Radio România Internațional

Tag: spalare bani

  • Noi norme europene împotriva spălării banilor

    Noi norme europene împotriva spălării banilor

    Consiliul UE  a adoptat, joi, noi norme care vor proteja cetățenii UE și sistemul financiar european împotriva spălării banilor și a finanțării terorismului. Astfel, normele aplicabile sectorului privat vor fi incluse într-un nou regulament cu aplicabilitate directă, în timp ce o directivă va reglementa organizarea autorităților naționale competente în combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului (AML/CFT), se arată într-un comunicat al instituției.

    Odată cu acest pachet s-a decis și înființarea Autorității europene de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului (AMLA).

     

    Limitarea tranzacțiilor în numerar la 10.000 de euro

     

    „Noile norme, unele mai stricte, vor consolida sistemele europene în lupta împotriva spălării banilor și a finanțării terorismului. O nouă agenție cu sediul la Frankfurt va supraveghea activitatea actorilor implicați. Acest lucru va garanta faptul că escrocii, crima organizată și teroriștii nu vor mai avea spațiu pentru a-și legitima veniturile prin intermediul sistemului financiar”, a declarat Vincent Van Peteghem, ministrul belgian al finanțelor.

     

    Pachetul adoptat aliniază în normele de combatere a spălării banilor la nivelul întregii Uniuni Europene și elimină, astfel, breșele exploatate de infractori, susține Consiliul. Totodată, normele de combatere a spălării de bani se vor aplica unor noi entități  de bani precum: majoritatea sectorului criptomonedelor, vânzătorii de bunuri de lux, cluburile și agenții de fotbal. În plus, pachetul introduce cerințe mai riguroase, cum ar fi o limită de 10.000 de euro pentru plățile în numerar.

     

    Ținând cont de natura transfrontalieră a criminalității financiare, noua autoritate va spori eficiența cadrului AML/CFT prin crearea unui mecanism integrat cu autoritățile naționale de supraveghere pentru a se asigura că entitățile obligate respectă obligațiile cadrului european.

     

     

    Ce aduce nou regulamentul privind spălarea banilor?

     

    Noile norme privind combaterea spălării banilor impun statelor membre să pună la dispoziție, printr-un punct de acces unic, informații din registrele centralizate ale conturilor bancare, care conțin date despre titularii și locațiile conturilor bancare. Deoarece această directivă va permite accesul la punctul de acces unic doar Unităților de informații financiare (UIF), Consiliul a adoptat astăzi o directivă separată pentru a garanta că autoritățile naționale de aplicare a legii vor avea acces la aceste registre prin intermediul punctului de acces unic.

     

    Aceasta prevede și armonizarea formatului extraselor de cont bancar. Accesul direct și utilizarea de către bănci a unor formate standardizate constituie un instrument esențial în combaterea infracțiunilor și în eforturile de urmărire și confiscare a veniturilor provenite din activități ilegale, se mai arată în comunicatul Consiliului.

     

    După publicarea noii legislații în Jurnalul Oficial al UE, cel 27 de state membre au la dispoziție doi ani pentru a transpune în legislația națională unele părți a regulamentului, respectiv trei ani pentru restul. AMLA, noua autoritate europeană, își va începe activitatea în a doua jumătate a anului viitor.

     

     

    Infografice: Consiliul Uniunii Europene / Sursa: Comisia Europeană, EuroJust, Organizația Națiunilor Unite /© Uniunea Europeană, 2023

     

  • Reguli mai stricte pentru combaterea spălării banilor

    Reguli mai stricte pentru combaterea spălării banilor

    Din 2018, UE are în vigoare norme mai stricte în materie
    de combatere a spălării banilor. Aceste norme îngreunează ascunderea fondurilor
    ilegale prin straturi de societăți fictive și consolidează controalele asupra
    țărilor terțe cu grad ridicat de risc. Normele consolidează, de asemenea, rolul
    autorităților de supraveghere financiară și îmbunătățesc accesul la informații
    și schimbul de informații. Cu toate acestea, normele trebuie să se adapteze în
    permanență pentru a face față riscurilor generate de inovarea tehnologică – cum
    ar fi monedele virtuale-, creșterea integrării fluxurilor financiare pe piața
    internă, dimensiunea mondială a organizațiilor teroriste și ingeniozitatea
    infractorilor pentru a exploata lacunele sau problemele din sistem.

