Tag: spatii verzi

  • Părinții vor aer curat pentru copiii lor

    Părinții vor aer curat pentru copiii lor

    Cum calitatea aerului din marile orașe se tot înrăutățește, crește și numărul rapoartelor medicale care leagă poluare de îmbolnăviri și decese. De pildă, în 2021, în București peste 2.800 de morți au fost cauzate de expunerea pe termen lung la pulberile în suspensie. De asemenea, 5,6% dintre cazurile de decese la bebeluși sunt cauzate de poluarea cu microparticulare PM10.

     

    Datele acestea au fost centralizate de organizația non-guvernamentală Ecopolis care, de altfel, ajută și grupurile civice, și comunitățile locale să se mobilizeze pentru a combate poluare. Printre ele se află și asociația bucureșteană Părinți de cireșari, compusă în principal din adulţi, preocupați de sănătatea copiilor lor, a locurilor de joacă și a siguranței stradale. Când și cum a început totul ne spune Elena Lucaci, reprezentanta Părinților de cireșari.

     

    „Ne-am coagulat ca grup civic în jurul unui obiectiv comun, Baza sportivă Cireșarii, care a fost închisă timp de 15 ani. Era frustrant pentru noi, pentru părinții să ne plimbăm copiii în jurul unui parc și să nu intrăm ca să ne bucurăm de el. Dar, de fapt, nu am pornit de acolo, ci din jurul unui loc de joacă din parcul Textila, unde era o zonă de nisip dedicată copiilor. Toți părinții le spuneau copiilor să nu se apropie pentru că nisipul era plin de excremente. Am rugat autoritățile locale să vină în nenumărate rânduri să strângă nisipul pentru că era un pericol pentru sănătatea publică. Nu au venit, așa că eu am cumpărat 22 de saci de rafie, am dat lopata de acasă și am strâns mizeria. Sacii i-am lăsat așa, în jurul locului de joacă. Am sunat la ADP și am spus: „Veniți să vă luați sacii!” De acolo am pornit de fapt și eram vreo 20 de mame la locul de joacă, iar grupul s-a mărit din ce în ce mai mult. Acum grupul de de mame a ajuns undeva la 350 de mame.

     

    Așadar, curățenia locurilor de joacă, dar și a spațiilor verzi sunt prioritare pentru părinți. Și, de vreme ce calitatea aerului depinde și de prezența copacilor, a florilor sau a grădinilor, Părinții de cireșari s-au mobilizat și împotriva toaletărilor inutile care răneau pomi perfect sănătoși. Dar, poate că proiectul cel mai eficient al asociației este „Oprește motorul”, o inițiativă simplă – aceea de a-i ruga pe părinți să nu țină motorul pornit în preajma școlilor și a grădinițelor – a ajuns în scurt timp inițiativă legislativă, discutată în Parlament. Elena Lucaci:

     

    „Inițiativa a pornit tot din cartier, de la mame. Suntem cumva înconjurați de artere principale, deci poluarea este intensă în zonă. Vin foarte multe mașini și staționează cu motorul pornit în fața școlilor. Erau câte 5-6 o dată și părinții coborau din mașină, își lăsau mașina cu motorul pornit și se duceau în fața porții să-și ia copilul. Ne-a frustrat foarte mult și m-am bucurat să văd că nu eram eu singura afectată. Eu am și astm și chiar am făcut o criză de astm în fața grădiniței copilului.

     

    Ne-am mobilizat pe grup, am făcut chetă și am printat 50 de afișe plastifiate și le-am pus la școlile din zona și ne-am gandit că un atelier de mediu pentru copii ar fi mult mai important, copiii având o influență foarte mare asupra adulților. Știm și noi pe propria piele. Și asta am făcut până când Ecopolis a lansat un concurs de proiecte. Am participat și noi cu proiectul „Oprește motorul” și a fost unul dintre cele trei câștigătoare. Am ajuns în 23 de școli, la peste 1200 de copii și am început să avem rezultate. Copiii chiar comunicau acasă cu părinții. Îmi spuneau părinții mai des: „M-a terminat copilul ca să opresc motorul și să mergem cu bicicleta la școală.” Deci cumva funcționează.”

