Radio România Internațional

Tag: spatiu comunitar

  • Economia românească după Brexit

    Economia românească după Brexit

    Părăsirea spaţiului comunitar de către Marea Britanie
    reprezintă o modificare semnificativă în geometria şi în arhitectura Uniunii
    Europene, va trebui să găsim modalităţile cele mai bune de abordare a acestei
    chestiuni – consideră preşedintele Klaus Iohannis, revenit de la Consiliul
    European de la Bruxelles – summit dominat de subiectul Brexit.

    În acest scop,
    premierul Dacian Cioloş, guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur
    Isărescu şi liderii partidelor politice vor avea, săptămâna viitoare, o nouă rundă de convorbiri cu şeful statului,
    aşa cum s-a întâmplat şi la scurt timp de la aflarea rezultatului
    referendumului britanic.

    Este momentul să ne concentrăm pe ceea ce urmează la
    nivel european, dar şi în România,     spune Klaus Iohannis, în opinia căruia, se
    impune un nou proiect de ţară post-aderare.

    Decizia britanicilor de a ieşi din
    Uniunea Europeană a avut mai puţine influenţe asupra pieţei financiare din
    România decât asupra celor din alte state din regiune, dar acest lucru nu
    înseamnă că în viitor impactul nu va fi unul mai serios – afirmă, la rândul
    său, guvernatorul Mugur Isărescu. Mişcări extrem de mici pe pieţele monetară şi
    valutară din România au avut loc ca urmare a rezultatului referendumului, fiind
    mai degrabă vorba de un şoc emoţional, adaugă guvernatorul, subliniind că
    decizia istorică a britanicilor a crescut gradul de incertitudine pe pieţele
    internaţionale, care oricum era ridicat.

    Mugur Isărescu: Dominanta
    este incertitudinea şi nu este numai la noi, este în general în Europa şi în
    lume. Ca o consecinţă, o relativă noutate este faptul că abordarea noastră
    devine mult mai practică. Vedem cum evoluează lucrurile şi acţionăm cu
    arsenalul avut la dispoziţie. Beneficiem în acest sens de faptul că tot
    arsenalul BNR este disponibil. Nu avem instrumente blocate sau aflate la
    limită. Acesta este un avantaj.

    Efectele Brexit-ului asupra României se
    manifestă pe trei paliere: pe termen foarte scurt, care implică în special
    pieţele financiare, pe termen mediu – 1-2 ani – care ţin mai ales de
    dimensiunea economică şi pe termen lung, care se referă la dimensiunea politică
    şi instituţională. Este precizarea viceguvernatorului Băncii Naţionale a
    României, Bogdan Olteanu, care dă asigurări liniştitoare – nu există o
    prăbuşire, nu există haos, pieţele funcţionează, lichiditatea circulă.Bogdan
    Olteanu a precizat că vor mai fi săptămâni de turbulenţe, dar există
    instrumentele necesare pentru ca acestea să fie stăpânite pe plan global.

  • Regimul vizelor între UE şi America de Nord

    Regimul vizelor între UE şi America de Nord

    Niciodată
    n-a părut Uniunea Europeană mai vulnerabilă ca acum, la mai puţin de o lună de
    la sângeroasele atentate din Bruxelles, la două zile după rezultatul negativ al
    referendumului din Olanda privind acordul de asociere a Ucrainei şi în preajma
    celui privind posibila plecare a Marii Britanii. Aproape la unison, presa de pe
    continent califică referendumul olandez drept un nou semn de respingere a
    Europei, iar cea de peste Ocean scrie că olandezii au respins un
    acord comercial din cauza resentimentelor faţă de UE. Pe acest fundal
    angoasant, Europa încearcă să-şi recâştige coeziunea fără de care nu poate
    funcţiona, iar Bruxellesul se face purtătorul de cuvânt al statelor membre în
    raport cu partenerii nord-americani.

    Potrivit agenţiilor internaţionale de
    presă, Uniunea ar analiza posibilitatea introducerii vizelor pentru cetăţenii
    americani şi canadieni care călătoresc în spaţiul comunitar, în replică la
    lentoarea cu care Washingtonul şi Ottawa caută soluţii pentru a ridica vizele
    impuse unora dintre cetăţenii europeni. Statele Unite şi Canada păstrează
    obligativitatea vizei pentru cetăţenii români şi bulgari, ale căror ţări au
    aderat la UE în 2007. Americanii au exclus, de asemenea, din programul Visa
    Waiver, oferit cetăţenilor Uniunii, Croaţia, Ciprul şi Polonia.

    O
    dezbatere politică şi o decizie sunt evident necesare într-o problemă atât de
    importantă    , afirmă, acum, responsabilii comunitari.

    Dezbaterile ar putea
    avea loc marţi, cu aproape o săptămână înainte de vizita preşedintelui
    american, Barack Obama, în Europa, în cursul căreia vor avea loc negocieri pe
    marginea unui tratat bilateral, Washington – Bruxelles, de comerţ şi
    investiţii. Ar fi cel mai mare acord comercial din istorie şi ambele părţi consideră
    că există mari şanse de adoptare înainte de sfârşitul mandatului lui Obama la
    Casa Albă, în ianuarie 2017.

    Pe de altă parte, impunerea de vize americanilor
    şi canadienilor ar putea nemulţumi puternica industrie turistică europeană,
    deja afectată de ameninţările teroriste.

    Sunt multe semne de întrebare în
    ce priveşte tratatul şi nimeni nu poate să spună cu exactitate cum se va
    încheia această poveste. Vom vedea dacă îl putem convinge pe Obama să îşi asume
    mai multe din cele pe care le dorim noi    , a declarat un membru al
    Parlamentului European.

    Pentru români, excluderea din programul Visa Waiver e
    cel mai frustrant dosar din relaţia altminteri excelentă cu Statele Unite. Cele
    două ţări sunt legate printr-un parteneriat bilateral strategic, sunt aliate în
    cadrul NATO, iar în România există importante baze militare şi investiţii
    economice americane.

    De asemenea, încă din secolul al 19-lea, America de Nord e
    gazda unei comunităţi româneşti care, deopotrivă în Statele Unite şi Canda,
    însumează astăzi circa jumătate de milion de membri. Din toate aceste motive,
    spun analiştii, renunţarea la obligativitatea vizelor pentru români e o măsură
    elementară şi urgentă.