Radio România Internațional

Tag: spatiu

  • Starea actuală a deșeurilor spațiale

    Starea actuală a deșeurilor spațiale

    Agenția Spațială
    Europeană monitorizează îndeaproape starea deșeurilor spațiale aflate în apropierea
    planetei noastre. Pe orbita terestră, fragmente aparținând fostelor misiuni
    spațiale, atrase de forța gravitațională, plutesc nestingherite, iar mișcarea
    lor necontrolată poate intra în coliziune cu sateliții funcționali. Așadar,
    biroul responsabil cu deșeurile spațiale din cadrul Agenției Spațiale Europene
    supraveghează, tot prin intermediul misiunilor satelitare, traiectoriile
    acestor fragmente de pe orbită. O serie importantă din noile misiuni spațiale a
    fost dezvoltată tocmai din nevoia de a controla cât mai eficient orbita
    Pământului.


    Cu detalii, Ion Nedelcu, director pentru Mediu și Securitate în
    cadrul Agenției Spațiale Române și membru al grupului Comisiei Europene care
    asigură managementul programului Copernicus:


    O serie de sateliți
    de priorități tematice, care au fost identificate de cei care lucrează în acest
    program, o nouă etapă de dezvoltare caracterizată de anumite priorități care au
    fost trecute în agendă. Aici, ne referim la priorități care provin, în general,
    din niște acțiuni politice care au fost stabilite ca fiind de primă importanță
    atât la nivel european, cât și la nivel global și care vizează un management
    mai bun al riscurilor.

    În general, sateliții sunt cei de observare a
    Pământului, pe care orbitează planeta noastră și care generează date cu o
    anumită frecvență, funcționarea acestor sisteme și distribuirea datelor la cei
    care le utilizează. Prin sateliți și prin aceste misiuni care au scopuri și
    obiective globale, întotdeauna adresăm probleme care au o valabilitate globală,
    probleme punctuale care nu pot fi rezolvate decât la nivel global. În acest
    fel, se generează o cerință foarte clasă de observare și de măsurare a
    diverșilor parametri de mediu.



    De la începutul
    erei spațiale, care a debutat în 1957, o multitudine de rachete, nave spațiale
    și instrumente au fost lansate în spațiu. Inițial, nu a existat un plan pentru ceea
    ce urma să se întâmple la sfârșitul vieții lor. De atunci, numărul acestora a
    continuat să crească, iar exploziile și coliziunile în spațiu au creat sute de
    mii de bucăți de resturi periculoase. În medie, în ultimele două decenii, douăsprezece
    fragmentări accidentale au avut loc în spațiu în fiecare an și, din păcate,
    această tendință crește. Evenimentele de fragmentare descriu momentele în care
    se creează resturi datorită coliziunilor, exploziilor, problemelor electrice sau
    datorită dezmembrării obiectelor din cauza condițiilor dure din spațiu.

    Deși nu
    toți sateliții respectă în prezent normele impuse la nivel internațional, tot
    mai mulți actori spațiali încearcă să respecte regulile. În ultimul deceniu,
    15-30% din obiecte sau încărcături utile lansate pe orbite neconforme în regiunea
    orbită joasă a Pământului, cu excepția navelor spațiale legate de zborul
    spațial uman, au încercat să respecte măsurile de atenuare a deșeurilor. Între
    5% și 20% au făcut acest lucru cu succes, atingând un maximum de 35% în anul
    2018.


  • Schengen în două etape pentru România?

    Schengen în două etape pentru România?

    România şi Bulgaria
    îndeplinesc, cu siguranţă, condiţiile de intrare în spaţiul Schengen, iar
    Comisia Europeană sprijină această aderare.

    Declaraţia a fost făcută, marţi, de preşedintele acestui for,
    Jean-Claude Juncker, în plenul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. Jean-Claude Juncker: În ceea ce priveşte accederea României la
    spaţiul Schengen, voi repeta aici ce am mai spus deja, Comisia a avut dreptate
    să propună aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen, fiindcă aceste
    ţări îndeplinesc condiţiile. Dacă o ţară îndeplineşte condiţiile, este de o
    evidenţă elementară, că trebuie să fie admisă în spaţiul Schengen.