     

    În prezent, modificarea Codului Rutier astfel încât să interzică staționarea peste 5 minute cu motorul pornit în orașe și localități este depusă la Senat, urmând a fi discutată. Dar “Părinții de cireșari” nu se opresc aici, ei având în vedere și la inițiativa de a reduce viteza automobilelor până la 30 de km la oră pe străduțele din jurul școlilor. Elena Lucaci ne explică:

     

    „Sunt arterele acestea importante în jur, și cum toate mașinile inundă străduțele mici, pe strada mea, de exemplu, se merge și cu 80 de km la oră. Așa că vrem să facem niște microstudii. Vrem să monitorizăm calitatea aerului pe distanța casă-școală, școală-casă chiar de către copii cu un senzor mobil. O să fie interesant și pentru ei să se implice în acțiune. A fost prioritatea noastră. Și mai ales vrem să implicăm adolescenții, să-i scoatem din Tic-Tok și să îi aducem la întâlniri comunitare ca să se cunoască. Chiar acum două zile am avut un eveniment în cartier pentru siguranța stradală. Am văzut foarte mulți tineri care nu sunt conștienți de ce se întâmplă în jurul lor. Merg pe stradă cu căștile. Iar la eveniment au participat reprezentanți ai Poliției Secției 4 și un instructor de kung-fu care ne-a învățat tehnici de autoapărare. Și a fost foarte interesant, dar e foarte greu sa aduci adolescenții la evenimente de cartier.

     

    Greu este, de asemenea, să-i mobilizezi și pe adulți, să ții piept pesimismului și, mai ales, să reziști în fața detractorilor și a celor care-și văd confortul deranjat de acest tip de inițiative. Dar, deși are momente de oboseală și descurajare, Elena Lucaci își revine ajutată tot de ceilalți părinți de cireșari.

     

  • Proiecte de mediu pentru capitala României

    Proiecte de mediu pentru capitala României


    Platforma de Mediu pentru București a anunțat recent susținerea a trei proiecte pentru un al doilea an consecutiv și finanțarea a alte patru noi, care susțin creșterea calității spațiilor verzi ale orașului. Inițiatorii descriu Bucureștiul drept un oraș sufocat de lipsa de verdeață și deconectat de la natură, ceea ce contribuie la poluare, stres, creșterea temperaturii, spațiu restrâns pentru recreere și sport. De aceea, spațiile verzi urbane deschise comunității reprezintă o prioritate pentru următorul an și sunt tema principală pentru a doua rundă de finanțare.


    Unul dintre proiecte vizează aerul din capitala României, iar motivele implicării în astfel de proiecte sunt prezenatte de Alexandru Oprița – coordonator al Platformei de Mediu pentru București:


    “Referitor la calitatea aerului, noi, înainte să începem munca în platformă, am lansat un raport de cercetare privind starea mediului în București, raport care ne arată ceea ce deja știam: calitatea aerului în oraș nu e una bună, iar sursele de poluare, majoritatea, țin de activitatea umană – fie că vorbim de trafic, fie că vorbim de managementul deșeurilor, fie că vorbim de calitatea precară a spațiilor verzi. În primul rând, trebuie să ne punem întrebarea în ce fel de oraș vrem să trăim, pentru că am ajuns cumva într-un punct, universal valabil, nu doar pentru București, în care bunăstarea economică nu mai e suficientă. Avem nevoie să trăim într-un mediu mai bun, iar impactul nostru asupra mediului e unul foarte mare. Secolul XXl vine cu două mari schimbări de mentalitate pe care trebuie să le facem, dacă vrem să avem un nivel mai bun de trai. Prima e modul în care ne raportăm la natură. Trebuie să învățăm să nu mai lucrăm împotriva naturii ci să lucrăm cu ea. Și a doua e legată de modul în care facem lucrurile. Trebuie să învățăm să gândim lucrurile nu doar din punct de vedere individual, ci mai ales pentru comunitate, să începem să le facem împreună, să începem să prioritizăm bunurile comune, pentru că, oricât de bine ne-ar fi nouă, fiecăruia, la noi în casă, atunci când ieșim pe stradă toți respirăm același aer, toți ne lovim de trafic, toți ne lovim de aglomerație și de spații publice de o calitate care nu ne place.”



