Radio România Internațional

Tag: Spatiul Economic European

  • Muncind în România

    Muncind în România

    Mai multe modificări cu privire la şederea şi angajarea străinilor în România au intrat în vigoare la 8 martie. Astfel, avizele pentru angajarea cetăţenilor străini nu vor mai fi acordate firmelor care au ca scop principal facilitarea intrării în ţară a acestora. De asemenea, angajatorii trebuie să demonstreze că desfăşoară activităţi pe teritoriul României corespunzătoare locului de muncă oferit şi că au achitat toate obligaţiile financiare către bugetul de stat. Respectarea noilor reglementări va fi verificată de reprezentanţii Inspectoratului General pentru Imigrări prin vizite în teritoriu la angajatori. Pe de altă parte, dreptul de şedere temporar al străinilor pentru ocuparea unui loc de muncă se prelungeşte la 2 ani, iar pentru lucrătorii înalt calificaţi la 3 ani. În plus, legislaţia permite acum ca, după minimum 12 luni de şedere legală într-un stat membru al Uniunii Europene, cetăţenii străini care deţin Cartea albastră europeană să aibă dreptul să se stabilească şi să lucreze în România fără obligaţia deţinerii avizului de angajare.

    Numărul migranţilor intraţi ilegal pe teritoriul românesc în 2023 a fost în scădere cu 77% faţă de anul precedent, transmite Poliţia de Frontieră din Timişoara, în vestul României. Instituţia arată că cea mai mare scădere, de 95%, a fost înregistrată la graniţa cu Serbia, unde numărul migranţilor ilegali a fost de 82 de persoane. În total, anul trecut au fost depistate peste 800 de persoane care au încercat să intre fraudulos pe teritoriul României, din Serbia. Poliţiştii de frontieră timişoreni spun că în prezent, principala provocare cu care se confruntă este migraţia pe sensul de ieşire din ţară. Astfel, aproximativ 1.000 de persoane au fost surprinse în 2023 în tentativa de trecere frauduloasă a frontierei de stat, faţă de numai 100 în 2022. Totodată, anul trecut au fost identificate peste 120 de persoane care au săvârşit infracţiuni de trafic de migranţi.

    Biroul pentru Imigrări al judeţului Suceava, în nord-estul României, transmite că în 2023 a asigurat managementul şederii şi rezidenţei pe teritoriul românesc pentru 3.566 de persoane, dintre care 2.753 din state non-UE şi 813 cetăţeni ai Uniunii Europene, Spaţiului Economic European şi Confederaţiei Elveţiene. Cei mai mulţi cetăţeni din state terţe au provenit din Republica Moldova, Ucraina, Turcia, China, Nepal, Sri Lanka şi Bangladesh, iar din ţările UE majoritatea au fost din Italia, Austria, Germania şi Olanda. Principalele scopuri pentru care străinii şi-au stabilit reşedinţa pe teritoriul României sunt conexe dreptului la unitatea familiei, angajare în muncă sau stabilire permanentă pe teritoriul naţional. De asmenea, anul trecut au fost eliberate 4.596 de avize de angajare în muncă pentru lucrători permanenţi şi detaşaţi. Solicitanţii de azil sunt îndemnaţi să utilizeze aplicaţia on-line de depunere a documentelor, la adresa portaligi.mai.gov.ro, pentru reducerea timpului de aşteptare la ghişeu şi eficientizarea procesului de preluare a documentelor.

    Mediul economic din judeţul Arad, în vestul României, se confruntă cu o criză a forţei de muncă, informează Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă. Instituţia arată că deficitul estimat este de până la 10.000 de muncitori. În februarie, rata şomajului în Arad era puţin peste 1%, valoare care determină companiile din judeţ să caute angajaţi în ţări afro-asiatice. AJOFM Arad transmite că lunar, la sediul său, sunt depuse solicitări pentru aproximativ 1.000 de oameni. Directorul AJOFM Arad, Marinel Henteş, a declarat că problema companiilor româneşti care insistă să angajeze străini este că mulţi dintre lucrătorii aduşi de intermediari la muncă din Sri Lanka, Bangladesh sau Pakistan stau pentru scurt timp, după care pleacă ilegal înspre vestul Europei.

  • Jurnal românesc – 17.03.2022

    Jurnal românesc – 17.03.2022

    270 de copii din judeţul
    Vaslui, cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate, vor participa la proiectul
    InfoAcces, organizat de Asociaţia Societatea Naţională Spiru
    Haret pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură, în parteneriat cu
    Inspectoratul Şcolar Judeţean Vaslui.     Elevii, care învaţă la cinci şcoli din
    judeţ, vor beneficia de sprijin pentru disciplinele matematică şi informatică
    şi de consiliere psiho-socială. Coordonatorii proiectului arată că obiectivul
    este facilitarea accesului preşcolarilor şi elevilor la o societate bazată pe
    un sistem educaţional inovator şi de calitate. De asemenea, părinţii, tutorii
    sau persoanele delegate să se ocupe de copii vor beneficia de servicii de
    educaţie parentală şi consiliere socială. Proiectul îşi propune, totodată,
    reducerea abandonului şcolar în rândul elevilor care au cel puţin un părinte
    plecat în străinătate şi dezvoltarea unei reţele de parteneriate între şcolile
    din judeţul Vaslui, administraţia şi instituţiile locale, ONG-uri şi comunitate.
    Proiectul va fi derulat până la sfârşitul anului 2023 în Şcoala Vasile
    Pârvan din Bârlad, Şcoala Ştefan cel Mare şi Liceul Ion
    Mincu din Vaslui, în Şcoala Văleni şi în Şcoala Laza. Peste 75.000 de
    copii aveau părinţi plecați la muncă în străinătate, în decembrie 2020, iar mai
    bine de 13.000 dintre aceştia îi aveau pe ambii părinţi peste hotare, potrivit
    Autorității Naționale pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și
    Adopții.




