va creşte în viitor”.



    Odată cu preluarea postului, Sorin Ducaru a devenit coleg de organigramă cu românca Oana Lungescu, cea care, încă din 2010, este purtătorul de cuvânt al NATO.

  • Internet-Kriminalität: Cyber-Attacken gegen Nato-Staaten

    Internet-Kriminalität: Cyber-Attacken gegen Nato-Staaten

    Vor Jahren galten sie noch als überschaubares Risiko, wegen des beschränkten Ausma‎ßes und Angriffspotentials. Heute sind die Internetangriffe reelle und immer ernstere Bedrohungen. Allein im vergangenen Jahr wurden infolge von Cyber-Attacken Gesamtschäden von 90 Milliarden Euro verursacht, so die Angaben der Interpol-Präsidentin Mireille Ballestrazzi. Die Hacker bleiben anonym und kennen keine Grenzen, erklärt sie. Darüber hinaus ermutige die Verbreitung elektronischer Zahlungs- und Recherchemethoden sowie die schwierige Identifizierung der Täter die Internet-Kriminalität, fügt Ballestrazzi hinzu.



    Die NATO-Staaten sind stark von den elektronischen Kommunikationswegen abhängig. Von daher sind sie für die neuen Sicherheitsrisiken besonders anfällig und ständig auf der Suche nach Lösungen. Eine mögliche Lösung war die Gründung einer NATO-Abteilung für aufkommende Sicherheitsrisiken im Jahr 2010. Die Abteilung verwaltet die Problematik der Cyber-Abwehr, die Energie-Sicherheit, die Nichtverbreitung der Massenvernichtungswaffen, den Kampf gegen den Terrorismus, sowie die strategischen Analysekapazitäten der Allianz.


    Rumäniens Botschafter bei der NATO, Sorin Ducaru, wird ab kommenden Herbst den NATO-Generalsekretär in Fragen aufkommender Sicherheitsrisiken beraten. Er sprach in einem Interview mit Radio Rumänien über die Zwischenfälle im virtuellen Raum.



    Sicherlich gibt es im Cyberspace mehrere Arten von Zwischenfällen. Auf einer Ebene ist die Kriminalität angesiedelt, die an Betrug anlehnt, praktisch geht es um Diebstahl von Ressourcen, von Geld, im Internet. Dann gibt es die Ebene der Internet-Spionage und auf höchster Ebene betrifft die Spionage womöglich kritische Infrastruktur-Stellen in verschiedenen Ländern. Das Problem besteht darin, dass die Zuordnung oder Identifizierung der Quelle im virtuellen Raum komplex ist und sehr viel Zeit in Anspruch nimmt. Wir bei der NATO erleben gerade eine Phase der Prioritätensetzung: Die wichtigste darunter wäre die Gewährleistung der Sicherheit unserer allianzinternen Systeme. Damit meine ich die Steuerstruktur, die Agenturen der Allianz, das Hauptquartier. Praktisch müssten Ende dieses Jahres die Schutzsysteme der NATO in Vollbetrieb sein. Jeder Staat muss in die Ausrüstung, in die Technik investieren. Die Tatsache, dass wir in einer Allianz vereint sind, führt allerdings zu einer effizienteren Abwehr, die auch billiger ist.“



    Kurze Zeit nach den Anschlägen vom 11. September hat sich die NATO für eine Verbesserung seiner Abwehrstrukturen gegen Cyber-Attacken ausgesprochen. Gleichzeitig aber konzentrierte sich die Allianz vor allen Dingen auf die Umsetzung passiver Schutzma‎ßnahmen, die von dem Militärflügel gefordert worden waren. Erst die Ereignisse in Estland 2007, als Cyberattacken beinahe die gesamte Informatik-Struktur des Landes lahmlegten, bewegten die NATO zu einem radikalen Neuansatz ihrer Abwehrpolitik im Netz.



    Im Januar 2008 erarbeitete die Allianz zum ersten Mal eine Nato-Politik für die Cyber-Abwehr“. Im selben Jahr erfolgte in den USA einer der schwerwiegendsten Online-Angriffe der Geschichte: Über einen Memory-Stick, der an den Laptop eines Militärstützpunkts im Nahen Osten angeschlossen wurde, verbreitete sich ein Spionage-Programm unentdeckt in geheimen und nicht geheimen Datensystemen. Seitdem ist die virtuelle Spionage zur konstanten Bedrohung geworden, ist einem Bericht der NATO-Zeitschrift in Bukarest zu entnehmen. Darin wird auch an den Einfluss der massiven Cyber-Angriffe auf die Regierungsserver in Georgien während des Konflikts mit Russland erinnert. Man geht davon aus, dass die georgische Regierung zu einem entscheidenden Zeitpunkt der Auseinandersetzung dadurch erheblich geschwächt war.



