Radio România Internațional

Tag: spalare de bani

  • Comisia Europeană avertizează Bulgaria cu privire la vânzarea cetăţeniei

    Comisia Europeană avertizează Bulgaria cu privire la vânzarea cetăţeniei

    Comisia Europeană va emite un avertisment la adresa Bulgariei privind practicile de vânzare a cetățeniei. În primul raport pe această temă, forul comunitar este îngrijorat că metoda de acordare a acestor aşa-numite vize de aur prezintă un ridicat risc de spălare de bani şi corupţie.

    Comisia Europană a prezentat, pentru prima dată, un raport cuprinzător privind sistemele de acordare a cetățeniei și a dreptului de ședere pentru investitori, utilizate în mai multe state membre ale Uniunii. Documentul prezintă practicile existente și identifică anumite riscuri la care este expusă Uniunea din cauza acestor sisteme, în special în ceea ce privește securitatea, spălarea banilor, evaziunea fiscală și corupția. Aceste riscuri sunt accentuate și mai mult de lipsa transparenței în ceea ce privește modul de funcționare a sistemelor și de lipsa de cooperare dintre statele membre, spune Comisarul pentru justiție, consumatori și egalitate de gen, Věra Jourová: Când vorbim despre asta, vorbim despre deschiderea unei porţi de aur către Europa unor persoane privilegiate, care au bani să plătească pentru cetăţenie sau rezidenţă. Pentru că trebuie să fim conştienţi că atunci când o ţară vinde cetăţenia, ţara respectivă vinde de fapt cetăţenie europeană. Aşa că defapt ţara respectivă vinde ceva ce nu-i aparţine, ceva ce nu are. De aceea suntem absolut convinşi că celelalte state membre, întreaga Uniune, au dreptul la o opinie asupra acestui subiect şi ar trebui să existe un sistem în care acestea să aibă dreptul de a urmări şi monitoriza ce se întâmplă. Noi am identificat deja mai multe riscuri: de securitate, spălare de bani, corupţie sau chiar şi evaziune fiscală. Ar trebui să se acorde mai multă atenţie acestor sisteme, pentru a garanta faptul că persoanele care solicită cetăţenie au o legătură reală cu statul care le-o acordă.

    Raportul descrie scheme periculoase în mai multe țări europene pentru cumpărarea cetățeniei și a dreptului de ședere, prin care se evită multe dintre controalele necesare. Malta, Cipru și Bulgaria sunt singurele state membre în care funcționează programe de vânzare a cetățeniei, dar alte 20 de țări, inclusiv România, le vând investitorilor străini autorizații de ședere. Străinii bogaţi îşi pot cumpăra un paşaport de aur în Malta, Cipru şi Bulgaria, în schimbul unor investiţii ce variază între 1 şi 2 milioane de euro. Permisele pentru dobândirea dreptului de şedere se vând pentru sume cuprinse între 15.000 euro în Croaţia şi peste 5 milioane de euro în Luxemburg sau Slovacia. Executivul european va forma un grup de experţi care va oferi până la sfârşitul anului recomandări privind modul de prevenire a riscurilor privitoare la asemenea scheme. Comisia va monitoriza problemele mai ample referitoare la respectarea legislației Uniunii, pe care le ridică sistemele de acordare a cetățeniei și a dreptului de ședere pentru investitori, și va lua măsurile care se impun, după caz.


  • Riscurile din UE de acordare a cetățeniei și a dreptului de ședere pentru investitori

    Riscurile din UE de acordare a cetățeniei și a dreptului de ședere pentru investitori

    Migrația cetățenilor și dreptul de ședere pentru investitori în țările din Uniunea Europeană se acordă după legislația fiecărui stat membru. Sunt o serie de probleme cuprinse intr-un raport al Comisiei prin care se dorește o mai bună colaborare între statele membre pentru a evita fraudele, a declarat și Dimitris Avramopoulos, Comisarul pentru migrație, afaceri interne și cetățenie.

    Pentru prima dată, Comisia a prezentat un raport cuprinzător privind sistemele de acordare a cetățeniei și a dreptului de ședere pentru investitori, utilizate în mai multe state membre ale UE.

    Raportul prezintă practicile existente și identifică anumite riscuri la care este expusă UE din cauza acestor sisteme, în special în ceea ce privește securitatea, spălarea banilor, evaziunea fiscală și corupția. Potrivit raportului, aceste riscuri sunt accentuate și mai mult de lipsa transparenței în ceea ce privește modul de funcționare a sistemelor și de lipsa de cooperare dintre statele membre.