    Alexandru Oprița, coordonator al Platformei de Mediu pentru București, a prezentat şi modul de dezvoltare a proiectului:


    “Referitor la proiectul pe care îl finanțăm cu privire la calitatea aerului, acesta se numește aerlive.ro și este un proiect implementat de o asociație numită Ecopolis. Ce ne-am dat noi seama, sau ce și-au dat ei seama mai bine zis, e că, înainte de a face politici publice pentru îmbunătățirea calității aerului, trebuie să avem date transparente ca să vedem ce componente ale comportamentului nostru afectează cel mai mult calitatea aerului. Drept urmare, ei au pornit o rețea independentă de monitorizare a calității aerului, tocmai pentru că rețeaua publică nu e suficient de transparentă și datele pot fi cumva puse sub semnul întrebării. Iar prin proiectul finanțat de noi această rețea a fost extinsă cu încă 20 de senzori. Și va continua această extindere. Mai mult, o parte din comunitățile din București și din jurul Bucureștiului, trei comunități, au scris împreună cu asociația Ecopolis o serie de politici publice pentru îmbunătățirea calității aerului”.



    Platforma de mediu pentru București aduce laolaltă organizații non-profit, grupuri de inițiativă civică, autorități publice și companii pentru a crea impactul colectiv necesar pentru a transforma capitala României într-un oraș în care locuitorii duc o viață sănătoasă și se simt bine. Dezvoltarea spiritului civic este deci o componentă deosebit de importantă. Iată ce ne spune Alexandru Opriţa:


    “Prin platforma de mediu am hotărât să schimbăm puțin abordarea, să începem să lucrăm, să creăm o comunitate de mediu care să cuprindă atât societatea civilă, cât și administrație publică și companii, astfel încât să schimbăm cultura aceasta a colaborării. De fapt, de cele mai multe ori lipsește încrederea. Noi, în societatea civilă, am învățat cum să facem advocacy, cum să ne opunem unor acțiuni ale administrației publice. Administrația publică a învățat cum să se apere, ceea ce ne lipsește e să învățăm cum să construim împreună. Pentru că problemele de mediu ale Bucureștiului sunt atât de complexe și ceea ce vedem noi e că e nevoie de o abordare strategică, la care toate părțile să contribuie în mod egal. Trebuie să învățăm să nu ne mai sabotăm unii pe alții, să învățăm cum să ne bazăm politicile publice pe dialog și să găsim acea rețetă de asumare comună a unor direcții, astfel încât la finalul zilei să nu mai dărâmăm mereu zidul pe care-l construiește celălalt. Să nu o luăm mereu de la zero, să învățăm cumva să construim unul pe fundația pusă de celălalt. E clar că dacă vorbim de calitatea aerului sunt lucruri pe care le poate face administrația publică, dar sunt lucruri pe care le pot face și cetățenii. Decizia de a renunța sau nu la mașină sau de a folosi mașina într-o zi sau nu e și o decizie personală a cetățenilor, dar pentru asta avem nevoie de date, avem nevoie de conștientizare, avem nevoie de alternative. În același timp, putem pune la fel problema și cu spațiile verzi din capitală. De multe ori vedem că acestea, fie în unele zone lipsesc – oamenii din anumite cartiere nu au acces la un spațiu verde – iar în alte zone, unde chiar există spații verzi, acestea sunt foarte, foarte prost întreținute”.



    În 11 ani de existență, Fundația Comunitară București a finanțat peste 700 de proiecte și burse în valoare totală de aproape 4 milioane de euro. Ea se inscrie intr-o rețea națională, alături de alte 18 organizații similare din România.