    Angajatorii din Spaţiul
    Economic European oferă, prin intermediul reţelei EURES România, 661 de locuri
    de muncă pentru români în străinătate.     Cele mai multe se găsesc în Germania -
    253, unde sunt căutaţi tehnicieni dentari şi lucrători în industria alimentară.
    165 de locuri de muncă în agricultură sunt disponibile în Danemarca, iar
    Norvegia caută 99 de operatori utilaje mari, chelneri, bucătari şi mecanici.
    Olanda oferă 65 locuri de muncă pentru fizioterapeuţi, transportatori rutieri
    de mărfuri, electricieni şi lucrători în agricultură. În Finlanda sunt disponibile
    45 locuri de muncă pentru lucrători în ferme de animale şi agricole, sudori şi
    mecanici auto, iar în Franţa se caută tehnicieni în controlul calităţii,
    tehnicieni în industria farmaceutică, farmacişti, sudori şi mecanici. Detalii,
    precum şi oferta completă se găsesc pe site-ul Agenţiei Naţionale pentru
    Ocuparea Forţei de Muncă, anofm.ro, la secţiunea EURES.




    Liga Studenţilor Români din
    Străinătate, Filiala Italia organizează evenimentul Fenomenul migraţiei
    prin perspectiva migranţilor, la care participă cercetătorii Bianca
    Mihaela Vasile şi Andrei Iacob, autorii unui studiu ştiinţific recent despre
    fenomenul migraţiei în ultimii 30 de ani.     Evenimentul are loc în cadrul
    proiectului IDEEuropa – Discuţii despre Europa de mâine, o iniţiativă
    a Parlamentului European, Consiliului European şi Comisiei Europeane. LSRS
    Italia transmite că, în cadrul întâlnirii, se va discuta despre chestiunea
    migraţiei românilor în Italia şi a consolidării diasporei în această ţară.
    Participanţii vor pune în lumină problemele importante ale românilor din
    peninsulă, în special ale tinerilor, şi vor încerca să găsească soluţii. LSRS
    Italia arată că această conferinţă reprezintă un real exerciţiu de democraţie
    pentru tineri, care sunt încurajaţi în acest fel să se implice activ şi să îşi
    exprime opiniile în public. Evenimentul, organizat cu patronajul Ambasadei
    României la Roma, are loc pe platforma Zoom şi va fi transmis live pe pagina de
    Facebook a LSRS Italia.




    Artistul plastic Radu-Ștefan
    Poleac reprezintă România la a 4-a ediţie a Bienalei Internaționale de Hârtie
    de la Haacht, în Belgia, care va avea loc între 26 martie și 3 aprilie    . Românul
    va prezenta 3 lucrări din ciclul Cut Out 3D & light box, iar
    organizatorii l-au invitat să susțină ateliere de inițiere în tehnica de
    decupaj şi asamblaj 3D. Vernisajul va avea loc la 25 martie. 52 de artiști din
    18 țări participă la Bienala de la Haacht, unde sunt expuse lucrări din sticlă,
    ceramică, textile și hârtie. Radu Ștefan Poleac este un artist plastic ieșean
    stabilit în Belgia. A studiat și s-a format în pictură și fotografie la
    Bruxelles, iar, din 2004, a organizat, colaborat și participat la mai mult de
    100 de expoziții individuale şi de grup. Alături de alți artiști români, a
    reprezentat România în 2019 la Festivalul Internațional de Arte EUROPALIA
    România, iar în timpul Președinției României la Consiliul Uniunii Europene a
    fost invitat în cadrul expozitiei Connexions. În 2018 și 2020, a
    fost recompensat cu Premiul Publicului pentru creațiile sale Cut Out 3D &
    light box. Din 2021, expoziția sa Somnambul în oraș este deschisă
    la sediul Reprezentanței Permanente a României pe lângă Uniunea Europeană.


  • Jurnal românesc – 18.10.2019

    Jurnal românesc – 18.10.2019

    Autoritatea
    Electorală Permanentă a primit din partea Ministerului de Externe o listă
    suplimentară cu 55 de secţii de votare care vor fi înfiinţate în străinătate la
    alegerile prezidenţiale din noiembrie.     Numărul total al secţiilor de vot din
    afara graniţelor a ajuns, până în prezent, la 832, dublu faţă de cel
    înregistrat la scrutinul europarlamentar din 26 mai şi de aproape trei ori mai
    mare decât la alegerile prezidenţiale din 2014.

    MAE transmite că printre ţările
    în care vor fi organizate cele mai multe secţii de vot se numără Spania, cu
    143, Italia (142), Germania (79) şi Marea Britanie (72). Totodată, pe lângă
    secţiile organizate în teatrele de operaţiuni din Afganistan, va fi înfiinţată
    şi o secţie de votare în Mali, pentru a le permite militarilor români care
    participă la misiunile ONU să îşi exercite dreptul de vot. Scrutinul
    prezidenţial va avea loc, în diaspora, pe durata a trei zile pentru fiecare
    tur. Primul tur va fi organizat în
    perioada 8-10 noiembrie, iar cel de-al doilea este programat între 22 şi 24
    noiembrie.




    Actorul Horațiu
    Mălăele joacă, la acest sfârşit de săptămână, la New York, în piesa Sunt
    un orb, pe scena spațiului de teatru-studio al Institutului Cultural
    Român şi în faţa comunității de români din metropola americană.     Spectacolul
    este conceput sub forma unui monolog alcătuit din poezii și proză scurtă de
    Emil Brumaru, Marin Sorescu, Nichita Stănescu și diferite momente de teatru
    memorabile.

    Piesa a fost prezentată și la Washington, în iunie, după premiera
    americană a filmului Moromeții 2, în care Horațiu Mălăele deține
    rolul principal. Pelicula a fost unul dintre capetele de afiș ale Festivalului
    de Film Românesc organizat de Ambasada ţării noastre în SUA, ICR New York și
    Galeria Națională de Artă a Statelor Unite.






    Fostul ministru
    de externe şi ambasador la Washinghton Mircea Geoană a preluat oficial funcţia
    de secretar general adjunct al Organizației Tratatului Atlanticului de Nord.     El
    a înlocuit-o pe americanca Rose Gottemoeller, care a ocupat această poziţie din
    octombrie 2016. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a postat pe
    Twitter un mesaj în care a salutat venirea lui Geoană şi a apreciat că acesta
    va construi pe moştenirea puternică a lui Rose Gottemoeller.