    Aceste sisteme intră sub incidența interesului comun al UE, deoarece orice persoană care dobândește cetățenia unui stat membru va dobândi în același timp cetățenia Uniunii. Decizia unui stat membru de a acorda cetățenia în schimbul investițiilor conferă în mod automat drepturi în raport cu alte state membre, în special libera circulație și accesul la piața internă a UE pentru desfășurarea de activități economice, precum și dreptul de a vota și de a fi ales în alegerile europene și locale. În practică, aceste sisteme sunt adesea promovate ca fiind un mijloc de dobândire a cetățeniei Uniunii, împreună cu toate drepturile și privilegiile care decurg din acest statut.

    Comisarul pentru migrație, afaceri interne și cetățenie, Dimitris Avramopoulos, a declarat: În UE sunt 20 de state membre unde operează investitori rezideți. Sunt 3 state membre ale UE Bulgaria, Cipru și Malta unde există în prezent sisteme prin care investitorilor li se acordă cetățenia statului respectiv. În fruntea acestora sunt alte 17 state unde opereaza astfel de sisteme pentru investitori: Cehia, Estonia, Irlanda, Grecia, Spania, Franța, Croația, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Țările de Jos, Polonia, Portugalia, România, Slovacia și Regatul Unit. Problematica permiselor de rezidență pentru investitori necesită o atentă și transparentă monitorizare și supraveghere.

    Raportul Comisiei a identificat următoarele aspecte problematice: securitatea, spălarea banilor, evaziunea fiscală si transparența și informarea cu privire la modul în care sunt gestionate sistemele . În plus, statele membre nu fac schimb de informații referitoare la solicitanții care doresc să beneficieze de aceste sisteme și nici nu se informează reciproc cu privire la solicitanții respinși.


  • Acţiunile la purtător

    Acţiunile la purtător

    Europarlamentarii Cătălin Ivan, din România, şi Ana Gomes, din
    Portugalia, ambii membri ai Comisiei Speciale Panama Papers din cadrul
    Parlamentului European, şi-au unit eforturile pentru combaterea corupţiei şi
    spălării banilor în cadrul Uniunii. Cea mai recentă iniţiativă a celor doi
    vizează România, mai exact acţiunile la purtător, o campanie pentru
    interzicerea acestora fiind lansată de curând.

    Sume uriaşe de bani sunt ascunse de cetăţeni europeni în ţări din afara
    Uniunii, atrage atenţia europarlamentarul Cătălin Ivan, membru al Comisiei de
    Control Bugetar şi al Comisiei Speciale de Anchetă Panama Papers. Cătălin Ivan
    a declarat că, deşi aceste sume nu sunt cunoscute, există estimări potrivit
    cărora peste 6000 de miliarde de euro ar fi ascunse în conturi off-shore ale
    unor cetăţeni europeni, iar astfel de activităţi economice reprezintă un
    pericol.


    Riscurile sunt imense. Astfel de acţiuni la purtător sau firme
    off-shore cu acţionariat ascuns pot să ascundă multe lucruri. Pot să ascundă,
    de exemplu, finanţarea unor celule teroriste. Pot să ascundă crimă organizată.
    Şi tot felul de lucruri care sunt nocive pe multe planuri: social, economic,
    politic… E obligatoriu să introducem transparenţă în tot ce înseamnă economie.


    Parlamentul şi Consiliul European au
    adoptat, în 2014, o a patra directivă menită să prevină spălarea banilor şi
    finanţarea grupărilor teroriste, însă aceasta nu a fost transferată în
    legislaţie în toate ţările membre, iar România se numără printre acestea.
    Europarlamentarul Cătălin Ivan a lansat, în cadrul Comisiei de Control Bugetar,
    şi o iniţiativă privind formarea unui mecanism la nivel european de recuperare
    a averilor ascunse în afara Uniunii.


    Foarte mulţi îşi creează averi uriaşe din fraudă, corupţie, crimă
    organizată, tot felul de astfel de activităţi ilegale, dar îşi protejează
    aceste averi în afara UE, în ţări care nu colaborează foarte bine cu UE, unde
    nu ai acces la informaţii, de unde este cumplit de greu şi foarte costisitor să
    obţii informaţii şi să recuperezi sumele respective, niciun stat neavând sume
    atât de mari alocate recuperării banilor scoşi în afară. Şi atunci trebuie să
    creăm un mecanism ca la nivel european să colaborăm, să gestionăm baza de date
    împreună, să avem relaţii negociate cu statele respective, la pachet, toate
    cele 27 de state UE. Şi acest mecanism să ajute toate statele să recupereze
    mult mai uşor sumele scoase în afara UE.