  • Probleme de mediu în București

    Probleme de mediu în București

    Bucureștiul nu este cea mai poluată capitală europeană, dar are un nivel de poluare mult peste cel normal, punând astfel în pericol sănătatea locuitorilor. În plus, în ultimii ani, s-a constatat următorul fenomen: calitatea aerului în București este variabilă, mai ales în funcție de sezon. Astfel, iarna, iar mai nou și toamna, se înregistrează valori mai ridicate ale indicatorilor de calitate a aerului, pe fondul intensificării surselor de ardere. Aceste concluzii, împreună cu altele, se găsesc în Raportul de Cercetare privind calitatea mediului în București, lansat recent la cererea Fundației Comunitare București. Raportul constituie, de altfel, baza Platformei de mediu creată tot de această organizație non-guvernamentală, platformă unde sunt invitați să colaboreze activiști civici și reprezentați ai administrațiilor locale.



    Problemele de mediu din București, numeroase și mulți ani ignorate, necesită acum combinarea eforturilor pentru găsirea unor soluții. Și acesta este motivul lansării acestei platforme. Dar orice demers trebuie să înceapă de la analizarea amănunțită a situației și asta a făcut profesorul universitar Cristian Iojă, autorul raportului de cercetare, analizând sursele de poluare din București. Iată ce-a constatat, pe scurt:



    Bucureștiul are probleme cu particulele în suspensie, are probleme cu oxizii de azot, are probleme cu benzenul, are probleme cu mai multe mai multe categorii de de noxe. Toate se leagă, în mare parte, de modul în care alegem să ne mișcăm în cadrul orașului pentru că principala sursă de poluare a aerului o reprezintă traficul. Cei mai mulți dintre cetățenii orașului aleg mașina pentru a se deplasa în cadrul orașului. De asemenea, Bucureștiul are o rată destul de redusă a cetățenilor care utilizează transportul public, de exemplu. Dar ce înseamnă mai departe tipul ăsta de mobilitate? Mobilitatea aceasta înseamnă ocuparea spațiului public. Ne surprinde creșterea numărului de autovehicule înmatriculate în București din ultimii ani de zile. Dar pe asta trebuie să o transpunem mai departe în ocuparea spațiilor publice pentru că vedem că majoritatea trotuarelor sunt ocupate de autovehicule. Iar asta pune probleme în salubrizarea orașului pentru că, dacă instituțiile vor să curețe orașul, e un efort de-a dreptul fabulos să dai la o parte toate mașinile pentru a spăla o stradă. În continuare, referindu-ne la spațiile verzi, autoritățile ne arată niște cifre și ni se spune că suntem foarte aproape de ținta de spații verzi din legislație. Însă dacă ne uităm la ce există în realitate, vedem că principalele noastre spații verzi sunt aglomerate, poate de mașini.



    Cum am ajuns în această situație? Prin combinarea dintre anumite interese economice și neglijența bucureștenilor, consideră profesorul Cristian Iojă: Cred că în momentul de față ceea ce trebuie înțeles la nivelul orașului este că dintr-un mediu poluat, dintr-un aer poluat, din calitatea proastă a apei, din deficitul de spații verzi, din gestionarea deficitară a deșeurilor și din consumul nostru exagerat, unii câștigă. Deci practic noi vorbim în momentul de față despre o economie care este orientată spre un model de consum al Bucureștiului unde nu se conștientizează sau nu se ia în calcul atât de mult problemele de mediu generate. Cred însă și că una dintre problemele principale din care derivă și problemele de mediu pe care le are orașul vine din faptul că există un atașament foarte scăzut încă pentru față de oraș. Există un atașament extrem de scăzut față de oraș și o să zicem o sensibilitate foarte scăzută în legătură cu ce se întâmplă mai departe ca urmare a gesturilor noastre individuale. Dacă luăm mașina zi de zi și pentru orice mișcare, trebuie să conștientizăm că nu avem cum să avem un aer curat. Dacă, de asemenea, avem un consum au un consum exagerat de produse, nu avem cum să avem o economie circulară. Deci practic gesturile acestea individuale multiplicate la scara orașului fac să avem multitudinea de probleme cu care ne confruntăm în momentul de față.