    2012 sind im NATO-Netz über 2500 Fälle von ungewöhnlicher Cyberaktivität oder Eindringungsversuche“ registriert worden. Das hei‎ßt alle drei Stunden, Tag und Nacht, an jedem einzelnen Tag des Jahres“, erläuterte NATO-Generalsekretär Anders Fogh Rasmussen. Eng verbunden mit dem Cyberspace ist ferner der Terrorismus, sagt Sorin Ducaru, Rumäniens Botschafter bei der NATO:



    Es ist bekannt, dass eine bestimmte Auskunft von einem Flughafen bzw. die Bewegung eines verfolgten Verdächtigen oder einer Gruppe Auswirkungen in einem anderen Land haben kann, wenn sie nicht gestoppt wird. Der Terrorismus geht Hand in Hand mit dem Cyberspace, weil die Kommunikation oft über elektronische Systeme funktioniert. Unsere Anstrengungen sind dahin gerichtet und die Herausforderung besteht darin, all diese Ressourcen der Alliierten zusammenzufügen und damit effizienter Krisensituationen vorbeugen zu können. In diesem Sinne besteht seit drei Jahren die Informations-Einheit der Allianz, die sogenannte Intelligence Unit; eines ihrer Hauptziele ist es, dass alle Mitgliedsländer über ein breites Evaluationsspektrum verfügen.“



    Mit der Inbetriebnahme dieser Monitoring-Matrix kann von jeder Bewegung an einem bestimmten Ort auf eventuelle Terror-Angriffe oder derartige Zwischenfälle geschlossen werden, die auf anderem Wege nicht vorhersehbar wären, erklärte Ducaru abschlie‎ßend.



  • Ameninţări cibernetice

    Ameninţări cibernetice

    Cândva privite ca un risc, dar limitat ca amploare şi potenţial distructiv, atacurile cibernetice au evoluat în ameninţări reale şi tot mai serioase. Doar anul trecut, acestea au provocat pierderi totale de 90 de miliarde de euro, potrivit preşedintelui Interpol, Mireille Ballestrazzi. Hackerii rămân anonimi şi nu cunosc limite, a precizat ea, adăugând că răspândirea metodei plăţii electronice şi a documentării electronice, precum şi dificultatea identificării infractorilor încurajează criminalitatea informatică.



    Ţările NATO, puternic dependente de comunicaţiile electronice, au devenit vulnerabile la acest nou tip de provocare de securitate şi caută în permanenţă soluţii. Una dintre acestea este înfiinţarea, încă din 2010, a unei divizii pentru riscuri de securitate emergente. În cadrul acestei divizii sunt gestionate problematicile apărării cibernetice, securităţii energetice, neproliferării armelor de distrugere în masă, ale luptei împotriva terorismului, precum şi capabilitatea de analiză strategică a Alianţei.



    Ambasadorul României la NATO, Sorin Ducaru, care din toamnă va deţine funcţia de asistent al secretarului general al Alianţei pentru riscuri de securitate emergente, a vorbit într-un interviu pentru Radio România despre incidentele din spaţiul cibernetic. Sorin Ducaru: Sigur, incidentele în spaţiul cibernetic sunt de mai multe feluri. Un nivel este cel al criminalităţii, de exemplu, cibernetice, care duce spre fraudă, efectiv furt de resurse, de bani, pe internet. Alt nivel este cel al spionajului cibernetic şi, sigur, nivelul cel mai ridicat este acela care ar putea viza infrastructuri critice din diverse ţări. Dificultatea este că în domeniul cibernetic atribuirea sau găsirea sursei cu exactitate este complexă şi durează de obicei foarte mult timp, iar în cadrul NATO suntem într-o fază în care ne organizăm priorităţile, prima fiind aceea de a asigura securitatea sistemelor proprii ale Alianţei. Mă refer la structura de comandă, la agenţiile Alianţei, la Cartierul General. Practic, la sfârşitul acestui an ar trebui să marcăm intrarea în starea de operaţionalitate deplină a protecţiei sistemelor în NATO. Fiecare stat trebuie să investească în echipamente, în tehnică, însă faptul că suntem într-o Alianţă face ca să fie şi mai eficientă apărarea şi, dacă vreţi, şi mai ieftină din punct de vedere financiar.”