    Tot în cadrul
    eforturilor de combatere a corupţiei şi spălării banilor, Cătălin Ivan a
    lansat, recent, şi în România o iniţiativă de interzicere totală a acţiunilor
    la purtător. Acest tip de instrumente financiare nu sunt înregistrate pe numele
    titularului, astfel încât acesta este greu de identificat. De asemenea,
    transferul între părţi este foarte greu de controlat. Iniţiativa lui Cătălin
    Ivan este sprijinită de euro-parlamentarul portughez Ana Gomes, vicepreşedinte
    a comisiei speciale Panama Papers, dar şi de o serie de organizaţii din
    România, între care Blocul Naţional Sindical, Rise Project, Funky Citizens şi
    Transparency International. Acţiunile la Purtător au fost, de altfel, interzise
    deja în mai multe ţări europene, cel mai recent în Portugalia.


  • Aveţi bani sau bunuri în altă ţară? Nu uitaţi să le declaraţi.

    Aveţi bani sau bunuri în altă ţară? Nu uitaţi să le declaraţi.

    Potrivit legii antifraudă (Ley 7/2012), contribuabilii cu conturi, valori sau bunuri în străinătate într-un cuantum de peste 50.000 de euro la 31 decembrie 2016, trebuie să le declare la Fisc (Hacienda) până pe 31 martie 2017. Prin această lege, care prevede sancţiuni de până la 150% din valoarea bunului nedeclarat, se doreşte descoperirea fraudei fiscale şi a spălării banilor. Chiar dacă sunt obţinuţi legal, trebuie declaraţi.

    Această obligaţie nu implică nici o plată suplimentară de impozite, fiind vorba de o simplă declaraţie informativă, pentru a-i face pe contribuabilii care au bunuri în străinătate să le declare. Dacă Fiscul descoperă că un contribuabil nu l-a informat cu privire la vreun cont din străinătate, îi va imputa acest bun drept câştig patrimonial în IRPF, plătind un impozit ce poate ajunge la 52%. Conform acestei obligaţii fiscale, cei care au orice tip de bun peste 50.000 de euro în exteriorul Spaniei trebuie să prezinte, pe internet, modelul 720 – Declaración informativa sobre bienes y derechos en el extranjero.

    Trebuie să se declare toate conturile şi orice tip de bunuri imobile, drepturi pe imobile, valori, asigurări, rente depozitate, gestionate sau obţinute în străinătate etc. Informaţiile vor include, în cazul conturilor deschise în organisme financiare, sumele la 31 decembrie 2016 şi suma medie corespunzătoare ultimului trimestru al anului. Aceste informaţii se referă la conturi curente, de economii, depuneri la termen, cuentas de crédito, orice depozite de bani indiferent de modalitate sau denumire.

  • Noi dosare de răsunet în justiţie

    Noi dosare de răsunet în justiţie

    Palmaresul Parchetului se îmbogăţeşte, de la un an la altul, numai
    în 2014 fiind înregistrate peste 1500 de
    condamnări, între inculpaţi nimărându-se miniştri, parlamentari, magistraţi,
    ofiţeri de poliţie. Dosare grele, precum cazul Microsoft, în care au fost
    implicaţi nouă miniştri, cazul Lukoil sau cazul EADS au dovedit, pentru prima
    dată în istoria României, din 2005 încoace, că oameni importanţi pot fi traşi
    la răspundere pentru ceea ce au făcut cu banii statului, cât timp au ocupat
    poziţii publice. Aparatul justiţiei anticorupţie funcţionează în regim de foc
    continuu.

    Agenţiile de presă informează că luni, fostul ministru de interne,
    Gabriel Berca, a fost trimis în judecată pentru trafic de influenţă. Aceeaşi
    măsură s-a luat şi faţă de fostul deputat, Mihai Banu şi fiul acestuia. Potrivit
    DNA, Gabriel Berca, prin intermediul lui Mihai Banu, a pretins şi primit,
    pentru sine şi partidul din care făcea parte, mari sume de bani din partea unui
    om de afaceri.

    Tot luni, s-a anunţat că, la cererea DNA, va fi rejudecat
    procesul Marianei Rarinca, femeia acuzată că a şantajat-o pe şefa instanţei
    supreme, Livia Stanciu. Tribunalul o condamnase pe Rarinca la 3 ani de
    închisoare cu suspendare. Instata a decis şi că fostul procuror DNA, Emilian
    Eva să fie cercetat în continuare în stare de arest. El este acuzat, între
    altele, de luare de mită. Eva este procurorul care a instrumentat dosarul unei
    privatizări ilegale în care fostul parlamentar Dan Voiculescu a fost condamnat
    la 10 ani de închisoare.