    Gestionarea deșeurilor a devenit, într-adevăr, o problemă gravă în ultimii ani, căci gunoiul s-a înmulțit, iar autoritățile nu a ținut pasul în privința colectării selective, reciclării și depozitării. De aceea, la periferiile capitalei au apărut gropi improvizate de gunoi, iar în satele din apropiere se practică incedierea deșeurilor care eliberează în aer substanțe extreme de nocive pentru sănătatea bucureștenilor. Deocamdată, administrația nu pare să facă față numărului mare de incendieri, iar intervențiile Gărzii de mediu sunt precare comparative cu amploarea fenomenului. În general, modul de a acționa al autorităților este stângaci și îngreunat de birocrație, după cum a observat chiar primarul sectorului 2, la preluarea mandatului. Radu Mihaiu:



    Poliția locală a venit să ne spună că ar trebui să dăm amenzi celor de la Apele Romane că nu și au curățat apele. Avem salba de lacuri din nord-estul Bucureștiului și am avut o discuție cu Apele Române care au zis că și ei ne pot da amenzi pentru că cetățenii Sectorului 2 aruncă gunoi în apele orașului. Eu cred că a fost definitoriu pentru felul în care se raportau autoritățile în acel moment la gestiunea deșeurilor: cum să ne amendăm unii pe alții. Ne-am așezat la masă cu domnul director de la Apele Române și-am propus să facem ceva în comun. Am semnat un protocol care a durat vreo trei luni de zile să-l formulăm, căci, deși exista voința politică, asta este birocrația românească. Trei luni de zile a durat să semnăm un protocol prin care Apele Române contribuie cu utilaje și Primăria Sectorului 2 scoate din apă aceste deșeuri și le duce la groapa de gunoi. Și am scos peste 10.000 de tone de deșeuri din salba de lacuri din București care arată în ce hal de poluare ne-au adus ultimii 30 de ani. Gunoiul nu dispare. Dacă îl preia o firmă, nu înseamnă că dispare. De foarte multe ori ajunge pe camp, ajunge în apă și de foarte, foarte multe ori ajunge în sobele oamenilor. Asta este o realitate. De multe ori se ard lucruri în București și se ard în sobele oamenilor. Ar trebui să gestionăm acest lucru. Ne ajută foarte mult colaborarea cu societatea civilă.



    Chiar colaborarea dintre societatea civilă și autorități este ținta Platformei de mediu lansată recent de Fundația Comunitară București care este, însă, pe deplin conștientă de faptul că această colaborarea trebuie extinsă pe o perioadă foarte îndelungată pentru a da roade și a reduce poluarea.






  • Bani pentru extinderea suprafeței de spații verzi în orașul Vicovu de Sus

    Bani pentru extinderea suprafeței de spații verzi în orașul Vicovu de Sus

    Este o perioadă în care administrațiile publice locale semnează documentații pentru finanțări europene. Se știe, acestea au menirea să faciliteze accesul primăriilor la fonduri în ideea rezolvării unor probleme sau dezvoltării unor inițiative specifice localităților în cauză. Ei bine, elementul de interes în exemplul de față este dat și de faptul că din partea administrației există preocupare pentru aerul curat, pentru mediu, pentru spații destinate copiilor. Vicovu de Sus, oraș cu 16 mii de locuitori, județul Suceava, este beneficiar al unui astfel de demers ale cărui detalii cu siguranță le găsim în ceea ce ne spune primaul localității, Gheorghe Schipor. La începutul verii a semnat la Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord-Est, cu sediul Piatra Neamț, un contract de peste 730 de mii de euro. La ce vor fi folosiţi banii?