    La scurt timp după evenimentele din 11 septembrie, NATO s-a pronunţat pentru îmbunătăţirea capabilităţilor sale de a se apăra împotriva atacurilor cibernetice, dar s-a concentrat în primul rând asupra punerii în aplicare a unor măsuri pasive de protecţie, care fuseseră solicitate de partea militară. Abia evenimentele din Estonia din 2007, când atacuri cibernetice au paralizat aproape întreaga infrastructură informaţională a ţării, au impulsionat NATO să-şi regândească radical politica în domeniul apărării cibernetice.



    În ianuarie 2008, Alianţa a elaborat pentru prima dată o Politică NATO privind Apărarea Cibernetică”. Unul dintre cele mai serioase atacuri de până în prezent s-a produs în acelaşi an în SUA, când, printr-un memory-stick conectat la un laptop al armatei, la o bază militară din Orientul Mijlociu, un program spion s-a raspândit nedetectat în sistemele clasificate, dar şi în cele neclasificate.



    De atunci, spionajul cibernetic a devenit o ameninţare aproape constantă, notează revista NATO apărută la Bucureşti. Publicaţia aminteşte şi influenţa pe care au avut-o atacurile cibernetice masive împotriva website-urilor şi serverelor guvernamentale georgiene în timpul conflictului cu Rusia. Se estimează că acestea au slăbit guvernul georgian în timpul unei faze de importanţă crucială a conflictului.



    În 2012, reţeaua Alianţei s-a confruntat cu “peste 2.500 de cazuri de activitate cibernetică anormală sau cu tentative de intruziune”, adică “o dată la trei ore, ziua şi noaptea, în fiecare zi a anului”, a precizat secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen. Domeniul cibernetic este legat şi de cel al terorismului. Din nou, Sorin Ducaru: Se ştie că o anumită informaţie de pe un aeroport, deplasarea unui actor pus sub urmărire sau a unui grup poate avea efect în altă ţară, dacă nu este oprită. Domeniul terorismului este legat şi cu domeniul cibernetic, pentru că în multe situaţii comunicarea se face prin sisteme informaţionale cibernetice, deci efortul, aş spune, şi provocarea este de a pune cap la cap toate aceste resurse care există la nivelul aliaţilor şi prin aceasta să genereze un răspuns mai eficient de a preveni situaţii de criză. În acest sens, de trei ani de zile, funcţionează ceea ce se numeşte Unitatea de Informaţii din cadrul alianţei, Intelligence Unit, şi unul din principalele obiective este să avem la nivelul tuturor aliaţilor ceea ce se numeşte o plajă largă de evaluare a situaţiei.”



    Odată ce există această matrice de monitorizare, mai spune Sorin Ducaru, orice mişcare într-un anumit loc poate anticipa eventuale atacuri teroriste sau eventuale incidente, care altfel nu ar putea fi anticipate.

  • Ameninţări cibernetice

    Ameninţări cibernetice

    Cândva privite ca un risc, dar limitat ca amploare şi potenţial distructiv, atacurile cibernetice au evoluat în ameninţări reale şi tot mai serioase. Doar anul trecut, acestea au provocat pierderi totale de 90 de miliarde de euro, potrivit preşedintelui Interpol, Mireille Ballestrazzi. Hackerii rămân anonimi şi nu cunosc limite, a precizat ea, adăugând că răspândirea metodei plăţii electronice şi a documentării electronice, precum şi dificultatea identificării infractorilor încurajează criminalitatea informatică.



    Ţările NATO, puternic dependente de comunicaţiile electronice, au devenit vulnerabile la acest nou tip de provocare de securitate şi caută în permanenţă soluţii. Una dintre acestea este înfiinţarea, încă din 2010, a unei divizii pentru riscuri de securitate emergente. În cadrul acestei divizii sunt gestionate problematicile apărării cibernetice, securităţii energetice, neproliferării armelor de distrugere în masă, ale luptei împotriva terorismului, precum şi capabilitatea de analiză strategică a Alianţei.