    Mircea
    Geoană consideră că numirea sa în cea mai înaltă poziţie deţinută până acum de
    un român este o recunoaştere a faptului ca România joaca de 15 ani un rol
    important în Alianţa Nord-Atlantică. România face un pas, cred eu,
    decisiv către ancorarea, sper eu, în dialogul întregii noastre viitoare
    existenţe, în familia ţărilor libere, democratice şi prospere, a declarat
    Geoană într-un interviu televizat. Până în prezent, cea mai importantă funcţie
    în care s-a aflat un român în cadrul NATO a fost cea de asistent al
    secretarului general al NATO, ocupată în perioada 2013-2017 de Sorin Ducaru,
    care a exercitat rolul de şef al Diviziei pentru Riscuri de Securitate
    Emergente.




    Sute de persoane
    sunt așteptate sâmbătă în Piața Taksim din Istanbul la un eveniment de
    promovare a municipiului Timişoara – Capitala Culturală Europeană 2021.
    Evenimentul, organizat de ICR Dimitrie Cantemir, Primăria
    Timișoarei, Primăria Beyoğlu și Consulatul General al României la Istanbul,
    cuprinde proiecţia unui film de prezentare a Timişoarei, o expoziție fotografică
    cu 32 de instantanee ale obiectivelor culturale şi arhitecturale ale
    municipiului bănățean și un concert de muzică clasică susținut de
    instrumentişti ai Filarmonicii Banatul din Timișoara.

    După ce va fi
    prezentată în Piața Taksim, expoziția de fotografie va putea fi admirată și la
    sediul ICR Istanbul, până pe 15 noiembrie. Timişoara a fost desemnată Capitală
    Culturală Europeană în 2016, după ce a câştigat selecţia cu proiectul
    Luminează oraşul prin tine. În 2007, Sibiul a deţinut titlul
    onorific acordat de Parlamentul European.










    Operatorii din
    Spaţiul Economic European oferă, prin intermediul reţelei Eures România, 500 de
    locuri de muncă.     Cele mai multe job-uri pentru români sunt disponibile în
    Olanda – 126, unde sunt căutaţi lucrători în pomicultură şi legumicultură şi
    instalatori. Germania pune la dispoziţie 123 de posturi de electrician,
    faianțar, bucătar, vatman sau tâmplar, iar Malta, 64 de poziţii de dealer la
    cazinou, sudor şi tehnician.

    Anunţul mai cuprinde 54 de posturi de mecanic,
    operator şi tâmplar în Austria, 33 de locuri de specialist relații clienți şi
    marinar în Polonia, 30 locuri de muncă în agricultură în Marea Britanie şi 25
    de job-uri în sectorul auto şi în stomatologie în Norvegia. Oferta completă
    poate fi consultată pe pagina de internet www.eures.anofm.ro, iar cei
    interesaţi se pot prezenta la sediul agenţiei judeţene pentru ocuparea forţei
    de muncă din zona de reşedinţă, unde pot fi îndrumaţi de consilierul Eures.

  • Jurnal românesc – 14.02.2019

    Jurnal românesc – 14.02.2019

    Românii au cea mai mare
    încredere în Armată şi în NATO şi cea mai puţină încredere în partidele
    politice şi Parlament, scrie Agerpres care citează un sondaj de opinie realizat
    de INSCOP. 64,1% dintre respondenţi au declarat că au încredere mare şi foarte
    mare în Armata României, 54,5% în Biserică, 43,5% în Jandarmerie şi 41,2% în Poliţie.
    Topul încrederii în instituţiile interne este completat de Direcţia
    Anticorupţie, cu 39,7%, Preşedinţie cu 39,1% şi, la egalitate, Primăria şi
    Banca Naţională, cu 34,7%. Doar 27,7% dintre români declară că au încredere
    multă şi foarte multă în presă. Curtea Constituţională are un grad de încredere
    de 18,4%, Guvernul, de 12,8%, partidele politice, de 11,8 %, iar Parlamentul
    ocupă ultima poziţie cu 9,8% încredere multă şi foarte multă. În topul
    încrederii in instituţiile internaţionale, pe prima poziţie se situează
    Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord, cu un procent de încredere multă
    şi foarte multă de 49,9%, urmată de Uniunea Europeană cu 47,8%, de Parlamentul
    European, cu 44,7% şi de Comisia Europeană, cu 43,8%. Sondajul INSCOP Research
    a fost realizat în perioada 21 ianuarie – 5 februarie, pe un eşantion
    reprezentativ de 1.080 de persoane şi are o marjă de eroare de plus/ minus 3%.




    Ministerul pentru Românii de
    Pretutindeni informează că, în perioada următoare, va anunța data începerii
    primei sesiuni de finanțare pentru anul 2019. MRP precizează că, spre deosebire
    de anii precedenți, în 2019 vor exista doar două sesiuni de finanțare pentru
    depunerea proiectelor, iar prima dintre acestea va avea durata de 15 zile.
    Ghidul beneficiarului și metodologia de acordare a finanțărilor nerambursabile
    pentru anul 2019 s-au aflat în consultare publică din 8 ianuarie a.c. iar
    documentele urmează să fie publicate, în forma finală, până la sfârșitul lunii
    februarie. Potrivit Ministerului, spre deosebire de criteriile anului trecut,
    au fost făcute modificări tehnice în ceea ce privește setul de documente
    necesare atât încheierii acordului de finanțare, cât și procesului de decontare
    a cheltuielilor în sensul simplificării și facilitării accesului la finanțarea
    nerambursabilă. O altă noutate este înlocuirea programului CENTENAR din 2018 cu
    programul destinat deținerii de către România a Președinției Consiliul Uniunii
    Europene, linie de finanțare disponibilă doar pentru prima sesiune de proiecte.
    De altfel, aceste modificări le-au fost prezentate potenţialilor beneficiari în
    cadrul unei campanii ample pe care MRP a derulat-o, în ultimele luni, în
    diaspora şi în comunităţile de români din jurul graniţelor ţării.