    Având în
    vedere caracterul transfrontalier al criminalității, se așteaptă ca noua Autoritate
    dedicată Combaterii Spălării Banilor (AMLA) să aibă o contribuție importantă și
    utilă la combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului. În poziția
    sa, Consiliul îi conferă noi competențe Autorității pentru a supraveghea direct
    anumite tipuri de instituții de credit și financiare, inclusiv prestatori de
    servicii de criptoactive, în cazul în care sunt considerați riscanți.

    De
    asemenea, îi încredințează autorității sarcina de a supraveghea până la 40 de
    grupuri și entități – cel puțin în cadrul primului proces de selecție – și de a
    asigura o acoperire completă a pieței interne sub supravegherea sa.


    Ramona
    Strugariu, europarlamentar Renew Europe, a vorbit despre importanța acestei noi
    Autorități dedicate Combaterii Spălării Banilor (AMLA).

    Scandalul
    legat de Pandora Papers, ce a presupus dezvăluirea a peste 11,9 milioane de
    documente, a scos la iveală averile și activitățile ilicite ale mai multor
    indivizi și entități din întreaga lume, inclusiv 330 de politicieni și
    oficialități publice, 35 actuali sau foști șefi de stat sau de guvern. După
    aproape doi ani, negociem noul pachet legislativ pentru combaterea spălării de
    bani cu multă precauție. Această instituție și-a luat deja angajamentul că va
    lupta pentru sporirea transparenței, a responsabilității și a echității
    sistemului nostru financiar, pentru adresarea lacunelor care încă permit
    evaziunea fiscală și spălarea de bani. Cer și Consiliului să-și asume același
    angajament, însă. Mă bazez pe Comisie să ne fie aliat în aceste negocieri.
    Presupun că toți ne dorim reguli mai puternice, toți vrem ca noua Autoritate
    Europeană pentru Combaterea Spălării Banilor să fie o instituție solidă, cu
    responsabilități clare și resurse suficiente. Acestea sunt mesajele pe care
    trebuie să le transmitem prin aceste legi, odată cu lecțiile învățate în urma
    dezvăluirilor Pandora Papers. Nimeni nu este mai presus de lege. Era
    impunității pentru infracțiuni financiare este aproape de sfârșit. Noi nu vom
    mai închide ochii la spălarea banilor lui Putin, ai regimurilor iliberale sau
    ai grupărilor de criminalitate organizată aici, în UE. Aceasta este așteptarea
    publică de la noi. Asta generează credibilitate și demonstrează angajament.


  • O echipă de investigaţie comună româno-belgiană demască o schemă de spălare de bani din România

    O echipă de investigaţie comună româno-belgiană demască o schemă de spălare de bani din România

    O echipă comună de anchetă, organizată de autoritățile belgiene și române, a descoperit o schemă de spălare de bani în țara noastră. Cercetările au fost sprijinite de Eurojust – organismul de coordonare judiciară al Uniunii Europene – şi Oficiul European de Luptă Antifraudă. Schema de spălare de bani era asociată cu un proiect de infrastructură feroviară în România, finanţat din fonduri europene.

    Patru persoane, doi români și doi italieni, au fost acuzaţi de spălare de bani, trafic de influență și evaziune fiscală. În urma investigaţiei, au fost confiscate diverse bunuri și au fost îngheţate mai multe conturi bancare.

    Ancheta s-a concentrat pe presupuse infracțiuni de corupție și spălare de bani comise în legătură cu două contracte diferite de dezvoltare a infrastructurii feroviare din România, care au obținut cofinanțare din partea Uniunii Europene.

