Tag: Soyuz 40

  • 40 ans depuis le premier vol d’un Roumain dans l’espace

    40 ans depuis le premier vol d’un Roumain dans l’espace

    Après 7 jours, 20 heures et 42 minutes passés dans l’espace, les deux hommes rentreront dans l’atmosphère, dans l’après-midi du 22 mai, la capsule atterrissant sans encombre dans les steppes du Kazakhstan. Le programme spatial qui a permis ce vol s’appelait Interkosmos, un programme voué à faire participer les pays socialistes d’Europe de l’Est, voire d’autres Etats amis, au programme spatial soviétique. C’est grâce à Interkosmos que Dumitru Prunariu est devenu le premier et, jusqu’à présent, le seul cosmonaute roumain.

    Aujourd’hui, quatre décennies plus tard, lors de l’anniversaire de sa mission, organisé par le ministère roumain des Affaires étrangères à Bucarest, Dumitru Prunariu s’est rappelé les conditions de ce vol et les expériences scientifiques réalisées lors de cette mission spatiale: « Notre vol cosmique comprenait une série d’expériences élaborées par des chercheurs roumains et des instituts scientifiques, dont une bonne partie était regroupée autour de l’Institut central de physique de Măgurele, près de Bucarest. D’autres ont visé des expérimentations médicales, censées par exemple étudier les conditions d’adaptation du corps humain à l’apesanteur, suivies des mesures effectuées sur l’organisme humain lors du retour sur Terre, pour déterminer la manière dont il se réadapte aux conditions terrestres. D’un point de vue technologique, certaines expériences tenaient du domaine de l’astrophysique, telle l’étude du rayonnement cosmique. J’avais, par exemple, mesuré, à l’aide d’un appareil numérique conçu en Roumanie, le niveau de rayonnement cosmique au-dessus de différentes zones de la Terre, notamment au-dessus de l’Atlantique Sud, région qui présente une anomalie du champ magnétique terrestre. Nous avons pu enregistrer des valeurs de rayonnement cosmique 20 fois plus élevées dans cette zone que dans les autres régions survolées. Nous avons réalisé encore des expériences pour étudier le comportement des particules lourdes à différentes altitudes de vol, d’autres expériences scientifiques et leurs applications technologiques. Ce fut, par exemple, le cas, lorsqu’on avait étudié la possibilité d’obtenir des matériaux d’une grande pureté, qui avaient des applications dans l’industrie électronique, y compris dans l’industrie des cellules solaires, censées pouvoir produire de l’énergie dans l’espace. Ce qui m’avait très vite frappé, c’est la minceur de l’atmosphère terrestre. Si l’on comparait la Terre à une pomme, l’épaisseur de l’atmosphère ne dépasserait pas l’épaisseur de la peau du fruit. Cela fait un choc de comprendre que la vie s’est développée et que tous les processus vivants ont lieu dans cette couche mince, alors que nous, dans notre ignorance, nous polluons cette atmosphère, nous empoisonnons l’air que nous respirons et que les générations futures respireront, en défrichant les forêts qui représentent l’usine à oxygène de la planète. » avait martelé, inquiet, Dumitru Prunariu, 40 ans après son vol cosmique.