    Peste 956 de locuri de muncă în
    Spaţiul Economic European sunt puse la dispoziţia românilor prin intermediul
    reţelei Eures, informează Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă.
    Marea majoritate a job-urilor din afara ţării sunt pentru muncitori
    necalificaţi în agricultură. Astfel, sunt căutate, între altele, câte 200 de
    persoane pentru fermele din Spania şi Portugalia, 170 pentru serele şi
    grădinile din Olanda şi 50 pentru cules de mazăre în Danemarca. Marea Britanie
    căută 50 de îngrijitori persoane la domiciliu, 15 farmacişti şi 10 infirmieri,
    iar Irlanda pune la dispoziţie 55 de locuri de muncă în industria de procesare
    a cărnii. Cei care iubesc pădurile pot fi interesaţi de oferta venită din
    Finlanda, care caută 15 lucrători forestieri. Totodată, Slovacia are nevoie de
    12 artizani sticlari. Persoanele interesate să ocupe un loc de muncă pot
    viziona online ofertele la adresa www.eures.anofm.ro, sau se pot prezenta la
    sediul agenţiei judeţene pentru ocuparea forţei de muncă din zona de domiciliu
    sau reşedinţă, unde pot fi îndrumaţi de consilierul Eures.

  • Jurnal românesc – 07.02.2019

    Jurnal românesc – 07.02.2019

    Ultima etapă a campaniei de
    informare desfăşurată de Ministerul pentru Românii de Pretutindeni în Italia
    s-a desfăşurat la Torino. La întâlnirea organizată cu sprijinul Consulatului
    General al României la Torino, secretarul general Alina Hagima le-a prezentat
    membrilor comunității românești din regiunile Piemonte, Liguria şi Valle
    d’Aosta liniile principale de acțiune ale Ministerului și iniţiativele
    instituţiei în 2019. Totodată, cei prezenţi au fost informaţi în legătură cu modalitățile
    și condițiile prin care pot beneficia de finanțare nerambursabilă și pașii pe
    care trebuie să îi urmeze pentru a depune proiecte eligibile. Conform datelor
    publicate de Institutul Național de Statistică din Italia, numărul total de
    cetățeni români rezidenți în peninsulă era, în 2018, de 1.190.091. Concomitent
    cu evenimentele de la Torino, o altă delegaţie a MRP, condusă de secretarul de
    stat Victor Alexeev, a ajuns în Albania, la Tirana, unde s-a discutat despre
    situaţia comunităţii de aromâni cu ambasadorul României Mircea Perpelea și cu
    consulul onorific al României, Elvis Toci. De asemenea, a fost organizată o
    sesiune de discuții cu reprezentanți ai mediului asociativ românesc și ai
    presei în limba română, în legătură cu finanțările nerambursabile oferite de
    Minister. Aceştia au cerut Guvernului României analizarea posibilităților de a
    primi mai multe burse de studiu pentru studenții aromâni. Delegaţia s-a
    deplasat apoi la Corcea, unde a avut loc o întâlnire cu reprezentanți ai
    domeniului academic, care și-au arătat interesul pentru realizarea unor
    proiecte educaționale axate în principal pe dezvoltarea limbii române și dialectului
    aromân. Campania MRP în comunităţile de români din jurul graniţelor se încheie
    pe 9 februarie la Skopje, în Macedonia de Nord.




    Noul Ambasador al Spaniei în
    România, Manuel Larrotcha Parada, a fost primit la Reşedinţa Patriarhală din Bucureşti
    de Patriarhul Bisericii Ortodoxe, Daniel. Diplomatul a subliniat bunele relaţii
    dintre cele două ţări şi a evidenţiat contribuţia comunităţii româneşti din
    Spania în plan social, economic şi cultural. Ambasadorul Larrotcha Parada a
    declarat că românii stabiliţi în Spania au o bună reputaţie, consolidată prin
    seriozitatea în muncă şi prin buna integrare, inclusiv lingvistică, fiind deja
    percepuţi ca buni cetăţeni şi nu ca străini. La rândul său, Patriarhul Daniel a
    punctat necesitatea continuării demersurilor de integrare deplină a Episcopiei
    Ortodoxe Române între cultele recunoscute oficial de statul spaniol. În cadrul
    discuţiilor a fost abordată şi problema copiilor români aflaţi în centrele
    regionale de plasament din Spania, care nu au documente de identitate şi nu pot
    beneficia de toate facilităţile pe care le oferă apartenenţa la statul spaniol
    şi la Uniunea Europeană, transmite Patriarhia Română.




    Angajatorii din Spaţiul Economic
    European le pun la dispoziţia lucrătorilor români 974 de locuri de muncă, prin intermediul reţelei
    Eures România, informează Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă.
    Cele mai multe posturi sunt de muncitor necalificat în domeniul agriculturii.
    Statele care oferă cel mai mare număr de job-uri sunt Spania – 204, Marea
    Britanie – 160, Olanda – 141. Printre statele ofertante se mai află Germania,
    cu 71 de posturi disponibile, Irlanda, cu 55, Danemarca – 50, Norvegia şi
    Suedia, ambele cu 24. Cei interesaţi pot viziona ofertele online, pe pagina
    www.eures.anofm.ro, sau se pot prezenta la sediul agenţiei judeţene pentru
    ocuparea forţei de muncă de domiciliuc sau reşedinţă, unde pot fi îndrumaţi de
    consilierul Eures.

  • Jurnal românesc – 22.01.2019

    Jurnal românesc – 22.01.2019

    Guvernul britanic a lansat o
    aplicaţie mobilă cu ajutorul căreia cei aproximativ 3,5 milioane de cetăţeni
    europeni de pe teritoriul Regatului Unit pot solicita reşedinţă permanentă după
    ieşirea din Uniunea Europeană. Aplicaţia îi îndrumă pe utilizatori să-şi
    scaneze atât paşaportul biometric cât şi chipul cu ajutorul camerei foto/video
    de care dispune dispozitivul mobil pe care este instalată. Software-ul îi
    direcţionează apoi pe un site web unde solicitanţii trebuie să-şi introducă
    adresa şi, dacă sunt de acord, să accepte o verificare în timp real a
    documentelor fiscale pentru a confirma faptul că locuiesc în Marea Britanie.
    Pasul trei este să declare pe proprie răspundere dacă au sau nu condamnări
    penale, existenţa acestora putând duce la o respingere a cererii. Întregul
    proces costă 65 de lire sterline, aproape 74 de euro, preţ ce reprezintă
    valoarea unui paşaport, dar este gratuit pentru cei care au deja reşedinţă
    permanentă în Marea Britanie. Aplicaţia funcţionează, în prezent, doar pe
    dispozitivele cu Android, dar Londra a anunţat că se află în discuţii cu Apple
    pentru a o pune şi la dispoziţia utilizatorilor de IOS. Ministrul pentru
    românii de pretutindeni, Natalia Intotero, a declarat la Radio România că pe
    parcursul celor şase luni, cât va deţine preşedinţia Consiliului Uniunii
    Europene, ţara noastră va susţine dialogul şi cooperarea, pentru apărarea
    intereselor românilor care se află în Marea Britanie, după Brexit. Referitor la
    aplicaţia lansată de autorităţile britanice, oficialul a spus că este
    foarte important ca românii să consulte pagina Ambasadei României şi a
    Consulatului General de la Londra, unde găsesc toate informaţiile
    necesare. Potrivit estimărilor, peste 400.000 de români
    sunt stabiliţi în Marea Britanie.