    Cercetările au fost declanşate de autoritățile din Belgia în 2016, cărora li s-a alăturat și Direcția Națională Anticorupție din ţara noastră în 2017.

    Având în vedere dimensiunea transfrontalieră a activității infracționale, cele două state au decis să înființeze o echipă comună de anchetă. Eurojust a ajutat la elaborarea acordului, a asistat funcționarea echipei comune de anchetă și a oferit sprijin financiar. De asemenea, a facilitat contactul direct între autoritățile judiciare și cele de aplicare a legii din ambele țări implicate și Oficiul European de Luptă Antifraudă.

    În aprilie 2019, membrii echipei comune au efectuat mai multe operațiuni în Belgia și România, în timpul cărora au găsit dovezi de corupție și spălare de bani legate de lucrările întreprinse de o firmă de construcții italiană prin intermediul filialei sale din ţara noastră. Lucrările au făcut parte dintr-un proiect finanțat din fonduri europene care viza îmbunătățirea infrastructurii feroviare dintre București și Constanța.

    Rechizitoriul împotriva celor patru suspecți a fost emis săptămâna trecută, iar dosarul a fost trimis către instanța competentă din România. Autoritățile belgiene continuă cercetările legate de activitățile infracționale comise pe teritoriul belgian.


  • Lupta UE împotriva spălării banilor și a finanțării terorismului

    Lupta UE împotriva spălării banilor și a finanțării terorismului

    Europarlamentarul Ramona
    Strugariu a semnalat în mai multe rânduri că directivele europene adoptate
    pentru combaterea eficientă a spălării de bani nu sunt transpuse corect și la
    timp și că este nevoie de regulamente. Ea ne-a explicat de ce este importantă
    această nouă abordare a Comisiei Europene și care sunt obiectivele pe care le
    urmărește.

    În primul rând,
    vorbim despre o aplicare efectivă a normelor UE, partea de monitorizare pentru
    transpunerea în legislația națională corectă și completă fiind foarte
    importantă, așa avem asigurarea că normele naționale respectă aceste standarde
    pe care le impune Comisia.

    Acest plan de acțiune încurajează Autoritatea Bancară
    Europeană să-și utilizeze pe deplin competențele noi pe care le are în domeniu
    pentru a combate eficient spălarea banilor. Ajungem și la autoritățile bancare
    naționale, care ar trebui să facă acest lucru în mod eficient și să fie
    transparente.

    În al doilea rând, vorbim de un cadru unic de reglementare la
    nivelul UE, ceea ce înseamnă că ar trebui să fim mai curajoși în a aborda tipul
    de legislație cu care reglementăm, eu am zis în nenumărate rânduri că avem
    nevoie de regulamente, iar Comisia își propune de această dată un set mai armonizat
    de norme pentru primul trimestru al anului 2021. O să vedem despre ce fel de
    norme vorbim, eu sper din tot sufletul că vom avea și propuneri de regulamente
    care să aibă o transpunere imediată în legislație în acest set de propuneri.


    Înființarea unei autorități
    de supraveghere la nivelul UE, un mecanism de coordonare și de sprijin pentru
    unitățile de informații financiare din statele membre, aplicarea dispozițiilor
    de drept penal și a schimbului de informații stabilite la nivelul UE sunt alte
    puncte importante prevăzute de Comisie în vederea combaterii spălării banilor
    și a finanțării terorismului.

    Despre aceste obiective ale Comisiei, dar și
    despre rolul UE la nivel mondial, vorbim cu europarlamentarul Ramona Strugariu
    (grupul Renew Europe):

    Supraveghere la nivelul UE, un al treilea pilon extrem de important. În
    primul trimestru al anului 2021, Comisia va veni cu o propunere de înființare a
    unei autorități de supraveghere la nivelul UE, iarăși o propunere pe care
    Parlamentul European a făcut-o în mai multe rânduri și să sperăm că se
    concretizează acum. Comisia propune și un mecanism de coordonare și de sprijin
    pentru unitățile de informații financiară din statele membre. Aceste unități își
    dezvoltă activitatea dar nu există o entitate care să le coordoneze mai eficient,
    ele funcționează deja în statele membre dar această entitate europeană va fi de
    mare ajutor. De bază în viziunea Comisiei, este și cooperarea judiciară și
    polițienească, adică aplicarea dispozițiilor de drept penal și schimbul de
    informații pe care îl stabilim la nivelul UE.