    Mais quel avenir pour la conquête spatiale dans les années à venir ? Et quels acteurs pour ce faire : publics ou privés ? Ecoutons, à nouveau, Dumitru Prunariu: « Sans aucun doute, l’avenir de la conquête spatiale devrait utiliser tant le public que le privé, en étroite collaboration. Les gouvernements ne sont plus les seuls acteurs qui investissent dans l’espace. Et au fur et à mesure que le domaine s’est développé, l’on a vu apparaitre des opportunités commerciales et des sources de profit. Regardez Elon Musk, qui envoie, avec ses fusées, des gens à bord de la station spatiale internationale. Il prépare et teste également une navette spatiale géante, censée transporter des éléments d’infrastructure, pour ériger la future base permanente au pôle Sud de la Lune. La même navette qu’il compte utiliser pour envoyer 20 personnes dans une mission complexe vers la Lune, ainsi que vers Mars. C’est un entrepreneur visionnaire, qui sait utiliser son argent à bon escient, à la fois pour soutenir l’effort du programme spatial américain, car il travaille en collaboration étroite avec la NASA sur nombre de ses programmes, mais aussi en faisant de bonnes affaires, grâce à ses fusées réutilisables. Il y a deux ans, il fournissait environ 20% du total des lancements de satellites commerciaux dans le monde et, par la suite, des agences gouvernementales ont commencé à leur tour à étudier la possibilité de créer des fusées récupérables, ce qui aura pour effet de réduire considérablement les coûts d’exploitation de l’espace. Certes, le prix par kilogramme envoyé dans l’espace va de la sorte baisser par rapport au prix actuel, qui est d’environ 15 – 20 000 dollars. Aussi bien Elon Musk que Jeff Bezos, qui est aussi l’homme le plus riche au monde, compte mettre sur pied des vols touristiques dans l’espace, même des vols suborbitaux à des prix raisonnables pour les gens fortunés, probablement à quelques centaines de milliers de dollars le voyage. Quant aux vols interplanétaires, non seulement la Lune sera explorée, mais encore des planètes plus lointaines, telle Mars, qui fait l’objet de programmes de recherches très poussés, vu que l’on suppose qu’il y avait autrefois de la vie, de l’eau qui puisse encore exister enfouie sous le sol de la planète. Aussi, le rover américain Persévérance recherche d’une façon très organisée des traces biologiques ancestrales au fond du lac où il s’était posé. La fusée chinoise qui s’est récemment posée sur la Lune, utilise, elle aussi, les qualités de son rover pour mener des recherches pointues. La concurrence dans le domaine de la conquête de l’espace et de la recherche spatiale force la coopération entre le public et le privé. Même la Russie et la Chine s’ouvrent aux initiatives privées, car la présence du privé est stimulante et utile, accélérant l’essor du domaine. »

    En 2021, au-delà du 40e anniversaire du vol de la mission Soyuz 40, seront célébrés deux autres moments marquants de l’histoire de la conquête spatiale : 70 ans depuis le premier vol habité (avec la mission de Youri Gagarine, le 12 avril 1961) et 40 ans depuis le vol inaugural du programme Space Shuttle, avec le lancement de la navette spatiale américaine Columbia. (Trad. Ionuţ Jugureanu)

  • 40 de ani de la primul zbor al unui român în spațiul cosmic

    40 de ani de la primul zbor al unui român în spațiul cosmic


    În mai 1981, românul Dumitru Prunariu şi colegul său de zbor, cosmonautul sovietic Leonid Popov, andocau cu capsula Soyuz 40 la bordul staţiei spaţiale Salyut 6. După 7 zile, 20 de ore şi 42 de minute petrecute în spaţiul cosmic, cei doi au revenit cu bine pe Pământ în după-amiaza zilei de 22 mai, capsula lor aterizând în stepele din Kazahstan. Programul spaţial în cadrul căruia a avut loc zborul purta numele Interkosmos – un program prin care ţările socialiste din Europa de Est și nu numai au fost invitate de Uniunea Sovietică să participe cu un candidat-cosmonaut pentru efectuarea unui zbor comun. La acel moment, Dumitru Prunariu devenea primul – şi, până în prezent, singurul – cosmonaut român, misiunea sa fiind cel mai important reper în istoria astronauticii din România. Acum, patru decenii mai târziu, Dumitru Prunariu a rememorat, în cadrul unui eveniment aniversar organizat de



    Ministerul de Externe de la București, condiţiile şi experimentele ştiinţifice executate ca ocazia participării la misiunea spaţială:


    “Zborul nostru cosmic a cuprins o serie de experimente elaborate de cercetători români, de o serie de institute, marea lor majoritate făcând parte din Institutul Central de Fizică de la Măgurele. Altele s-au referit la dezvoltarea unor experimente medicale, de studiere a adaptării organismului uman la condițiile de imponderabilitate, continuate apoi cu măsurători asupra organismului la revenirea pe Pământ și determinarea modului în care se readaptează organismul uman la condițiile terestre. Din punct de vedere tehnologic, unele experimente au cuprins domeniul astrofizic, studiul radiațiilor cosmice – de exemplu eu am măsurat cu un aparat digital, construit la noi, nivelul radiațiilor cosmice deasupra diferitelor zone ale Terrei, cu preponderență și interes deosebit pentru specialiști zona Atlanticului de Sud, unde există o anomalie a câmpului magnetic al Pământului. Am înregistrat valori ale radiației cosmice de 20 de ori mai mari în acea zonă decât în alte zone la aceeași altitudine deasupra cărora zburam. Am avut experimente de studiu al particulelor grele la diferite altitudini de zbor ale navei cosmice, am avut experimente tehnologice, de exemplu, s-a studiat posibilitatea obținerii unor materiale cu o puritate mare care să fie folosite în industria electronică, inclusiv în industria celulelor solare pentru producerea energiei în spațiul cosmic.”