    În stransa legatura cu ofensiva anticorupţie se află
    şi acţiunile ANAF care a început verificarea a 300 de cetăţeni pe baza analizei
    veniturilor şi a cheltuielilor. Peste 70% dintre aceştia trebuie să justifice sume mai mari de un
    milion de lei. Perioada de efectuare a verificărilor este de maximum 6 luni,
    respectiv 12 luni în cazul în care va fi nevoie şi de informaţii din
    străinătate.

    Acţiuni anticorupţie sunt în desfăşurare şi la Inspectoratul
    Judeţean de Poliţie Prahova, unde şeful instituţiei este acuzat, între altele,
    de spălare de bani, dar şi la Inspectoratele Şcolare Suceava, Bihor, Prahova şi
    Brăila, unde sute de transferuri ale elevilor de la un liceu la altul sunt
    suspectate ca ilegale. Experţii în problemele justiţiei consideră că
    deschiderea unui număr foarte mare de dosare de corupţie se datorează unei
    combinaţii de factori – presiunea externă şi voinţa unor actori interni
    (politici, în principal) de a împinge ţara pe calea reformelor.

  • Evoluţii spectaculoase în dosare de corupţie

    Evoluţii spectaculoase în dosare de corupţie

    S-a tras cortina peste unul dintre cele mai pitoreşti, zgomotoase şi, în bună măsură, neverosimile spectacole ale vieţii politice româneşti post-comuniste.



    Marţi seara, după audieri maraton la Direcţia Naţională Anticorupţie, Elena Udrea a ajuns în arest, acuzată de spălare de bani şi trafic de influenţă. Acesta e, foarte probabil, epilogul unei cariere politice şi mondene care-a ţinut prima pagină a ziarelor şi a deschis jurnalele televiziunilor în ultimul deceniu.



    Consilier prezidenţial, deputat, ministru al Turismului şi Dezvoltării, lider al Partidului Mişcarea Populară şi candidat, în noiembrie 2014, la Preşedinţia României, biografia politică a d-nei Udrea e jalonată, la doar 42 de ani, de o mulţime de funcţii cheie. Nu la fel de spectaculoasă, aceea personală pare fundamental marcată de doi bărbaţi – fostul soţ, afaceristul Dorin Cocoş, el însuşi ajuns după gratii pentru corupţie, şi fostul preşedinte, Traian Băsescu.



    Intangibilă în cei zece ani ai regimului Băsescu, Udrea s-a prăbuşit la nici două luni după ce şeful şi mentorul ei politic şi-a încheiat al doilea şi ultimul mandat la care-I dădea dreptul Constituţia. De-a lungul acestui deceniu, au fost nenumăraţi miniştrii, parlamentarii, primarii care n-au ezitat să salute, în mod public, în d-na Udrea o mare capacitate politică, administrativă, ba chiar şi academică. Au fost momente în care, pentru a-i face pe plac preşedintelui, politicieni din siajul acestuia stăteau la coadă ca să-şi prezinte omagiile celei mai influente femei a regimului.



    Azi, Elena Udrea e foarte singură. Duminică, chiar în ajunul arestării ei, PMP îşi alegea un nou lider, într-un congres extraordinar la care-a asistat însuşi Băsescu.



    Cu combativitatea intactă, Udrea a susţinut permanent că e victima unei răzbunări şi că tăvălugul anchetelor a strivit-o după ce ea a depus o plângere penală la DNA împotriva actualului director interimar al SRI, generalul Florian Coldea. Alegaţia e cu atât mai neverosimilă cu cât Coldea însuşi era perceput de public drept unul dintre cei mai loiali oşteni ai fostului preşedinte. Udrea devine, acum, un politician de pluton, adică unul dintre zecile de foşti demnitari ajunşi, în ultimii ani, după gratii pentru fapte de corupţie. Iar sita Justiţiei continuă să cearnă.



    Senatorii Ion Ariton şi Varujan Vosganian, amândoi foşti miniştri ai economiei, sunt sub lupa procurorilor. Ariton, un politician de provincie mai degrabă discret, e acuzat de participare la abuz în serviciu şi folosirea influenţei în scopul obţinerii de foloase necuvenite într-un dosar al cărui cap de afiş e tot Elena Udrea. Iar Vosganian, personaj sofisticat, lider liberal, romancier talentat şi fost şef al comunităţii armene din România – de constituire a unui grup infracţional organizat, abuz în serviciu şi complicitate la delapidare.