Radio România Internațional

Tag: spatii de birouri

  • Birourile din clădiri noi, preferate de firme

    Birourile din clădiri noi, preferate de firme

    Rata de neocupare a birourilor moderne, construite în ultimii 10 ani în
    Bucureşti, se situează la aproximativ 10%, faţă de aproape 18% pentru clădirile
    care au fost livrate până în 2012, conform unei companii de consultanţă
    imobiliară. Această diferenţă scoate în evidenţă îmbunătăţirile din punct de
    vedere calitativ aduse birourilor livrate în România, clădirile mai vechi şi
    bine poziţionate reuşind şi ele să se menţină destul de bine. Cererea anuală de
    spaţii de birouri a revenit în mod oficial la cea anterioară pandemiei, dar
    încă există multe provocări, din cauza creşterii costurilor de finanţare şi a
    incertitudinii economice generale. După pandemie pare clar că schimbarea pe
    piaţa forţei de muncă în direcţia modelului de lucru hibrid sau de la distanţă
    devine permanentă. Cele mai multe companii par să fi adoptat un model de lucru
    hibrid, cu o distribuţie echilibrată între munca la distanţă şi cea la birou.


    Pe piaţă se configurează două scenarii total opuse: dacă cererea de
    închiriere pentru birourile din Bucureşti se menţine (sau chiar accelerează
    puţin), se va vedea cu uşurinţă că stocul de birouri cu adevărat moderne devine
    insuficient. Scenariul opus ar putea fi asociat fie cu o încetinire economică,
    fie cu un număr mai mare de companii care îşi vor reduce spaţiul de birouri pe
    fondul unei activităţi hibride, ceea ce ar avea un impact negativ asupra
    ocupării. Oricum ar fi, calitatea rămâne o prioritate pentru majoritatea
    companiilor care caută să închirieze birouri, semnalează analiza.


    Certificările pentru clădiri verzi devin o necesitate pentru orice
    proprietar care doreşte să-şi închirieze cu succes birourile. Mai mult decât
    atât, într-o lume post-COVID şi cu inflaţie ridicată şi într-o perioadă în care
    este mai dificil să readuci angajaţii la birou, proprietarii caută din ce în ce
    mai mult diferite certificări de sustenabilitate, care să-i diferenţieze pe
    piaţă, iar chiriaşii sunt interesaţi şi dispuşi să plătească o chirie mai mare
    pentru spaţii de birouri mai sustenabile. De altfel, toate clădirile de birouri
    livrate începând cu 2017, adică 31% din stocul modern de birouri din Capitală,
    sunt certificate după standarde internaţionale, rata de neocupare pentru aceste
    spaţii de birouri clasa A fiind în medie de 11%, iar chiriile sunt cuprinse
    între 17 şi 19 euro pe metru pătrat. Decalajul la nivel de chirie dintre
    clădirile mai vechi şi cele mai noi, situate la fel de bine, se va menţine şi
    se va accentua, deoarece costurile de investiţii nu pot compensa în totalitate
    avantajele pe care le au acestea din urmă.


    Analiza mai subliniază că, în general, ratele de neocupare a spaţiilor de
    birouri din capitalele Europei Centrale şi de Est s-au stabilizat treptat, pe
    măsură ce atât cererea, cât şi oferta se ajustează. În special din cauza
    costurilor de construcţie mai mari şi a disponibilităţii scăzute în unele
    dintre cele mai căutate zone, se observă creşteri ale chiriilor, în special
    pentru clădirile nou construite.




  • Cererea de spaţii de birouri a revenit la valorile pre-pandemie

    Cererea de spaţii de birouri a revenit la valorile pre-pandemie


    Cererea de spaţii de birouri a revenit la valorile pre-pandemie, la nivelul din 2019, şi încă există un interes semnificativ în zona de tranzacţii. Există, însă, multe provocări la orizont, arată raportul de piaţă al unei companii de consultanţă imobiliară. Cererea de spaţii de birouri moderne şi-a continuat redresarea, al doilea trimestru din 2022 fiind şi cel mai bun după trimestrul 4 din 2019. Accelerarea bruscă a cererii noi este alimentată de faptul că o parte dintre companii au stat în expectativă în cea mai mare parte a pandemiei, iar acum, când simt că au mai multă claritate, apasă pe acceleraţie. Analiza arată că numărul de companii care îşi reduc prezenţa la birou pe fondul muncii hibride a fost supraestimat pentru 2021-2022. Totuşi, transformarea într-un model de lucru hibrid este în desfăşurare, astfel că unele companii ar putea lua în curând deciziile pe care le-au tot amânat, aşa că mai există încă loc pentru surprize negative în ceea ce priveşte gradul de ocupare. De asemenea, se impune prudenţă, având în vedere contextul de incertitudine economică la nivel global, au explicat autorii.



    Scăderea ratei de neocupare de la 16,5% la sfârşitul anului trecut la 15,25% la jumătatea lui 2022 este un alt indicator al unei pieţe în curs de redresare, dar şi mai semnificativ este faptul că rata de neocupare pentru clădirile bune este mult mai mică, mergând spre 10% în clădirile mai noi sau cu poziţionare bună. Mai mult, gradul de ocupare a crescut pe majoritatea pieţelor mari de birouri, în unele dintre ele rata de neocupare a spaţiilor libere fiind acum sub 10%.



    Consultanţii imobiliari observă şi presiunile în creştere asupra chiriilor, iar chiria medie pentru clădirile de birouri noi care urmează să fie livrate în următorii 2 ani este în creştere constantă. Totodată, chiriile pentru clădirile de birouri mai vechi, deşi bune, rămân stabile în momentul în care contractul de închiriere este reînnoit, ceea ce nu a fost o practică obişnuită acum câţiva ani, când proprietarii încercau să atragă chiriaşii cu condiţii mai atractive. Inflaţia este, de asemenea, un argument pentru chirii mai mari. Activitatea de închiriere de birouri ar putea reveni la nivelurile de vârf de dinainte de pandemie în termen de 2 ani, dacă tendinţa recentă se menţine şi dacă nu vor fi luate decizii radicale de către cei mai mari chiriaşi, arată analiza citată. Dincolo de riscurile economice globale care îndeamnă la prudenţă, analiştii consideră că oferta insuficientă de birouri moderne din Bucureşti este un factor de izolare pe termen lung şi se aşteaptă ca stocul de birouri moderne să înceapă să crească din nou în câţiva ani.



    Raportul evidenţiază că în perioada post-pandemică apar două subiecte majore interconectate. Unul este reorganizarea spaţiului de birouri pentru a fi mai în concordanţă cu un program de lucru hibrid, spre care multe companii par să încline, iar celălalt se referă la readucerea angajaţilor la birou, pentru că acum se întâmplă rar ca firmele să aibă mai mult de 40-50% dintre angajaţi la birou într-o zi normală de lucru.