    Ambasadorul României la NATO, Sorin Ducaru, care din toamnă va deţine funcţia de asistent al secretarului general al Alianţei pentru riscuri de securitate emergente, a vorbit într-un interviu pentru Radio România despre incidentele din spaţiul cibernetic. Sorin Ducaru: Sigur, incidentele în spaţiul cibernetic sunt de mai multe feluri. Un nivel este cel al criminalităţii, de exemplu, cibernetice, care duce spre fraudă, efectiv furt de resurse, de bani, pe internet. Alt nivel este cel al spionajului cibernetic şi, sigur, nivelul cel mai ridicat este acela care ar putea viza infrastructuri critice din diverse ţări. Dificultatea este că în domeniul cibernetic atribuirea sau găsirea sursei cu exactitate este complexă şi durează de obicei foarte mult timp, iar în cadrul NATO suntem într-o fază în care ne organizăm priorităţile, prima fiind aceea de a asigura securitatea sistemelor proprii ale Alianţei. Mă refer la structura de comandă, la agenţiile Alianţei, la Cartierul General. Practic, la sfârşitul acestui an ar trebui să marcăm intrarea în starea de operaţionalitate deplină a protecţiei sistemelor în NATO. Fiecare stat trebuie să investească în echipamente, în tehnică, însă faptul că suntem într-o Alianţă face ca să fie şi mai eficientă apărarea şi, dacă vreţi, şi mai ieftină din punct de vedere financiar.”



    La scurt timp după evenimentele din 11 septembrie, NATO s-a pronunţat pentru îmbunătăţirea capabilităţilor sale de a se apăra împotriva atacurilor cibernetice, dar s-a concentrat în primul rând asupra punerii în aplicare a unor măsuri pasive de protecţie, care fuseseră solicitate de partea militară. Abia evenimentele din Estonia din 2007, când atacuri cibernetice au paralizat aproape întreaga infrastructură informaţională a ţării, au impulsionat NATO să-şi regândească radical politica în domeniul apărării cibernetice.



    În ianuarie 2008, Alianţa a elaborat pentru prima dată o Politică NATO privind Apărarea Cibernetică”. Unul dintre cele mai serioase atacuri de până în prezent s-a produs în acelaşi an în SUA, când, printr-un memory-stick conectat la un laptop al armatei, la o bază militară din Orientul Mijlociu, un program spion s-a raspândit nedetectat în sistemele clasificate, dar şi în cele neclasificate.



    De atunci, spionajul cibernetic a devenit o ameninţare aproape constantă, notează revista NATO apărută la Bucureşti. Publicaţia aminteşte şi influenţa pe care au avut-o atacurile cibernetice masive împotriva website-urilor şi serverelor guvernamentale georgiene în timpul conflictului cu Rusia. Se estimează că acestea au slăbit guvernul georgian în timpul unei faze de importanţă crucială a conflictului.



    În 2012, reţeaua Alianţei s-a confruntat cu “peste 2.500 de cazuri de activitate cibernetică anormală sau cu tentative de intruziune”, adică “o dată la trei ore, ziua şi noaptea, în fiecare zi a anului”, a precizat secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen. Domeniul cibernetic este legat şi de cel al terorismului. Din nou, Sorin Ducaru: Se ştie că o anumită informaţie de pe un aeroport, deplasarea unui actor pus sub urmărire sau a unui grup poate avea efect în altă ţară, dacă nu este oprită. Domeniul terorismului este legat şi cu domeniul cibernetic, pentru că în multe situaţii comunicarea se face prin sisteme informaţionale cibernetice, deci efortul, aş spune, şi provocarea este de a pune cap la cap toate aceste resurse care există la nivelul aliaţilor şi prin aceasta să genereze un răspuns mai eficient de a preveni situaţii de criză. În acest sens, de trei ani de zile, funcţionează ceea ce se numeşte Unitatea de Informaţii din cadrul alianţei, Intelligence Unit, şi unul din principalele obiective este să avem la nivelul tuturor aliaţilor ceea ce se numeşte o plajă largă de evaluare a situaţiei.”



    Odată ce există această matrice de monitorizare, mai spune Sorin Ducaru, orice mişcare într-un anumit loc poate anticipa eventuale atacuri teroriste sau eventuale incidente, care altfel nu ar putea fi anticipate.