    Campania de informare privind
    accesarea fondurilor nerambursabile oferite de Ministerul pentru Românii de
    Pretutindeni în 2019 a continuat pe continentul nord-american. După întâlnirea
    avută cu membrii comunității românești din Washington, delegaţia ministerului
    s-a oprit la New York şi apoi la Chicago. La întrevederea din New York au
    participat reprezentanți ai Bisericii Ortodoxe Sf. Maria, ai Camerei de Comerț
    Româno – Americană, Societății Române Creştine Dorul, ai
    Institutului Român de Teologie şi Spiritualitate Ortodoxă, precum și membri ai
    mediului asociativ românesc şi ai mass-media de limba română. Întâlnirea din
    Chicago a avut loc la sediul Consulatului General și, la fel ca în cazul celei
    de la New York, a atras reprezentanţi ai românilor din teritoriu interesați de
    finanţările MRP. În perioada următoare delegaţia mai are programate întâniri în
    Canada, la Toronto şi Montreal. Pe continentul european, astfel de întâlniri
    vor mai avea loc în Cipru, Austria, Franţa, Italia, Ucraina, Bulgaria,
    Macedonia, Albania şi Republica Moldova. Prin acest demers, MRP dorește să îi încurajeze
    pe românii de pretutindeni să depună într-un număr cât mai mare, proiecte cu
    impact asupra comunității românești, cu accent pe păstrarea identității
    culturale, lingvistice, etnice şi religioase.




    Angajatorii din Spaţiul Economic
    European le pun la dispoziţia lucrătorilor români 1.568 de locuri de muncă,
    prin intermediul reţelei Eures România, informează Agenţia Naţională pentru
    Ocuparea Forţei de Muncă. Cele mai multe posturi sunt disponibile în Spania -
    1.007, în Marea Britanie – 160, Germania – 146 şi Olanda – 121. Mare parte din
    job-uri sunt în domeniul agriculturii. Cei interesaţi pot viziona ofertele online,
    pe pagina www.eures.anofm.ro, sau se pot prezenta la sediul agenţiei judeţene
    pentru ocuparea forţei de muncă de domiciliu, unde pot fi îndrumaţi de
    consilierul Eures.

  • Jurnal românesc – 02.08.2018

    Jurnal românesc – 02.08.2018

    Copii și tineri din comunitățile românești din
    Cenicientos, Brunete, Palencia și San Martin de la Vega se află, zilele acestea,
    la Madrid, în tabăra de cultură, educaţie şi spiritualitate românească. Cei 20
    de participanți beneficiază de cursuri de limba şi literatura română şi de
    formare duhovnicească, dar participă și la ateliere dedicate istoriei României
    și personalităților care au marcat evenimentul Marii Uniri.

    Tabăra este organizată de Institutul Eudoxiu
    Hurmuzachi pentru românii de pretutindeni, instituție aflată în subordinea
    Ministerului pentru Românii de Pretutindeni, în parteneriat cu Episcopia
    Ortodoxă Română din Spania şi Portugalia.





    Angajatorii din Spaţiul Economic
    European oferă, prin intermediul reţelei EURES România, peste 1200 locuri de
    muncă vacante, cele mai multe, 362, fiind în Olanda, informează Agenţia
    Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă. Din locurile de muncă disponibile în
    Olanda, cele mai multe – 110 – sunt pentru lucrători în grădinărit. Sunt, de
    asemenea, cereri pentru lăcătuşi confecţii metalice, culegatori de fruncte şi
    de flori, sudori şi dulgheri. In Germania sunt oferite peste 320 locuri de
    muncă. Se cauta electricienni, sudori, instalatori, şoferi de camion, ospătari
    şi bucătari. Alte ţări care oferă locuri de muncă sunt Austria, Malta, Marea Britanie,
    Irlanda, Suedia, Belgia şi Ungaria.




    Municipiul
    Bârlad are nevoie de oamenii cu iniţiativă din diaspora și își dorește să-i
    aducă mai aproape de comunitatea natală, informeaza RePatriot, platforma care
    îşi propune să faciliteze accesul românilor din străinătate la oportunităţile
    din ţară. În acest scop, pe 12 august va fi organizat un eveniment ce se
    adresează românilor care trăiesc în străinătate și au venit în vacanță, acasă,
    celor care s-au repatriat în Bârlad și celor care au rămas în România. Din
    partea Echipei RePatriot vor participa Marius Bostan – Antreprenor și inițiator
    RePatriot şi Mihai Dohotar – Antreprenor în Grecia și România, care vor discuta
    despre oportunitățile de afaceri, despre cum pot fi valorificate, dezvoltate,
    finațate și cum se pot lega parteneriate.




    Vă reamintim
    că Ministerul pentru Românii de Pretutindeni și Muzeul Național de Istorie a
    României au semnat un protocol de colaborare care constituie un sprijin
    important în vederea înființării Muzeului Românilor de Pretutindeni, unul din
    obiectivele Ministerului. Legea nr. 299/2007 privind sprijinul acordat
    românilor de pretutindeni prevede înființarea acestui muzeu cu sediul în
    București, organizarea și funcționarea acestuia, inclusiv alocarea unui spațiu
    corespunzător, fiind stabilite prin hotărâre a Guvernului. Prezentarea istoriei
    comunităților de români din afara granițelor țării se constituie într-un scop
    nobil și necesar pentru înfățișarea vieții și realizărilor importante ale
    acestora, iar înființarea muzeului se dorește a fi un instrument de atragere a
    turiștilor români și străini. Obiectul protocolului îl reprezintă instituirea
    cadrului de cooperare între părți în vederea desfășurării unor programe și
    activități comune cu scopul realizării într-o primă etapă a unei expoziții
    virtuale cu tema Românii de Pretutindeni, transformarea în muzeu virtual și
    apoi în muzeu real, cu denumirea Muzeul pentru Românii de Pretutindeni.

