Tag: SpaceX

  • Space X and the future of mankind in space

    Space X and the future of mankind in space

    Over the past few decades, mankind has witnessed a revolution in terms of space exploration, with two names virtually taking the spotlight: the private spacecraft producer and service provider SpaceX, and NASAs Artemis programme. Aiming to reach the Moon and Mars, these entities open new horizons and pave the way for a future space colonisation.



    Founded in 2002 by Elon Musk, SpaceX has grown into a key player in spacecraft launches; it has managed to streamline processes and reduce the costs entailed by such missions, among other things by means of creating reusable rockets.



    The plans of SpaceX to produce a heavy-lift launch vehicle date back to 2005. The development of methane engines (later on named Raptor) began in 2012, and the plan to build a launch vehicle was first announced publicly in 2016.



    Dubbed Starship, the 119-m high, 5,000-tonne vehicle is the tallest and most powerful super heavy-lift launch vehicle ever built, and the first one designed to be fully reusable. It has two components: a booster called Super Heavy, which sends the vehicle into space, and the upper stage, which operates as an autonomous spacecraft to carry the crew and cargo.



    Starships first orbital flight test took place on April 20, 2023, but the vehicle was destroyed after it entered an uncontrolled spin before stage separation. The second test was quite recently, on November 18, and in spite of the successful stage separation, the Super Heavy booster exploded just seconds after. The upper stage was also lost nearly 8 minutes after launch, during which time the vehicle did manage a 148-km lift.



    Our guest today, researcher Claudiu Tănăselia, explains: “I like to call it a successful test, but a failed launch. The launch was failed because the vehicle did not reach orbital speed, did not go around the Earth and reach above Hawaii, as planned for both tests, so in this respect we may call it a failure. But this is not necessarily a bad thing, in the SpaceX philosophy. It was a successful test because it lasted more than the previous one. Not only did the rocket fly longer, but they also managed to test a number of flight elements, such as the hot staging, all the 33 Raptor engines were fired full duration, which already means that the Raptor engine quality was improved compared to the first test in April. Having 33 engines up and running for nearly 8 minutes is a big deal. True enough, the booster exploded after separation, the upper stage also went off, and questions still remain. But they are not so big as the issues with the April test, when the orbital launch mount was also destroyed, when several engines failed probably because of the shockwaves occurring during the launch, the vehicle lacked that water deluge system which was introduced in the second test, so things improved. This is why we may call this test a success, even though the launch was failed.”



    We should also take into account, Claudiu Tănăselia says, that it has actually reached outer space, it went over 100 km, and although it failed to reach the orbit, it has gone farther than any test of the Soviet N-1 rocket of the 1960s-1970s, when the Soviets were trying to catch up with the US in the Space race, which means that soon we might have an orbital launch as well: “Now, the problem that I see and the thing that worries me a little is the pace within the Artemis program, even if the pace at Space X is sustained and they are working intensively and allocating human and financial resources that are common in this industry, and we are talking of a cutting edge industry not just any kind of industry. I mean, how late or how early we get to the moon, because the Artemis program depends on Starship. And Starship still hasnt reached orbit with all the efforts of Space X. Starship has to go into orbit a few times to refuel a spaceship that it should send to the moons orbit, from there to land the astronauts on the moon, and NASAs plan is for this to happen by 2025. And 2025 is less than two years away. I dont know how SpaceX will be able in these two years to recover all these stages and end up contributing to the landing of the Artemis 3 program. We will probably see a delay of the landing on the moon in 2025, which will be pushed to 2030, thats my estimate considering the pace of development not only of the Starship rocket, but also of the astronaut suits that need to be prepared by other private companies, etc.”



    He believes that landing on the moon will occur around 2030, it remains to be seen, says the researcher, if it will be the Americans or the Chinese who can do that, because China is also preparing for landing on the moon in that period as well. The plan is to go to the moon and stay there, meaning we dont go plant a flag and come back: we go to the moon, build bases, use lunar regolith as raw material for future 3D printers to build shelters on the moon, lunar bases, and maybe we will learn to live in lunar caves, protect ourselves from cosmic radiation, and from the Moon we will go to Mars, says the researcher, who does not believe that this will happen earlier than 2040-2050. (AMP, LS)


  • Space X și viitorul Omenirii în spațiu

    Space X și viitorul Omenirii în spațiu

    În ultimele decenii, Omenirea a experimentat o adevărată revoluție în domeniul explorării spațiale, iar două nume atrag în mod deosebit atenția: SpaceX, producător aerospațial și companie privată americană de servicii de transport spațial, respectiv programul Artemis al NASA. Cu ambiții de a ajunge atât pe Lună, cât și pe Marte, acestea deschid noi orizonturi și pun bazele unei viitoare colonizări spațiale.