    E foarte important ca statele
    membre să coopereze și avem și o directivă în acest sens, de combarere a
    spălării banilor prin mijloace de drept penal la care am lucrat în mandatul
    trecut, o directivă cu un text foarte bun, să sperăm că se va și concretiza
    partea de implementare, unde, așa cum spuneam, există întotdeauna probleme. Nu
    în ultimul rând, al 6 lea pilon prevăzut de Comisie este rolul UE la nivel
    mondial. Aici vorbim de statele terțe și trebuie să ne schimbăm abordarea în
    ceea ce privește țările ale căror sisteme de combatere a spălării banilor nu
    sunt atât de puternice, prezintă deficiențe, pun în pericol piața unică, șamd.

    Avem o noua metodologie, avem o abordare curajoasă în ceea ce privește liste
    ale statelor terțe unde se spală bani și aici trebuie să vedem lucrurile nu
    politicianist, ci factual. Și eu sper că
    în sfârșit o să admitem că este unul dintre cele mai serioase fenomene mondiale
    în zona infracționalității organizate și că trebuie să ne uităm foarte serios
    la acest aspect în următorii ani.


  • Lege împotriva spălării banilor

    Lege împotriva spălării banilor

    Îndelung aşteptată la Bruxelles şi dezbătută public la Bucureşti, o nouă formă a legii privind prevenirea și combatarea spălării banilor a fost adoptată de Senat, ca primă camera sesizată. Adoptarea devenise urgentă după ce, pe 29 august, Comisia Europeană a depus la Curtea de Justiție a Uniunii o acțiune împotriva Bucureștiului, fiindcă autorităţile nu au transpus în legislația națională directiva comunitară privind combaterea spălării banilor, deși aveau această obligație încă din iunie 2017.



    În cazul unei condamnări, România riscă să i se aplice amenzi de milioane de euro, exact în timp ce va deține Președinția Consiliului Uniunii Europene, în prima jumătate a anului 2019 – îl avertizase, recent, ministrul delegat pentru Afaceri Europene, social-democratul Victor Negrescu, pe președintele PSD și al Camerei Deputaților, Liviu Dragnea.



    Surse politice, preluate de media, afirmă, de altfel, că Negrescu va avea, în curând, o întrevedere cu comisarul european pentru Justiție, Vera Jourova, tocmai pe tema combaterii spălării. La rându-i, premierul Viorica Dăncilă pledase pentru promovarea rapidă a legii. La baza acesteia stă un proiect avansat de Guvernul PSD-ALDE, căruia senatorii Puterii i-au adăugat amendamente neagreate de Executiv și contestate de Opoziția de dreapta.



    O modificare a textului iniţial priveşte eliminarea articolului care se referă la persoanele expuse politic şi despre care preşedintele Comisiei juridice, senatorul şi fostul ministru PSD al Justiţiei, Robert Cazanciuc, a spus că este evident neconstituţional.



    Un alt amendament admis propune măsuri de precauţie în momentul în care se efectuează o tranzacţie ocazională a cărei valoare este de cel puţin 15.000 de euro, indiferent dacă tranzacţia se efectuează printr-o singură operaţiune sau prin mai multe operaţiuni care par a avea o legătură între ele.



    Proiectul mai prevede că societățile cu acțiuni la purtător au un an și jumătate la dispoziție să efectueze conversia la acțiuni nomitative (la vedere), iar în caz contrar vor fi dizolvate. În context, analiştii amintesc şi că, încă din vară, ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, precizase că proiectul de lege potrivit căruia românii din străinătate ce trimit acasă peste 2.000 de euro trebuie să le justifice provenienţa nu urmăreşte confiscarea banilor care depăşesc această sumă. El a precizat că este vorba despre transpunerea în legislaţia naţională a unei directive europene.