  • Angajarea cetăţenilor străini în România

    Angajarea cetăţenilor străini în România


    Pentru anul 2018, Guvernul a stabilit un contingent de 7.000 de lucrători străini nou-admişi pe piaţa forţei de muncă din România, în baza avizelor de angajare/detaşare. Cu 1.500 de locuri mai mult decât anul trecut. Măsura a fost luată ca urmare a lipsei forţei de muncă de pe piaţa autohtonă, lipsă care i-a determinat pe mulţi patroni să recruteze lucrători din alte statedin afara UE şi chiar din Thailanda sau Vietnam. Astfel, numărul de lucrători permanenţi va creşte de la 3.000 la 4.000, iar cel al lucrătorilor detaşaţi de la 700 la 1.200.Pe lângă lucrătorii permanenţi şi cei detaşaţi, Guvernul Romaniei a stabilit şi alte tipuri de angajare/detaşare, respectiv:persoane transferate în cadrul aceleiaşi companii – 700; lucrători înalt calificaţi – 500; lucrători sezonieri – 400; lucrători stagiari – 100; lucrători transfrontalieri – 100.



    Cetăţeanul non-UE poate fi angajat cu normă întreagă de 8 ore/zi în România la un singur angajator, persoană fizică sau juridică. Cetăţenii străini care deţin un aviz de muncă pot fi angajaţi la un alt angajator, cu un contract de muncă cu timp part-time de cel mult 4 ore/zi. În România, angajarea cetăţenilor străini se realizează în baza avizului de angajare, solicitat de angajator şi eliberat de Inspectoratul General pentru Imigrări, prin formaţiunile sale teritoriale. Angajatorul va obţine avizul de angajare de la formaţiunile teritoriale ale Inspectoratului General pentru Imigrari din judeţul în care îşi are sediul social. Pentru aceasta, va depune o serie de documente şi va plăti o serie de taxe. Pe lângă avizul de angajare, la angajarea străinilor mai este nevoie de viza de lungă sedere. Acest document se obţine de la misiunile diplomatice ale României din statul unde se află cetăţeanul care solicită angajarea, în baza unei copii a avizului emis de Inspectoratul General pentru Imigrări, a dovezilor mijloacelor de întreţinete pentru întreaga perioadă înscrisă în viză, a certificatului de cazier judiciar şi a unei asigurări medicale. După intrarea în România, cetăţeanul străin trebuie să obţină şi un permis unic de şedere sau Cartea albastră a UE. Documentul atestă dreptul de şedere în România şi se obţine de la formaţiunile teritoriale ale Inspectoratului General pentru Imigrări.



    Persoanele ce nu au cetăţenia română sau cetăţenia unui alt stat membru al Uniunii Europene ori al Spaţiului Economic European se pot angaja în România cu aviz de angajare, doar dacă sunt îndeplinite unele condiţii.Locurile de muncă vacante nu pot fi ocupate de cetăţeni români, ai statelor membre UE/SEE sau de rezidenţi permanenţi pe teritoriul României. Sunt îndeplinite condiţiile speciale de pregătire profesională, experienţa în activitate şi autorizare. Se face dovada faptului că este apt, din punct de vedere medical, să desfăşoare activitatea respectivă. Nu are antecedente penale care să fie incompatibile cu activitatea pe care o desfăşoară sau urmează să o desfăşoare pe teritoriul României. Si o ultimă condiţie se referă la încadrarea în contingentul anual aprobat de Guvernul României.




  • Jurnal românesc – 13.07.2017

    Jurnal românesc – 13.07.2017

    Angajatorii din Spaţiul Economic European pun la dispoziţie, prin intermediul reţelei Eures România, 809 de locuri de muncă, cele mai multe în Malta, Germania şi Cehia, anunţă Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă. Conform datelor centralizate, în Malta sunt disponibile 316 de locuri de muncă pentru şoferi de autobuz şi personal curăţenie, iar în Germania 160 de locuri de muncă, cele mai multe pentru ospătari, asistenţi medicali şi bucătari. În Cehia sunt disponibile 101 locuri de muncă, cele mai multe pentru şoferi de autobuz, şlefuitori, pilitori şi forjori. În Norvegia, sunt vacante 47 de posturi, cele mai multe fiind dedicate lucrătorilor în fabrică, iar în Marea Britanie sunt 46 de locuri disponibile, majoritatea pentru îngrijitori persoane la domiciliu. Totodată, 139 de locuri pentru îngrijitori la domiciliu sunt disponibile in Slovenia, Irlanda, Belgia, Austria, Spania, Luxemburg, Slovacia, Letonia, Olanda şi Polonia.



    Mănăstirea Hurezi din judeţul Vâlcea este unul dintre cele mai frumoase lăcaşuri de cultură şi civilizaţie românească. Este şi un loc de odihnă şi recreere pentru tinerii români din regiunea Cernăuţi, din Ucraina, care participă în aceste zile la o tabără organizată de Institutul “Eudoxiu Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni şi Arhiepiscopia Râmnicului. Până sâmbătă, elevii români din Cernăuţi, Ucraina, se află în vizită, în judeţul Vâlcea, în cadrul taberei de cultură şi civilizaţie românească. Elevii de clasa a IV-a au vizitat deja mai multe lăcaşuri de cult din judeţul Vâlcea, dar şi instituţii de cultură. Totodată au intrat în contact cu meşterii olari din zona Horezu, iar în zilele următoare vor participa şi la cursuri de muzică populară românească, dar şi la ateliere de pictură.