    “Ce m-a frapat imediat ce am ajuns la înălţimile extra-atmosferice a fost subţirimea atmosferei terestre. Dacă ai compara Pământul cu un măr, grosimea atmosferei nu ar fi mai mare decât grosimea cojii acestuia. Este aproape şocant să înţelegi faptul că în acel strat subţire s-a dezvoltat viaţa şi se desfăşoară toate procesele vii şi faptul că noi, în ignoranţa noastră, poluăm această atmosferă, otrăvim ceea ce respirăm noi înşine şi ceea ce vor respira generaţiile viitoare, în acelaşi timp defrişând pădurile, care reprezintă fabrica de oxigen a planetei” – a atenționat, pe de altă parte, Dumitru Prunariu.



    Care va fi viitorul spațiului? Va fi un viitor guvernamental? Va fi unul privat? Din nou, Dumitru Prunariu:


    “Indiscutabil, viitorul va fi o colaborare între cele două. S-a ajuns ca nu numai guvernele să investească în acest domeniu. Pe măsură ce s-a dezvoltat domeniul s-au găsit oportunități de business și de profit utilizând spațiul cosmic, iar acum, uitați-vă, Elon Musk trimite oameni la bordul stației cosmice internaționale.


    De asemenea, are în pregătire și în testare o navă gigant cu care va transporta elemente de infrastructură pentru viitoarea bază permanentă de pe Lună, de la polul sud al Lunii, și cu care intenționează să trimită câte 20 de oameni într-un echipaj complex atât spre Lună, cât și spre Marte. Este un întreprinzător cu viziune, un întreprinzător care știe să-și utilizeze banii, atât pentru a ajuta guvernul american în continuare în dezvoltarea activităților spațiale, pentru că lucrează în colaborare directă cu NASA pe multe dintre programele lui, dar și pentru a face profit, business, prin rachetele care au depășit de mult limitele impuse inițial de standardele guvernamentale. Sunt rachete recuperabile integral acum, sunt refolosite, deci prețul lor de cost a scăzut mult. Acum doi ani de zile asigura cam 20% din totalul lansărilor comerciale de sateliți din lume, iar după el imediat au început și agenții guvernamentale să studieze posibilitatea creării unor rachete recuperabile care să scadă mult costurile exploatării spațiului cosmic. În mod sigur kg trimis în spațiul cosmic va scădea ca preț mult față de aproximativ 15-20000 de dolari cât costă acum un kg de trimis în Cosmos.


    Nu numai Elon Musk, ci și Jeff Bezos, care e și cel mai bogat om din lume, va efectua zboruri cu turiști în spațiul cosmic, chiar prevede posibilitatea unor zboruri suborbitale pentru niște costuri rezonabile pentru cei care au mulți bani, cam de câteva sute de mii de dolari.


    În mod sigur, nu numai explorarea Lunii, dar și explorarea planetelor îndepărtate, Marte este principala țintă a investigațiilor foarte amănunțite în viitorul apropiat pentru că se presupune că pe Marte a existat odată viață, a existat apă și apă mai există încă sub anumite forme și actualul rover american Perseverance caută foarte organizat urme ancestrale biologice pe fundul unui lac acolo unde a aterizat. Iar nava chinezească care a ajuns acum, și-a trimis un modul care a coborât pe Lună, face și ea cam același tip de investigații într-o altă zonă geografică a Lunii.


    Competiția în spațiul cosmic va forța zona guvernamentală să coopereze cu zona privată. Chiar și în Rusia, în China, care au plecat doar de la structurile guvernamentale iniţial, sunt stimulate acum inițiativele private pentru că acestea duc la anumite penetrări undeva mult mai departe decât limitele destul de stricte ale cadrului guvernamental. Iar acestea duc în final la dezvoltare.”