    Fondată în 2002 de către Elon Musk, SpaceX a devenit un jucător-cheie în domeniul lansărilor spațiale, reușind să eficientizeze procesele și să reducă costurile asociate cu aceste misiuni, inclusiv prin crearea rachetelor reutilizabile. Planurile de a crea un vehicul de lansare greu la SpaceX datează din 2005. Motoarele metan-oxigen (numite ulterior Raptor) au fost în dezvoltare din 2012, iar planul de construire a vehiculului de lansare a fost anunțat public pentru prima dată în 2016. A primit numele Starship și, cu o înălțime de 119 m și o greutate de 5000 de tone, este cel mai înalt și mai puternic vehicul de lansare supergreu construit vreodată și primul destinat să fie complet reutilizabil. Are două componente: prima treaptă denumită Super Heavy, care trimite vehiculul în spațiu, și treapta superioară, care funcționează ca o navă spațială autonomă pentru transportul echipajului sau încărcăturii.

    Primul test de zbor orbital al Starship a avut loc la 20 aprilie 2023, însă vehiculul a fost distrus după ce a scăpat de sub control înainte de separarea treptelor. Al doilea test a avut loc recent, la 18 noiembrie, dar, deși treptele s-au separat cu succes, boosterul Super Heavy a explodat la câteva secunde după separare. Treapta superioară a avut aceeași soartă la aproape opt minute după lansare, timp în care racheta a reușit, însă, să urce la o înălțime de 148 de km.

    Invitat la Radio România, cercetătorul Claudiu Tănăselia explică:

    Mie îmi place să spun că a fost un test reușit, dar o lansare ratată. O lansare ratată pentru că nu au ajuns aproape de viteza orbitală, nu au înconjurat Pământul să ajungă deasupra Hawaii-ului așa cum era planul și pentru acest test și pentru testul precedent. Deci, din punctul ăsta de vedere putem să spunem că a fost un eșec. Asta nu înseamnă neapărat un lucru rău în filosofia SpaceX. A fost un test reușit pentru că a durat mai mult decât cel precedent, racheta nu doar că a zburat mai mult timp, dar au și reușit să testeze niște faze ale zborului, de exemplu separarea la cald a primei trepte, toate cele 33 de motoare Raptor ale primei trepte au funcționat încă de la pornire și până la separare, ceea ce este deja o îmbunătățire a calității motoarelor Raptor față de primul test din aprilie. E mare lucru să ai 33 de motoare care să funcționeze toate timp de aproape opt minute. Într-adevăr, prima treaptă a explodat după separare, a doua treaptă a explodat și ea, rămân niște semne de întrebare. Dar nu atât de mari ca după testul din aprilie când a fost făcută praf și rampa de lansare, când câteva motoare nu au funcționat probabil din cauza undelor de șoc provocate în timpul lansării, lipsea acel sistem de protecție cu apă care acum a fost pus la punct, deci lucrurile s-au îmbunătățit. Din punctul acesta de vedere testul a fost unul reușit chiar dacă lansarea a fost ratată.

    Nu trebuie să trecem cu vederea,mai spune Claudiu Tănăselia, că a ajuns în spațiu, a trecut de 100 de km, nu a ajuns pe orbită, dar a ajuns mai departe decât oricare alt test al rachetei N-1 sovietice din anii 60-70 cu care o comparăm – când sovieticii încercau să-i ajungă din urmă pe americani în cursa spațială spre Lună – ceea ce înseamnă că s-ar putea să vedem în curând și o lansare orbitală:

    Acum, problema pe care eu o văd și lucrul care mă îngrijorează puțin – chiar dacă ritmul de la Space X este unul susținut si se lucrează intens și se alocă resurse umane și financiare ieșite dijn comun în această industrie, și vorbim totuși de o industrie de vărf nu orice tip de industrie – ritmul în cadrul programului Artemis. Adică, cât de târziu sau cât de devreme vom ajunge pe Lună, pentru că programul Artemis depinde de Starship. Și Starship încă nu a ajuns pe orbită cu toate eforturile Space X. Starship trebuie să ajungă pe orbită de câteva ori ca să realimenteze o navă cosmică pe care o să o trimită pe orbita Lunii, de acolo să coboare astronauții pe Lună, iar planul NASA este ca acest lucru să se întâmple prin 2025. Iar până în 2025 mai sunt mai puțin de doi ani de zile. Eu nu știu cum SpaceX va putea în acești doi ani să recupereze toate aceste etape și să ajungă să contribuie la aselenizarea din programul Artemis 3. Probabil că vom vedea o amânare a aselenizării din 2025, care va fi împinsă către 2030, asta este estimarea mea având în vedere ritmul de dezvoltare nu doar al rachetei Starship, dar și al costumelor de astronauți care trebuie pregătite de alte companii private ș.a.m.d.