    “Bani pentru extinderea suprafeței de spații verzi în orașul Vicovu de Sus, prin reconversia funcțională a două terenuri neutilizate. Este o investiție cu fonduri europene pe Axa prioritară 5.2.”



    Ce v-a determinat să înaintați un astfel de proiect?



    “Noi avem câteva zone de teren care erau neproductive și atunci am încercat să accesăm fondurile respective pentru pregătirea spațiilor verzi, pentru teren de joacă pentru copii și ce avem în proiectul respectiv”.



    Practic, cu această sumă, peste 700 de mii de euro, ce veți face?



    “Noi avem două suprafețe, în total sunt 10.600 de metri pătrați, deci sunt două zone pe care vrem să le reabilităm, să facem spații verzi: modelarea terenului, gazonarea suprafețelor, plantarea de arbori și arbuști, realizarea de alei pietonale, piste de role și biciclete, facilitarea accesului persoanalor cu dizabilități, cam astea ar fi lucrurile pe care trebuie să le facem”.



    Și când preconizați că veți termina?



    “Noi avem termen ca în șase luni de zile să demarăm lucrările și maximum 12 luni, execuția care nu poate dura mai mult. Durata implementării proiectului este de 50 de luni, cu tot cu monitorizare, cu tot ce există în proiect”.



    Alte inițiative cu finanțare de la Uniuean Europeană aveți în atenție?



    “Da, bineînțeles, pe Axa 10 deja am depus pentru o grădiniță cu program prelungit, iar pe Axa 13, acum, până pe date de 14, putem depune și încercăm să depunem în termen pentru drumuri, pentru reabilitare clădiri, școli și construcție de centre culturale sau chiar o sală de sport avem în cadrul școlii”.



  • Planuri urbanistice verzi pentru Europa

    Planuri urbanistice verzi pentru Europa

    Uniunea Europeană îşi continuă politicile în domeniul mediului înconjurător
    şi pune la punct planuri urbanistice verzi.
    Problema poluării din marile oraşe
    europene poate fi atenuată prin extinderea spaţiilor verzi, care să asigure o
    absorbţie cât mai eficientă a dioxidului de carbon.


    În ultimii ani, Comisia Europeană şi-a îndreptat atenţia tot mai mult
    asupra reorganizării zonelor urbane ale Europei din punctul de vedere al
    ponderii spaţiilor verzi. Se estimează că, până în 2020, aproximativ 80% dintre
    cetăţenii Uniunii Europene vor locui în oraşe
    . Politicile care se impun în
    vederea gestionării optime a acestui fapt sunt încadrate în cel de-al şaptelea
    Program de Acţiune pe Mediu, sub Obiectivul Prioritar 8, intitulat Oraşe
    durabile: Lucrăm împreună pentru soluţii comune
    .

    Karmenu Vella, comisarul
    european pentru mediu, afaceri maritime şi pescuit, explică importanţa
    adoptării unor decizii privind oraşele în acord cu opiniile celor care le
    locuiesc: O parte politici, o parte investiţii, o
    parte parteneriate şi 100% incluziune. Cu cât sunt mai mulţi oameni de
    ascultat, cu atât mai bine. Acesta este punctul central. De fapt, cuvântul
    politică vine de la grecescul polis, care presupune oameni care trebuie
    ascultaţi. Trebuie să ascultăm opiniile oamenilor ca să putem crea politici
    bune. Aceste politici bune se produc prin implicarea cetăţenilor. Politicile
    noastre cele mai recente contribuie la transformarea oraşelor europene în
    locuri optime pentru ca cetăţeni să îşi desfăşoare activitatea. Mă refer, în
    mod particular, la cele mai noi politici dezvoltate în ceea ce priveşte
    calitatea aerului, dar şi la reducerea zgomotului şi proliferarea
    biodiversităţii, gestionarea deşeurilor şi a apei. Politicile noastre pentru
    oraşe europene optime sunt scopul Agendei urbane a Uniunii Europene. Trebuie să
    îmbunătăţin vieţile cetăţenilor de la oraşe, în timp ce ne vom strădui să creăm
    un viitor durabil pentru întreaga planetă. Vă invităm pe toţi să vă exprimaţi
    părerile şi ideile pentru ca un plan urbanistic durabil să devină normă peste
    tot în Europa.