    Preşedintele
    Comisiei Europene a răspuns, astfel, la
    o întrebare privind stadiul aderării
    celor două ţări la zona de liberă circulaţie.

    Potrivit unor surse diplomatice
    citate de trimisul Radio România la Strasbourg, aderarea s-ar putea desfăşura
    în două etape, începând din a doua parte a acestui an. România îndeplineşte, de
    mai mulţi ani, condiţiile de intrare în Schengen, şi dacă, până acum, nu s-a
    luat o decizie în acest sens, motivul ţine de considerente politice, legate de
    nivelul ridicat de corupţie care există în ţară. La
    rându-le, în tot acest timp, autorităţile de la Bucureşti au susţinut că
    respectă, integral, criteriile tehnice de aderare. Anterior
    cererilor României şi Bulgariei, nicio ţară inclusă în Schengen nu a fost
    supusă unor condiţionări de altă natură, decât tehnice.

    Ultimele rapoarte
    europene din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare pentru România,
    care măsoară progresele realizate în materie de reformă a sistemului judiciar
    şi lupta contra corupţiei, sunt, totuşi, pozitive. În egală măsură, România, în
    colaborare cu agenţia Frontex, a demonstrat că este capabilă să protejeze
    frontierele Uniunii Europene.

    Tema spaţiului Schengen, aflat sub o presiune
    uriaşă în ultimul timp din cauza afluxului de migranţi care fug din Orientul
    Mijlociu şi din Africa din calea războaielor şi a sărăciei este dezbătută,
    zilele acestea şi în cadrul reţelei de radiouri europene, Euranet, din care
    face parte Radio România. Rezultatele provizorii ale unui sondaj de opinie
    propus de Euranet arată că 65% dintre cetăţeni consideră că trebuie păstrată
    libertatea de circulaţie în Uniunea Europeană şi doar 9% apreciază că libera
    circulaţie trebuie restricţionată, din cauza ameninţărilor teroriste.Reţeaua
    organizează, lunar, dezbateri în seria ‘Colţul cetăţenilor’, cu scopul de a fi
    cât mai aproape de preocupările oamenilor, de a le oferi informaţii despre
    drepturile lor, printr-un dialog deschis, pentru a descoperi diferenţele dintre
    normele europene şi modul în care sunt ele aplicate, în viaţa de zi cu zi.

  • Joaca de-a cititul

    Joaca de-a cititul

    Cu patru ani în urmă, (începând din data de 23 aprilie
    2012) Biblioteca Naţională a României, primea un nou sediu, situat în B-dul
    Unirii nr. 22, în Bucureşti. La deschidere, erau prezentate publicului
    activităţile şi misiunea unei biblioteci naţionale, atât zonele de interferenţă
    între biblioteca naţională şi celelalte tipuri de biblioteci (publice,
    specializate, universitare, şcolare, de cercetare), cât şi cele de interferenţă
    între biblioteca naţională şi alte instituţii info-documentare, precum muzeele,
    arhivele, centrele culturale.