    În opinia lui Claudiu Tănăselia, aselenizarea va fi în jurul anului 2030, rămâne de văzut, spune cercetătorul, dacă va fi americană sau chineză, pentru că și China se pregătește de aselenizare tot pentru acea perioadă. Planul este de a merge pe Lună și a rămâne acolo, adică nu mergem punem un steag și ne întoarcem: mergem pe Lună, construim baze, folosim regolitul lunar ca materie primă pentru viitoarele imprimante 3D pentru a ne construi adăposturi pe Lună, baze lunare, poate vom învăța să trăim în peșterile lunare, să ne protejăm de radiația cosmică și, de pe Lună, vom pleca spre Marte, mai spune cercetătorul, care nu crede că acest lucru se va întâmpla mai devreme de 2040-2050.


  • Invitaţi la RRI 07.02.2022

    Invitaţi la RRI 07.02.2022

    Pe orbita…succesului. Invitat: George-Cristian Potrivitu, co-fondator si CTO (chief technology officer) al unei companii în domeniul tehnologiei spaţiale, “Aliena”, membru al unei echipe de cercetare care pe 13 ianuarie 2022 a trimis în spaţiu, cu o rachetă a SpaceX, un motor cu plasmă amplasat pe un nanosatelit (motor din clasa de motoare cu efect Hall, care consumă cea mai mica putere electrică şi este amplasat pe cel mai mic satelit trimis vreodată în spaţiu cu un astfel de motor), doctorand în domeniul propulsiei electrice spaţiale la Nanyang Technological University, din Singapore, după o bursă Erasmus la universități din Italia și Franța şi un masterat făcut în Suedia, Germania și Japonia:



  • SpaceX pe cerul european

    SpaceX pe cerul european

    Prin programul
    condus de către compania privată SpaceX, Statele Unite ale Americii ar putea
    aduce, pe cerul european, noi aparate spaţiale. Totodată, Compania SpaceX a
    declarat că subvenţiile europene pentru Arianespace, principalul furnizor de
    lansare spaţială din Europa, au creat un avantaj competitiv
    dezechilibrat care ameninţă comerţul echitabil.



    Grupul Ariane, un
    joint-venture al Airbus şi Safran şi proprietar majoritar al Arianespace,
    dezvoltă o rachetă Ariane 6 cu un cost de aproape 4 miliarde de euro. SpaceX a
    cerut guvernului Statelor Unite ale Americii să solicite căi de atac în
    viitoarele discuţii privind Acordul de Liber Schimb dintre Statele Unite şi
    Uniunea Europeană, un apel pe care oficialii americani declară că îl iau foarte
    în serios, având în vedere importanţa tot mai mare a pieţei spaţiale
    comerciale.


    La Bruxelles, în
    timpul unei conferinţe de presă, purtătorul de cuvânt Lucia Caudet a explicat
    modul în care Uniunea Europeană se raportează la programul SpaceX, conform
    acordurilor mondiale în domeniu:

    Uniunea Europeană este implicată în utilizarea
    responsabilă a spaţiului, în virtutea legislaţiei internaţionale dezvoltată de
    către Organzaţia Naţiunilor Unite. Cadrul legal în acest domeniu este
    reglementat de Organizaţia Naţiunilor Unite, aşadar aş face referire cu
    precădere la acest cadru ONU. De asemenea, atrag atenţia asupra Tratatului
    Spaţial din 1967 şi asupra Convenţiei privind înregistrarea obiectelor lansate
    în spaţiu. Cât despre acest proiect specific al SpaceX, derulat de o companie
    privată, cele 28 de state membre ale Uniunii Europene sunt semnatare, aşadar incluse
    în cadrul legal adoptat de ONU. Mai mult, ca parte a programului spaţial al
    Uniunii Europene, un acord parţial a fost încheiat recent de către Parlament şi
    Consiliu. Comisia a lansat activităţi de pregătire pentru a susţine Programul
    de informare privind situaţia spaţiului, o iniţiativă privind durabilitatea pe
    termen lung şi securitatea activităţilor spaţiale.



    SpaceX este o companie aerospaţială americană privată, fondată în anul
    2002. Misiunea SpaceX este aceea de a surmonta dificultăţile pe care omenirea
    le întâmpină pentru a călători în spaţiu, prin scăderea costurilor şi
    comercializarea procesului. Principala modalitate de a face acest lucru este de
    a construi nave spaţiale reutilizabile. Performanţa cea mai recentă a companiei
    SpaceX a fost aterizarea rachetei Falcon 9, după cele două eşecuri din 2015.
    Falcon 9 a livrat 11 sateliţi în orbita Pământului înainte de reuşita
    reîntoarcerii pe planeta noastră. În privinţa utilizării spaţiului de deasupra
    Uniunii Europene, oficialii de la Bruxelles îi asigură pe europeni de faptul că
    orice astfel de activitate spaţială va respecta întru totul cadrul legal implementat
    de către Organizaţia Naţiunilor Unite.