    În 2021, alături de împlinirea a 40 de ani de la zborul misiunii Soyuz 40, sunt aniversate alte două momente memorabile din istoria astronauticii: 70 de ani de la zborul primului om în spaţiu (Iuri Gagarin, pe 12 aprilie 1961) şi 40 de ani de la zborul inaugural al programului Space Shuttle, prin lansarea navetei spaţiale Columbia.





  • August 8, 2018

    August 8, 2018


    INFLATION – The National Bank of Romania has revised down to 3.5% the inflation rate forecast for the end of this year, the Central Bank Governor Mugur Isarescu has announced today. The previous forecast was 3.6% for 2018. As regards the end of next year, the Central Bank estimates a 2.7% inflation rate. Mugur Isarescu has recently stated that the Central Bank has managed to guide inflation towards a downward trend, but it cannot be stated that the increase cycle of the key interest rate is complete.



    CUSTOMS – The Romanian Customs Authority and the Customs Service of the Republic of Moldova on Tuesday signed in Albita, eastern Romania, a joint action plan aimed to render cross border traffic in August more fluid. This time of the year usually sees a 20% increase in traffic across the border between Romania and Moldova. To this end, the two countries customs authorities will upsize the customs staff and will ensure a permanent exchange of information.



    CONGRESS – The city of Alba Iulia, in central Romania, is these days hosting a congress of teachers from Romania and abroad. Hundreds of educators, teachers and professors from Romania, the Republic of Moldova, Ukraine and Serbia are participating in the event. This edition of the congress, the 41st, is devoted to the celebration of 100 years since the Great Union, which took place in Alba Iulia. One of the topics approached at the congress is teachers role in the unification of the Romanian principalities. The agenda includes a large number of courses and workshops.



    SWINE FEVER – The Romanian Agriculture Minister Petre Daea has stated that the order regarding the African swine fever does not say that crops must be destroyed or burnt, except for those plots where an outbreak of fever in wild boars was found, and only if that plot is part of a crop, but no such situation has been reported in Romania so far. According to the latest reports, there are some 580 outbreaks of African swine fever in 100 towns and villages in 8 counties across Romania. Some 78,000 pigs have been culled in farms and households. The owners of these animals will be compensated for their loses, and under the next budget adjustment additional funds have been earmarked for the eradication of the disease.



    AWARD – The only Romanian astronaut who has flied into space, Dumitru Prunariu, will receive the Science Award granted by the International Academy of Astronautics. This is the highest distinction awarded by this prestigious institution. The award ceremony will be hosted by Bremen, Germany, on September 30th, reads a release issued by the Secretary General of the International Academy of Astronautics, Jean-Michel Contant. We recall that on May 14th, 1981, Dumitru Prunariu became the first and only Romanian to have flown into space. He took part in the Soyuz 40 mission, under the “Intercosmos” space program, and spent 7 days, 20 hours and 42 minutes in space. The International Academy of Astronautics is an independent NGO, established in 1960, based in Paris. It was recognized by the UN in 1996. Its members, representing 85 countries, are prominent researchers, heads of space missions, astronauts and cosmonauts, heads of space agencies and other personalities from the world of space policy and diplomacy.



    ISS – The International Space Station will be crossing Bucharests skies every evening, until August 23rd. It can be seen without special equipment, but only for a few minutes. According to Adrian Sonca, a coordinator with the Bucharest Astronomic Observatory, the ISS appears on the sky as a bright object flying through the stars. NASA has a special service for those interested in finding out which is the exact interval during which the space station is visible to the naked eye.



    TENNIS – Several Romanian tennis players are playing tonight in the second round of the WTA tournament in Montreal, with 2.8 million dollars in prize money. Worlds no.1 Simona Halep, first seed at the tournament, which she has won before back in 2016, will play against the Russian Anastasia Pavlyuchenkova, no.28 WTA. Mihaela Buzarnescu will take on the Ukrainian Elina Svitolina, and Sorana Cirstea will play against Venus Williams. In the doubles, Mihaela Buzarnescu and Monica Niculescu will be playing against the pair made up of Shuko Aoyama of Japan and Lidzya Marozava of Belarus. On Tuesday, the Romanian player Ana Bogdan was eliminated by the Byelorussian Aryna Sabalenka and had to leave Rogers Cup from the very inaugural round. Another Romanian, Irina-Camelia Begu, was eliminated in the first round by the Australian Ashleigh Barty.