Radio România Internațional

Tag: spatiu Schengen

  • Parlamentul European susţine intrarea României în Schengen

    Parlamentul European susţine intrarea României în Schengen

    Autorităţile
    de la Bucureşti au salutat rezoluţia de marți, din Parlamentul European, care
    susţine, cu largă majoritate, aderarea României şi Bulgariei la spaţiul
    Schengen. Este a patra în acest sens adoptată de forul comunitar. Toţi
    eurodeputaţii români s-au pronunțat în favoarea documentului. În schimb, toţi
    europarlamentarii din partidul premierului olandez Mark Rutte s-au abţinut, iar
    un eurodeputat olandez din coaliţia guvernamentală a votat chiar împotrivă.
    Cumva previzibil!

    Rezoluția de marți nu are putere legislativă. Pentru
    aderarea României şi Bulgariei la Schengen este nevoie de unanimitate în
    Consiliul Uniunii Europene. Or, Olanda a fost constant unul dintre statele care
    s-au opus aderării lor la spaţiul de liberă circulaţie a persoanelor şi
    mărfurilor și a rămas, la ora actuală, singurul încă rezervat. Spune că
    procesul aderării României trebuie să fie strâns legat de reformarea Justiției
    și de respectarea statului de drept.

    Cum trebuie interpretat, totuși, votul din
    Parlamentul European? Conferenţiarul universitar Silviu Nate, de la
    Universitatea Lucian Blaga din Sibiu, directorul Centrului
    de Studii Globale, a decriptat pentru Radio România:

    ʺObservăm o susţinere
    destul de mare în cadrul Parlamentului European, ceea ce ar trebui să ne bucure
    şi ar trebui să şi plecăm de la această idee. Olanda invocă temeri cu privire
    la capacitatea noastră posibilă de a gestiona fluxurile de migraţie ilegală sau
    alte riscuri transnaţionale, dar România a demonstrat şi în cazul valurilor de
    refugiaţi din Orientul Mijlociu, şi în urma războiului din Ucraina că are
    capacitatea de a se descurca mult mai bine decât alte state europene care au
    fost admise în Schengen cu ani în urmă. Apoi, se mai invocă anumite aspecte
    legate de respectarea statului de drept care, iarăşi, nu prea stau în picioare
    când vorbim de România.ʺ


    De ce s-ar opune, atunci, Olanda intrării
    României în Schengen? Din nou, Silviu Nate: ʺIntrarea în Schengen
    aduce noi mize geo-economice şi este cunoscut faptul că România are capacitate
    semnificativă de producţie agricolă şi poate deveni un intermediar al
    exportului de cereale, inclusiv dinspre Ucraina. Şi aici
    există anumite presupuneri care s-au format de-a lungul timpului că Olanda se
    teme de competiţia care ar putea apărea în raport cu dimensiunea economică a
    portului Rotterdam. Evident că noi nu putem certifica faptul că veto-ul olandez
    este legat de o miză individuală, dar totuşi asistăm la o ambiguitate a
    declaraţiilor olandezilor în ultima perioadă, care contrastează puternic cu susţinerea
    solidară a celorlalte state din cadrul Uniunii Europene.ʺ


    România este pregătită tehnic să intre în Schengen
    încă din 2011, fapt recunoscut inclusiv de țări precum Franța sau Finlanda,
    care inițial au avut reticențe. Va trebui să aștepte până pe 8 decembrie, dată
    la care va avea loc Consiliul Uniunii Europene, pentru a ști ce are de făcut în
    continuare.


  • Un discurs istoric

    Un discurs istoric

    Discursul despre Starea Uniunii al preşedintelui Comisiei Europene este unul memorabil şi programatic. Istoria Uniunii Europene are multe exemple de astfel de discursuri, care au schimbat viaţa continentului, a construcţiei europene. Întregul proiect, de altfel, a fost lansat printr-un discurs, cel rostit de premierul francez, Robert Schuman, la 9 mai 1950. Jean-Claude Juncker, preşedintele în exerciţiu al Comisiei Europene, şi-a alcătuit discursul ca un eseu modern, cu multe elemente de originalitate în care îl recunoaştem pe popularul politician luxemburghez, multă analiză dar şi mult optimism.