    Cu toate modernizările, copiii încă nu-şi găseau un loc
    al lor la bibliotecă, deşi de la Claudia Şerbănuţă, managerul Bibliotecii
    Naţionale, am aflat că un astfel de spaţiu exista fizic, ceea ce a permis ca de
    curând, să fie amenajată aici Ludoteka, un spaţiu destinat copiilor de vârstă
    mică, motivul principal al popasului nostru de astăzi, la bibliotecă: Spaţiul Ludotecii a fost conceput încă din
    construcţie în biblioteca naţională, la fel ca şi sala de lectură pentru copii
    şi tineret. Biblioteca naţională în mod tradiţional nu oferea servicii pentru
    copii, dar oportunitatea de a avea o clădire nouă a adus şi şansa de a avea
    aceste spaţii dedicate copiilor. Ludoteka este gândită ca o sală de lectură,
    pentru preşcolari, pentru acei omuleţi care nu ştiu literele, dar care pot
    beneficia de interacţiunea cu cartea împreună cu un adult. Sala a fost folosită
    la un moment dat în parteneriat cu teatrul Ion Creangă (teatru de copii), care
    oferea spectacole în ludotekă, şi, începând de toamna trecută, împreună cu un
    grup de voluntari foarte entuziaşti, ne-a, propus să reamenajăm acel spaţiu
    astfel încât să fie potrivit pentru cei mici, potrivit pentru interacţiunea cu
    cartea şi pentru joacă, aceşti voluntari au reuşit să adune fonduri, au reuşit
    să entuziasmeze alţi voluntari de la organizaţia De Arhitectura, de exemplu, şi
    lucrând împreună am ajuns ca în această toamnă să putem oferi publicului acest
    spaţiu. În prezent este un spaţiu deschis exclusiv preşcolarilor, nu există alte
    categorii de vârstă, cu mobilier adecvat vârstei copiilor, cu spaţii unde cei
    mici pot să meargă inclusiv de-a buşilea, cu scări mici, astfel încât să poată
    fi urcate uşor de copii. Este un spaţiu deschis, de care avem grijă şi noi şi
    părinţii, spre bucuria noastră. Părinţii au grijă de acest spaţiu, strâng
    jucăriile după copilul lor, e o atmosferă foarte plăcută.



    Copiii sunt aşteptaţi la Biblioteca Naţională a
    României cu o sală amenajată special. Jocuri, jucării şi cărţi îi învaţă pe
    copii să se apropie de lectură într-o manieră ludică, la Ludotekă. Claudia
    Şerbănuţă, managerul Bibliotecii Naţionale, ne-a spus de ce este important să-i
    aducem pe copiii cât de mici la bibliotecă: În general,
    cititul este un act social care se învaţă. Şi cu cât copiii îl învaţă de mai
    devreme, cu atât le va fi mai uşor în viitor. Studiile pe cititul de la vârste
    foarte mici şi expunerea la carte, arată că expunerea la bibliotecă fără ca cei
    mici să interacţioneze direct cu cărţile, ajută mai puţin şi că este foarte important
    ca cei mici să interacţioneze cu cartea împreună cu un adult, adultul să-i
    arate ceea ce presupune o carte, faptul că imaginile au o poveste, că acele
    semne pe care ei nu ştiu încă să le identifice ca litere, au o valoare, care la
    un moment dat va fi un cuvânt pe care copilul îl va putea citi. Expunerea
    copiilor de la vârste foarte mici este importantă pentru a creşte adulţi care
    pot după aceea să înveţe uşor şi să gândească singuri. Biblioteca este acea
    resursă într-o comunitate, care ne este alături pe tot parcursul vieţii. Este
    important să o descoperim cât mai devreme, pentru ca s-o putem folosi cât mai
    mult timp. Din păcate la noi este în general greşit înţeleasă biblioteca drept
    o instituţie pentru şcoală. Biblioteca este o instituţie care ajută formarea
    noastră permanentă, dezvoltarea noastră permanentă. Spaţii de acest gen,
    biblioteci pentru copii foarte mici, sunt în ţările vestice, lucruri normale.
    La noi există biblioteci, în fiecare bibliotecă există un spaţiu pentru copii,
    însă prea puţin un spaţiu care să le fie dedicat lor. Sunt mereu mai multe
    tipuri de public în acelaşi spaţiu. Este un beneficiu pentru toţi cetăţenii ca
    astfel de spaţii dedicate copiilor şi pentru a-i ajuta pe aceştia în primii
    paşi către cunoaşterea literelor, să fie cât mai deschise şi cât mai dese.