    Ministerul Sănătăţii a supus dezbaterii publice un proiect de ordonanţă care prevede acordarea burselor pentru medicii rezidenţi, după ce acest lucru fusese omis din noua Lege a salarizării. Potrivit proiectului de ordonanţă, începând cu luna iulie, rezidenţii cu un salariu lunar brut mai mic de 7.100 lei, care nu include drepturile aferente gărzilor efectuate pentru asigurarea continuităţii asistenţei medicale în afara normei legale de muncă şi a programului normal de lucru de la funcţia de bază, beneficiază de o bursă de rezidenţiat în cuantum lunar de 670 lei, care nu va fi impozitată. Premierul Mihai Tudose i-a cerut ministrului Muncii, Lia Vasilescu, să rezolve problema burselor pentru medicii rezidenţi, susţinând că Executivul va apela chiar şi la aprobarea unei Ordonanţe de Urgenţă, iar, dacă nu va fi posibil, Parlamentul s-ar putea întruni în sesiune extraordinară. În sistemul sanitar românesc lucrau, în 2016, peste 15.000 de medici rezidenţi. Potrivit sondajelor, aproximativ 85% din absolvenţii de medicină vor să îşi caute de muncă în străinătate.



    Aproximativ 50 de profesori români de istorie din ţările învecinate României – Ucraina, Republica Moldova, Serbia şi Ungaria, participă, până vineri, la a 13-a ediţie a şcolii de vară organizată la Satu Mare de către Centrul de Studii Transilvane al Academiei Române – Filiala Cluj. Genericul din acest an este Provocările istoriei ca ştiinţă şi disciplină de învăţământ la începutul mileniului trei. Şcoala de vară este organizată în parteneriat cu Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj şi cu Muzeul Judeţean Satu Mare, finanţator principal fiind Ministerul pentru Românii de Pretutindeni. Programul cuprinde conferinţe pe diferite teme din istoria României, susţinute de specialişti reputaţi din Satu Mare, Cluj şi Republica Moldova, excursii la obiective culturale din judeţ şi activităţi practice cu caracter didactic organizate cu sprijinul Inspectoratului Şcolar Judeţean.

  • Jurnal românesc – 14.06.2017

    Jurnal românesc – 14.06.2017


    Românii care călătoresc în interiorul Uniunii Europene şi în ţările din Spaţiul Economic European (SEE) vor plăti convorbirile, mesajele şi SMS-urile la tarife naţionale, începând cu data de 15 iunie, a anunţat Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM). De joi, minutele, SMS-urile şi datele consumate în roaming în interiorul Uniunii şi ţărilor din SEE (Norvegia, Islanda şi Liechtenstein) se vor scădea din resursele naţionale incluse. După epuizarea acestora, consumul va fi tarifat la fel ca în România, în afara propriei reţele, dar în limitele unei utilizări rezonabile. Se realizează astfel trecerea completă la “Roam like at home”, sistemul de tarifare european menit să protejeze utilizatorii de grija facturii de roaming.



    Un cetăţean român a fost rănit în incidentul produs, marţi, la Munchen, acesta fiind internat la o unitate medicală din oraş şi fiind supus unei intervenţii chirurgicale la braţul stâng, a anunţat Ministerul de Externe. Potrivit MAE, Consulatul General al României la München monitorizează situaţia şi păstrează în permanenţă legătura cu autorităţile şi cu reprezentanţii spitalului în care este internat românul rănit, fiind pregătit să acorde asistenţă consulară. Mai multe persoane au fost rănite, inclusiv un agent de poliţie, în urma unor împuşcături ce au avut loc într-o staţie de metrou din oraşul Munchen.



    Ministrul pentru românii de pretutindeni, Andreea Păstîrnac, a avut o întrevedere, marţi, cu reprezentanţii Congresului Românilor din Serbia. Discuţiile au vizat cererile de finanţare depuse de asociaţiile românesti din Serbia, oportunităţile de colaborare instituţională şi asociativă, precum şi derularea unor programe destinate mass-media de limba română în Serbia. Ministrul i-a invitat, din nou, pe membrii Congresului Românilor din Serbia sa participe la proiectul “Stagiu de formare pentru jurnaliştii de limbă română din Serbia”. Stagiul include întrevederi cu jurnaliştii români cu expertiză pe problematica românilor de pretutindeni, întâlniri cu oficiali ai Guvernului şi Parlamentului României, dar şi vizite practice la studiourile de televiziune din Bucureşti, Craiova şi Timişoara.



    Ambasada României la Washington a găzduit, zilele trecute, o reuniune a corpului consulilor onorifici ai României din SUA, eveniment la care au luat parte şi şefii oficiilor consulare. Scopul reuniuni a fost redefinirea obiectivelor strategice ale consulilor onorifici şi stabilirea priorităţilor lor de acţiune pentru 2017 şi 2018. Ambasadorul român la Washington, George Maior, a subliniat stadiul excelent al relaţiei bilaterale, cu accent pe contribuţia comunităţii româneşti în consolidarea Parteneriatului Strategic, care aniversează în 2017, 20 de ani de existenţă. El a propus înfiinţarea unei asociaţii a consulilor onorifici ai României acreditaţi în SUA, pentru a ajuta la creşterea vizibilităţii şi influenţei ţării, precum şi la o mai bună reprezentare a comunităţilor româneşti de pe teritoriul american. Consulul onorific al României din Seattle a propus introducerea de cursuri de limba română pentru elevii de liceu, indiferent de naţionalitate, iar cel din San Francisco a pledat pentru sprijinirea iniţiativelor companiilor româneşti de IT care doresc să intre pe piaţa americană. Participanţii au analizat posibilitatea implementării acestor proiecte şi în alte state americane, în beneficiul comunităţilor locale. În prezent, în SUA funcţionează 18 consulate onorifice ale României.



    Poliţia de Frontieră reaminteşte că în cazul minorilor cetăţeni români cu domiciliul/reşedinţa în străinătate, care se deplasează însoţiţi în statul în care au domiciliul/reşedinţa, nu mai este necesară prezentarea declaraţiei părinţilor/tutorilor la ieşirea din România. Referitor la condiţiile în care minorii români pot ieşi din ţară, ele sunt aceleaşi ca pentru adulţi, în baza unui document de călătorie valabil – paşaport sau carte de identitate.. Aceştia pot călatori în străinătate dacă sunt însoţiţi de o persoană fizică majoră şi cu acordul părinţilor. Însoţitorii minorilor, alţii decât părinţii, trebuie să prezinte la controlul de frontieră şi extrasul de cazier judiciar.Acordul părintelui/părinţilor/reprezentantului legal este materializat într-o declaraţie notarială, modelele fiind postate pe site-ul www.politiadefrontiera.ro. Valabilitatea declaraţiei pentru minori poate fi de maximum trei ani, iar din conţinutul ei se elimină obligativitatea menţionării scopului deplasării şi a rutei.