    Unele dintre aceste aspecte i-au fost reproşate preşedintelui Juncker şi asta ne spune că euroscepticismul a pătruns destul de adânc în rândul celor cu atribuţii decisive în procesul european, cei care iau hotărâri dar şi dau direcţia în continuarea construcţiei instituţionale şi civice europene. Ori, fără optimism şi curaj, Europa ar fi rămas un deziderat care i-ar fi amuzat pe scorţoşii culiselor politice. De fapt, preşedintele Juncker spune de la început că nu există decât două opţiuni, fie unirea în jurul unei agende europene pozitive, fie retragerea fiecăruia în propriul colţişor. Iar el alege unitatea.



    În acest cuprinzător discurs, în care greu se poate găsi vreo temă uitată sau omisă, sunt trasate 4 direcţii de viitor. Comerţul şi industria se află pe priemle locuri şi sunt urmate de schimbările climatice şi migraţie. Sunt direcţii cuprinzătoare ce pot fi amplu analizate dar raportul preşedintelui trasează deja evoluţii deosebite în aceste domenii esenţiale.



    Ca români, am reacţionat de fiecare dată când numele ţării noastre a fost pronunţat. Preşedintele Juncker a cerut primirea primirea României şi Bulgariei în spaţiul Schengen, demonstrând că înţelege necesitatea acestei evoluţii normale. Faptul că, la mai bine de 10 ani de la aderare, nu suntem primiţi în spaţiul Schengen crează o profundă frustare cu atât mai mult cu cât se recunoaşte că România este una dintre ţările care îndeplinesc cel mai bine principiile spaţiului Schengen. Permanenta ţinere în şah pe o astfel de temă, fără cele mai exacte şi fundamentate argumente, nu se regăseşte în spiritul solidarităţii şi nici în principiile construcţiei europene. Vorbind despre principiul egalităţii tuturor cetăţenilor europeni, preşedintele Juncker spune că atât copii din România cât şi cei din Italia trebuie să aibă dreptul la vaccin ca toţi copiii Europei.



    Se pune astfel degetul pe o rană dureroasă, pe o uriaşă dezbatere căreia I se răspunde răspicat: vor fi susţinute eforturile naţionale pentru vaccinare. Pentru că decesele ce pot fi evitate nu trebuie să se mai producă în Europa. Este o formă deosebit de elegantă de a aborda o serie de probleme şi aspecte. Numele României apare, alături de cel al Estoniei, Lituaniei şi Letoniei când se aminteşte că, anul viitor, aceste 4 ţări îşi sărbătoresc centenarul. “Cei care vor să decidă viitorul continentului nostru trebuie să înţeleagă şi să onoreze istoria noastră comună”, a spus preşedintele Comisiei Europene în discursul despre Starea Uniunii. Viitoarea istorie comună a ţărilor UE vorbeşte, însă, şi de Brexit.



    Întâmplător, România va exercita, pentru prima dată, preşedinţia rotativă a Uniunii chiar în jumătatea de an când ieşirea Marii Britanii din organizaţia europeană se va fi încheiat. “La 30 martie 2019 vom fi o Uniune cu 27 de membri”, a spus Jean-Claude Juncker, preşedintele Comisiei ce reprezintă cei 28 de membri din prezent. La această dată, el propune desfăşurarea unui “summit special” în România, ţara care deţine preşedinţia UE în acel moment, prima jumătate a anului 2019, când de altfel se vor desfăşurarea şi alegerile la termen pentru Parlamentul European. Iar preşedintele Juncker propune chiar locul desfăşurării acestei istorice întâlniri la nivel foarte înalt: oraşul Sibiu.



    Şi acum înţelegem că preşedintele Comisiei Europene are cele mai frumoase amintiri despre acest oraş care, în 2007, a fost Capitală culturală europeană împreună cu Luxemburgul, al cărui premier, atunci, era Jean-Claude Juncker! În discursul despre Starea Uniunii, Jean-Claude Juncker spunea că mereu va iubi Europa iar noi îi dăm toată dreptatea!