    De la Claudia Şerbănuţă am aflat că deşi au
    deschis Ludoteka recent, s-au creat facilităţi pentru ca spaţiul să fie deschis
    şi sâmbăta, în timp ce biblioteca este închisă, iar prezenţa în număr mare a
    părinţilor cu copii dovedeşte că este nevoie de astfel de spaţii fără nuanţă
    comercială. Ludoteka poate găzdui maximum 15 adulţi însoţiţi de copii, iar
    bucuria organizatorilor este că sala nu e niciodată goală.

    Claudia Şerbănuţă: Este o clădire nouă cu care ar trebui să ne mândrim cu
    toţii, este o clădire de bibliotecă, biblioteca fiind pentru public, în
    consecinţă este un spaţiu pentru public. O clădire cu mult potenţial.
    Serviciile noastre clasice de bibliotecă naţională sunt la un nivel din ce în
    ce mai bun, noi încercăm să punem nevoile publicului pe primul plan şi, în
    acest sens, anul acesta am reuşit să deschidem acest spaţiu: ludoteka pentru
    publicul tânăr. Cred că este important să înţelegem faptul că cititorii se
    cresc, nu există pur şi simplu,     ne-a mai spus interlocutoarea noastră care
    nu a uitat să menţioneze şi faptul că Biblioteca Naţională are parteneriate cu
    mai multe instituţii culturale, premisă a organizării unor evenimente culturale
    deosebite.







  • Europa noastră – 14.11.2015

    Europa noastră – 14.11.2015

    Misiunea europeană de cercetare în spaţiu, Rosetta, a împlinit un an. La 12 noiembrie 2014, Philae, o componentă a sistemului Rosetta, îşi atingea ţinta, cometa 67P/Ciuriumov-Gherasimenko. Specialiştii Agenţiei Spaţiale Europene speră că vor putea controla misiunea cât mai mult cu putinţă. Misiunea Rosetta va utiliza 21 de instrumente diferite pentru a studia toate stadiile activităţii cometei.


  • Viitorul Acordului de la Schengen

    Viitorul Acordului de la Schengen

    Politica de bun venit promovată
    de Germania este un magnet pentru afgani şi pakistanezi, a fost un frumos gest
    moral, dar Angela Merkel se află acum în faţa unui examen al responsabilităţii
    pentru protejarea comunităţii politice a Europei şi a frontierelor sale
    externe. Aprecierea a fost făcută de preşedintele Consiliului European, Donald
    Tusk, potrivit căruia, unele state din vecinătatea UE ar folosi refugiaţii ca
    pe o armă într-un război hibrid pe care l-au pornit împotriva blocului
    comunitar cu scopul de a obţine favoruri din partea acestuia. Donald Tusk a
    atenţionat, în acelaşi timp, că dacă frontierele externe ale UE nu vor fi
    securizate, spaţiul de liberă circulaţie Schengen se va prăbuşi, iar teama ce
    se va amplifica în rândul populaţiei europene va favoriza ascensiunea
    partidelor radicale.

    Conform celor mai recente date, de la începutul anului
    peste 310.000 de refugiaţi ar fi ajuns în Grecia după ce au traversat Marea
    Egee venind dinspre Turcia, în timp ce autorităţile turce ar fi împiedicat doar
    vreo câteva zeci de mii de refugiaţi să pătrundă în spaţiul comunitar. Acum, un
    acord între UE şi Turcia a fost anunţat, acord ce prevede sporirea asistenţei
    financiare acordate Ankarei şi preluarea de către UE a unor refugiaţi din
    Turcia, guvernul turc angajându-se în schimb să deschidă şase noi tabere de
    refugiaţi.