    Programul de Acţiune pe Mediu stabileşte ca, până în 2020, majoritatea
    oraşelor din Uniunea Europeană să implementeze politici pentru un plan
    urbanistic şi un design urban durabile. De asemenea, Comisia Europeană va
    trebui să dezvole un set de criterii pentru a evalua performanţele de mediu ale
    oraşelor, atât din punct de vedere economic şi social, cât şi din punctul de
    vedere al impactului teritorial.


  • Spaţiile verzi ale capitalei

    Spaţiile verzi ale capitalei

    Unui locuitor al capitalei îi revine, în medie, mai puţin de un sfert din spaţiul verde acceptat de normele internaţionale. De la 3500 de hectare de spaţiu verde, cât era în 1990, în prezent s-a ajuns la 1600 de hectare. Situaţia precară a spaţiilor verzi şi creşterea defrişărilor de arbori din parcuri şi aliniamente stradale are la bază realizarea Planului Urbanistic Zonal din anul 2000 care a coincis şi cu aprobarea Legii 10 din 2000 privind retrocedarea suprafeţelor confiscate de regimul comunist.



    Prin aceste documente capitala a pierdut sute de hectare de spaţiu verde. In continuare zeci de hectare din marile parcuri bucureştene riscă să fie distruse şi transformate în zone betonate dacă autorităţile nu vor lua măsuri, avertizează organizaţiile de mediu care luptă pentru păstrarea acestor zone. Dan Trifu este vicepreşedinte al Asociaţiei Eco-Civica care alături de Asociaţia “Salvaţi Bucureştiul este implicată în cele mai multe procese împotriva mafiei imobiliare din Bucureşti: Vorbim de zone extraordinar de întinse. Gândiţi-vă că numai în Parcul Tineretului am pierdut undeva la 28 de hectare de spaţiu verde prin tot felul de falsuri introduse în documentaţia urbanistică. De exemplu, Parcul Palatului Copiilor din Bucureşti, care este integrat în Parcul Tineretului, îl preluăm de la Ceauşescu cu 44 de hectare şi se regăseşte în Planul urbanistic din 2000 cu 16 hectare. Acestea au fost principalele arme pe care le-au folosit autorităţile pentru a pune mâna pe aceste spaţii verzi. In anul 2000, foarte multe întreprinderi şi platforme industriale deja fuseseră privatizate, deci nu mai erau spaţii disponibile pentru această mafie a retrocedărilor. A fost un an trist pentru Bucureşti, anul 2000, atunci când a apărut şi o lege care restituia toate proprietăţile confiscate de regimul comunist. Si-au pregătit foarte bine terenul prin planurile ubanistice în sensul că suprafeţe cum sunt cele din nordul capitalei, din anumite parcuri sau tot ce însemna pepinierele Bucureştiului, toate sunt edificate acum cu tot felul de construcţii..



    Sute de hectare deţinute de pepinierele Bucureştiului, care asigurau material dendrologic pentru plantările din capitală, au fost trecute din zone verzi în zone construibile. In vecinătatea Pădurii Băneasa s-au ridicat un cartier de blocuri şi vile pe 600 de ha. Se hotărâse chiar realizarea unei şosele cu şase benzi, prin mijlocul pădurii, dar organizaţiile de mediu au reuşit oprirea acestei construcţii. La fel, sute de pomi fructiferi au fost tăiaţi ilegal din Staţiunea de Cercetare Băneasa, spune Dan Trifu:


    Suprafeţe destul de mari ale Institutului Pomicol Băneasa au intrat în proprietatea unor persoane dubioase care doresc, în continuare, să distrugă acea zonă şi prezintă planuri urbanistice pentru edificare. Imediat după Aeroportul Otopeni, este binecunoscuta Platformă comercială Băneasa în care zeci de hectare de livezi ale Institutului Agronomic Bucureşti sunt transformate într-o mare de betoane aducând prejudicii foarte grave. Cel mai frumos aliniament de stejari al unei capitale europene, cum avea Bucureştiul pe DN1, era stejarul roşu. Acesta a fost, pur şi simplu, defrişat pentru a crea acest ansamblu. In zona respectivă am pierdut iarăşi sute de hectare de spaţiu verde şi se văd aceste urmări prin traficul şi prin gradul de poluare care a crescut în zona respectivă.



    In ultimii 25 de ani, în Bucureşti, au dispărut peste un milion de arbori din parcuri şi aliniamente. De pe marile bulevarde lipseşte circa jumătate dintre copacii care străjuiau cândva aliniamentele stradale, ne mai mărturiseşte Dan Trifu: “Intre blocuri, noi estimăm că avem peste 150 de hectare de spaţiu verde afectat. Toate aceste lucrări au fost puse la punct tot din cauza Planului Urbanistic Zonal din anul 2000. Trebuie ştiut că spaţiile verzi care însoţesc blocurile de locuinţe, anumite fâşii de aliniament, spaţiile verzi ale instituţiilor publice ele nu figurează ca atare în documentaţia urbanistică. Este o şmecherie. Este un fel de crimă de mediu făcută de autoritatea locală, cea din Bucureşti, care nu a dat un statut corespunzător acestor spaţii verzi în documentaţie. Ei le-au inclus ori în zone industriale, ori în zone de locuire. Parcul Izvor, de exemplu, are jumătate din suprafaţă, 8 ha, zonă construibilă în Planul urbanistic general al Municipiului Bucureşti, dacă vă puteţi imagina! De asemenea, în Parcul Tineretului, pe lângă cele 28 de hectare pierdute, încă trei hectare şi ceva erau aferente pentru construirea unui campus universitar particular. Parcul Politehnicii are jumătate din suprafaţă retrocedată şi există un plan urbanistic pentru ridicarea a trei turnuri de 26 de etaje… Avem apoi Parcul Prisaca Dornei unde s-au pierdut 6 hectare din parc. A rămas o zonă care îţi dă senzaţia că ar fi un parc, dar când te duci la jumătatea parcului sunt numai vile şi restaurante… Acolo a fost cea mai înverzită zonă a unui cartier de locuinţe din Bucureşti. Aici am pierdut încă 2 hectare de spaţiu verde de aliniament. Erau fâşii foarte frumoase de protecţie în zona respectivă, paralel cu parcul. Acolo era cea mai frumoasă plantaţie de tuia din Bucureşti. Dacă ne referim la parcul IOR, în prezent nu mai poartă această denumire. A primit numele de Parcul Alexandru Ioan Cuza pentru că jumătate din el a fost retrocedat.



    Aşadar, toate parcurile din Bucureşti au fost ciuntite, iar unele mai mici, dintre blocuri, au dispărut în totalitate. Există şi parcuri salvate de organizaţiile de mediu, după eforturi şi procese în faţa instanţelor de judecată. De exemplu, Parcul Carol unde se planuia să se construiască Catedrala Neamului sau Parcul de la Gara de Nord unde s-a urmărit să devină o parcare subterană.


    Bucureştiul are 23 de mp de spaţiu verde pe cap de locuitor, care includ parcuri, cimitire, aliniamente stradale şi păduri. Organizaţiile de mediu contestă această cifră susţinând că autorităţile au trecut, scriptic, pădurea Băneasa în intravilanul municipal. Apoi, s-a mai adăugat, ca zonă verde, şi suprafaţa lacurilor bucureştene. In opinia organizaţiilor de mediu, Bucureştiul are în jur de 8,5 mp pe cap de locuitor. Oricum, transformarea Bucureştiului într-un permanent şantier a dus la o poluare atât de mare a aerului, încât mii de oameni mor anual numai din această cauză.