  • Înscrierea elevilor străini la cursuri preuniversitare

    Înscrierea elevilor străini la cursuri preuniversitare

    De la început, amintim
    că cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene, ai statelor aparţinând
    Spaţiului Economic European şi ai Confederaţiei Elveţiene au acces la toate
    formele şi nivelurile de învăţământ din România, în aceleaşi condiţii cu cele
    prevăzute pentru cetăţenii români, inclusiv în ceea ce priveşte taxele de
    şcolarizare.


    Pe de altă parte, Ministerul român al Educaţiei şi Cercetării
    Ştiinţifice a elaborat o
    metodologie de primire la studii şi şcolarizare a elevilor străini din state
    non-UE în învăţământul de stat şi particular acreditat din România. Pot fi înscrişi,
    în învăţământul preuniversitar din România, elevii din state non-UE dacă unul
    dintre părinţi, tutori sau susţinători legali se încadrează în una din următoarele
    situaţii: este repatriat; are, prin căsătorie, domiciliul în România; este
    posesorul unui permis de şedere în România; desfăşoară, în conformitate cu
    prevederile legale, activităţi pe teritoriul României; se află la studii în învăţământul
    universitar sau postuniversitar de stat sau particular acreditat din România.
    La cerere, elevii pot beneficia de cursuri pregătitoare pentru învăţarea limbii
    române, durata acestora fiind de un an şcolar, iar şcolile sau liceele în care
    se organizează cursul pregătitor pentru învăţarea limbii române sunt
    nominalizate de către Inspectoratele Şcolare Judeţene şi de cel al Municipiului
    Bucureşti.

    Elevii din state non-UE care nu sunt de origine română şi care au
    absolvit clasele a VII-a şi a VIII-a în România se pot înscrie în clasa a IX-a,
    în limita a unul – doi elevi într-o clasă, peste efectivele maxime prevăzute de
    lege, cu avizul conducerii unităţii de învăţământ preuniversitar. Elevii din
    state non-UE care solicită înscrierea în învăţământul preuniversitar românesc
    pot repeta, la cerere, la cursuri de zi, ultima clasă absolvită în străinătate.
    În învăţământul obligatoriu, elevii străini beneficiază de şcolarizare în
    aceleaşi condiţii ca şi elevii români. În învăţământul liceal secundar
    superior, elevii din state non-UE plătesc taxe de şcolarizare de 180 de euro pe
    lună.



    Persoanele
    din state non-UE care au finalizat studiile liceale în alt sistem de învăţământ
    şi nu sunt posesori ai unei diplome de Bacalaureat sau echivalentul acesteia
    pot susţine, la cerere, examenul naţional de Bacalaureat, în funcţie de
    profilul dorit, într-un centru de examen stabilit de către Comisia de
    Bacalaureat judeţeană sau a Municipiului Bucureşti. Susţinerea examenului naţional
    de Bacalaureat de către cetăţenii din state non-UE care au finalizat studiile
    liceale în alt sistem de învăţământ şi nu sunt posesori ai unei diplome de
    Bacalaureat sau echivalentul acesteia este condiţionată de achitarea taxei de
    220 de euro. Informaţii suplimentare pot fi aflate de pe site-ul www.edu.ro, secţiunea Cooperare internaţională

  • Înscrierea cetăţenilor străini la studii universitare în România

    Înscrierea cetăţenilor străini la studii universitare în România

    De la început, amintim că cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene, ai statelor aparţinând Spaţiului Economic European şi ai Confederaţiei Elveţiene au acces la toate formele şi nivelurile de învăţământ din România, în aceleaşi condiţii cu cele prevăzute pentru cetăţenii români, inclusiv în ceea ce priveşte taxele de şcolarizare. Candidaţii provenind din aceste state îşi pot depune dosarele de înscriere direct la universităţile pentru care optează, însoţite de un atestat de recunoaştere a studiilor emis de către Centrul de Recunoaştere şi Echivalare a Diplomelor din cadrul Ministerului român al Educaţiei Naţionale, care are adresa de internet www.edu.ro. La această adresă pot fi găsite, de altfel, informaţii despre unităţile de învăţământ superior acreditate. Pentru studiile universitare organizate într-o limbă de circulaţie internaţională, admiterea va conţine obligatoriu o probă de competenţă lingvistică. Candidaţii admişi pe un loc de studii cu taxă pot ocupa ulterior locuri de studii fără taxă, în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii români, potrivit criteriilor de performanţă stabilite pe baza autonomiei universitare.



    Pe de altă parte, Ministerul român al Educaţiei a elaborat, de curând, Metodologia de primire la studii şi şcolarizare a cetăţenilor străini din state terţe UE în învăţământul de stat şi particular acreditat din România. Potrivit actului, pot accede în sistemul naţional de învăţământ persoanele din state terţe UE care îndeplinesc următoarele condiţii: au documente ce atestă cetăţenia statului respectiv, au calificarea necesară, dovedită prin acte de studii eliberate de instituţii de învăţământ recunoscute în ţara de provenienţă, au acceptul instituţiei de învăţământ în care doresc să studieze, au optat pentru o instituţie de învăţământ superior de stat sau particular acreditată şi o specializare acreditată. Condiţiile specifice admiterii într-o instituţie de învăţământ superior din România includ, printre altele, promovarea testelor de aptitudini organizate pentru învăţământul de artă, sportiv şi de arhitectură sau, dacă este cazul, de admitere la doctorat.



    Cetăţenii străini din state terţe UE sunt înscrişi în învăţământul universitar şi postuniversitar doar după absolvirea unor cursuri pregătitoare, în cadrul cărora îşi însuşesc cunoştinţele necesare de limbă română, precum şi cunoştinţele specifice în corelare cu profilul viitoarei pregătiri la discipline precum anatomie, fizică, chimie sau desen tehnic. Durata cursului pregătitor pentru studii universitare de licenţă este de un an academic, iar pentru studii universitare de masterat, doctorat şi studii postuniversitare de rezidenţiat, de cel puţin şase luni. În final, amintim că aproximativ 12.000 de cetăţeni străini din state terţe UE sunt înscrişi în învăţământul universitar din România, după absolvirea anului pregătitor, conform Ministerului Educaţiei Naţionale.