    În caz contrar, România ar risca să primească amenzi zilnice – a mai spus ministrul. În aprilie, într-o dezbatere pe aceeaşi temă, el subliniase că banii trimişi în ţară de românii din diaspora provin din muncă cinstită. Un studiu al Băncii Mondiale relevă că, anul trecut, românii care muncesc în străinătate au trimis în ţară circa 4,9 miliarde de euro.

  • România şi dosarul Panama

    România şi dosarul Panama

    ‘Zilele de glorie’ ale paradisurilor fiscale au început după al Doilea
    Război Mondial. Iniţial, apariţia lor a
    pornit de la căutarea unor soluţii pentru plata de taxe şi impozite mai mici.
    Că oameni cu bani au preferat aceste offshore-uri nu este ilegal, ci eventual
    imoral. Dar şi în acest caz, există
    contra-argumente! Ulterior, specialişti financiari au tras semnale de alarmă,
    arătând că paradisurile fiscale au devenit mai mult decât o simplă mecanică a
    optimizării plăţii taxelor: ele escamotează eventuale probleme în statul de
    rezidenţă. Sub protecţia
    anonimatului, prin aceste offshore-uri pot circula bani nefiscalizaţi sau
    proveniţi din circuite ilegale.

    Cel mai recent scandal, al Dosarelor Panama,
    relevă că şefi de state, politicieni de rang înalt, miliardari, celebrităţi,
    sportivi, instituţii financiare, dar şi reţele criminale s-au folosit de peste 20 de
    paradisuri fiscale pentru a-şi ascunde banii. Din 1977 până în
    2015, Societatea de consultanţă Mossack Fonseca, a patra la nivel
    mondial de avocatură offshore, cu sediul în Panama, a creat sau administrat
    peste 214.000 de entităţi offshore pentru clienţi proveniţi din peste 200 de ţări
    şi teritorii, inclusiv din România.

    Într-un comunicat de
    presă, europarlamentarul social-democrat Victor Negrescu a reamintit că,
    potrivit informaţiilor din presa românească, sumele ascunse de afaceriştii
    români în paradisurile fiscale sunt echivalente cu bugetul sănătăţii din România
    sau superioare celui alocat tinerilor. Cifre concrete a oferit Neculae Plăiaşu,
    preşedintele Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălarii Banilor: În perioada 2003 – 31 martie 2016, în bazele de date ale Oficiului, au
    fost înregistrate 286 de persoane fizice şi juridice care au realizat încasări şi
    transferuri externe din şi în Panama. Valoric, au intrat 21,7 milioane euro şi
    au ieşit 50,5 milioane euro.

    Neculae Plăiaşu a precizat, totodată, că
    anul trecut Oficiul pe care îl conduce a transmis 13 sesizări către Parchetul
    General de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi alte 6 către
    Serviciul Român de Informaţii cu privire la activităţi financiare suspecte.

    La
    rândul său, preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, Dragoş
    Doroş, a subliniat că există suspiciuni la adresa unor cetăţeni sau companii
    din România care ar fi desfăşurat activităţi financiare de spălare a banilor
    legate de Dosarele Panama. De aceea, Fiscul a iniţiat
    demersuri pentru obţinerea tuturor datelor. Dragoş Doroş În
    momentul acesta, informaţiile fiscale trebuie foarte bine cântărite. Aceste
    tipuri de informaţii nu se pot stabili în câteva zile. Nici un fisc din Europa
    nu a anunţat, până acum, câte un rezultat.

    Atât preşedintele ANAF, cât şi
    cel al Oficiului de Prevenire şi Combatere a Spălarii Banilor au pledat pentru îmbunătăţirea
    cadrului legislativ naţional de combatere a evaziunii fiscale.