    Potrivit Agenţiei europene pentru protejarea graniţelor extrene ale
    UE, Frontex, în primele nouă luni ale acestui an, pe teritoriul UE au sosit
    peste 710 mii de imigranţi, în timp ce pe tot parcursul anului trecut numărul
    acestora a fost de 282 de mii. Recent, Frontex a solicitat ţărilor comunitare
    ca, în scopul gestionării presiunii migraţiei, să pună la
    dispoziţia acestei agenţii aproape 800 de poliţişti de frontieră. Motivaţia a
    fost dată de directorul executiv al Frontex, Fabrice Leggeri – unele
    state membre trebuie să înţeleagă că, în loc să disloce sute de poliţişti la
    frontiera lor naţională, ar fi mai util să îi trimită la graniţele externe ale
    UE. Valul de migranţi – cel mai mare din ultima jumătate de secol – a pus
    sub semnul întrebării viitorul spaţiului de liberă circulaţie europeană, spaţiu
    care permite mişcarea fără controale la frontieră a peste 400 de
    milioane de cetăţeni din 26 de ţări ale UE, precum şi a multora din afară.
    Libertatea de mişcare aduce atât beneficii, cât şi riscuri, iar statele membre
    ale Spaţiului Schengen trebuie să le gestioneze pe amândouă. Situaţia creată de
    sutele de mii de imigranţi complică şi mai mult lucrurile, la 30 de ani de când
    cooperarea între guvernele Belgiei, Franţei, Germaniei, Luxemburgului şi
    Olandei s-a concretizat în acordul de la Schengen privind abolirea treptată a
    verificărilor la frontierele comune.

    Bucureştiul aspiră
    de multă vreme la statutul de membru Schengen. Acest lucru ar fi trebuit să se
    concretizeze încă din 2011, în condiţiile în care România îndeplineşte
    criteriile din punct de vedere tehnic. Poate fi considerată situaţia creată de
    valul de migranţi un test pentru verificarea capacităţii Bucureştiului de a
    acţiona ca membru Schengen şi totodată de a contibui la soluţionarea crizei
    migranţilor?

    Preşedintele
    României, Klaus Iohannis: România este şi doreşte să fie în
    continuare parte a soluţiei. România este solidară cu celelalte ţări membre ale
    UE. Abordările noastre se bazează întotdeauna în acest context pe solidaritate
    şi responsabilitate. Vom fi în continuare alături de celelalte state membre şi
    vom contribui la soluţii. Asigurarea frontierelor exterioare, acesta este un
    capitol unde România stă foarte bine. Chiar dacă nu suntem membru Schengen
    încă, România îşi ia foarte în serios misiunea de apărare a frontierelor
    exterioare ale UE, cu rezultate dintre cele mai bune. România se comportă de
    facto ca şi cum ar fi membră Schengen.

    În ultimii ani, aderarea a fost
    amânată din motive de politică internă ale unor state din UE, iar o posibilă repunere în discuţie a subiectului a fost, din nou,
    ratată la Consiliul JAI de la începutul acestei luni. Chiar Bucureştiul a cerut
    scoaterea de pe ordinea de zi a şedintei a punctului privind intrarea României
    în Schengen, pentru că, a explicat premierul Victor Ponta, se ştia foarte clar
    că decizia nu va fi favorabilă.

    Recent, în cadrul unei conferinţe organizate de
    Comisia specială a Parlamentului pentru aderarea României la Spaţiul Schengen,
    fostul ministru de Externe, Titus Corlăţean, preciza că aderarea la Schengen nu
    ţine de ce face România tehnic, ci de atmosfera politică neprielnică în Europa,
    de data aceasta, din cauza valului de imigraţie: Rapoartele pe care
    diferitele, multele echipe Frontex, care au fost la frontierele României,
    aparent rămân doar spre ştiinţa Agenţiei Europene Frontex şi nu ajung pe masa
    decidenţilor politici. Întotdeauna au fost factori care au făcut inoportună
    aderarea şi au fost în general, ca să o spun foarte direct şi politic, factori
    exteriori României.

    Iar percepţia generală este că nici în lunile viitoare
    atitudinea ţărilor din Spaţiul Schengen nu se va schimba în aşa măsură încât să
    existe şanse pentru aderarea României pe termen scurt.