Tag: specie

  • Măsuri pentru gestionarea populaţiei de urşi

    Măsuri pentru gestionarea populaţiei de urşi

    Sunt rare momentele în care parlamentarii români sunt deranjaţi din lunga lor vacanţă de vară şi convocaţi la lucru, pentru sesiuni legislative extradordinare. Luni a fost un astfel de moment, când deputaţii s-au întors în bănci ca să aprobe noi cote de vânătoare la urs. Demersul survine după recenta tragedie din munţi, unde o tânără de 19 ani a fost ucisă de o ursoaică, pe un traseu turistic. Adoptat încă de anul trecut de Senat, proiectul de lege iniţiat de UDMR (fost partener-junior la guvernare al PSD şi PNL), prevede că peste 400 de exemplare vor fi omorâte în 2024 şi 2025. Sunt vizate, în primul rând, animalele agresive, care atacă oamenii şi bunurile acestora, cele mai afectate zone fiind judeţele Harghita, Covasna, Braşov şi Mureş, toate din centrul ţării.

    Numai în Harghita, de pildă, jandarmii au fost solicitaţi să intervină, de la începutul anului, de 231 de ori pentru alungarea unor urşi. Fost ministru de resort, senatorul UDMR Tánczos Barna, iniţiator al proiectului, a declarat că demersul se bazează pe un studiu ştiinţific comandat de ministerul Mediului, care vizează estimarea populaţiei de urs brun din România.

    Tánczos Barna: „Toate studiile arată o creştere constantă a populaţiei de urs brun din România, inclusiv cele făcute de ONG-uri. Populaţia de urs brun din România nu este într-un pericol, este nevoie de o intervenţie preventivă, aşa cum se face în toate statele membre ale Uniunii Europene, unde există o populaţie semnificativă de urs brun.”

    Proiectul a fost votat de reprezentanţii PNL, PSD, AUR (opoziţia naţionalistă). Tot din opoziţie, parlamentarii USR s-au abţinut de la vot, după ce mai multe amendamente depuse de ei au fost respinse. Diana Buzoianu, USR: „Primul amendament respins vorbeşte despre faptul că, în momentul de faţă cota de intervenţie noi doream să o facem, dacă tot ne dorim nu vânătoare, ci chiar rezolvarea problemei, să fie făcută de personalul tehnic specializat. Este simplu, problema nu se rezolvă cu vânătoare de trofee.”

    Între timp, directorul general al Regiei Naţionale a Pădurilor, Marius Dan Sîiulescu, a dispus intensificarea monitorizării populaţiei de urs în fondurile cinegetice gestionate de Romsilva, în special pe traseele turistice. Vânătorii susţin, însă, că fără reducerea populaţiei de urşi din România, problema interferării lor cu habitatele umane nu va fi rezolvată. Experţii mai spun că în zonele aflate la altitudine mare nu s-au înregistrat evenimente tragice, fiindcă urşii bătrâni, mai puţini la număr, se comportă natural şi se retrag din faţa omului. Marile probleme vin dinspre urşii mai tineri, cei născuţi în zonele cultivate, cărora nu le e frică de oameni şi sunt obişnuiţi să se hrănească provocând pagube în gospodării şi pe ogoare

  • Lupii din Carpaţi

    Lupii din Carpaţi

    Deşi
    în România există una dintre cele mai mari populaţii de lupi din Europa, specia
    este ameninţată din cauza fragmentării habitatului, braconajului, conflictelor
    cu vânătorii sau lipsei unui management din partea autorităţilor. Lipsa unui plan de management la nivel naţional şi absenţa unor informaţii
    concrete privind structura şi dinamica populaţiei de lup pot duce la implementarea
    unor măsuri de management greşite care să afecteze existenţa acestei specii pe
    termen lung. De aceea, pentru a menţine o populaţie viabilă şi sănătoasă de
    lupi în Munţii Carpaţi, pe termen lung, Agenţia pentru Protecţia Mediului
    Vrancea, în colaborare cu agenţiile din Harghita, Covasna şi cu un ONG local,
    derulează proiectul european WolfLife. El va fi derulat pe o perioadă de 4 ani
    (2014-2018), în partea centrală şi de sud a Carpaţilor Orientali, pe arealul a
    şase judeţe.Deşi la nivel naţional
    şi internaţional lupii sunt protejaţi printr-o serie de legi şi convenţii,
    precum Convenţia de la Berna, Convenţia Cites, Directiva europeană sau Legea
    vânătorii, lupii continuă să fie ameninţati, iar proiectul WolfLife le-ar putea
    îmbunătăţi situaţia. După un an de la lansarea acestui proiect, s-au strâns
    câteva date importante despre viaţa lupilor din Carpaţi. Silviu Chiriac, manager de proiect
    şi expert în conservarea carnivorelor mari de la Agenţia de Protecţie a
    Mediului Vrancea: Noi am identificat, în primul rând,
    prezenţa câinilor hoinari în habitatele populate de lup ca fiind o ameninţare
    serioasă datorită bolilor şi a concurenţei pe care o propagă aceşti câini
    hoinari. De asemenea, am considerat că numărul mare de pagube pe care le
    produce lupul fermierilor poate duce la o creştere a conflictelor dintre
    fermieri şi aceasta specie, ceea ce se putea solda cu o mortalitate ridicată în
    rândul lupilor. De asemenea, am considerat că imaginea negativă pe care lupul o
    are în rândul populaţiei din zona rurală şi urbană a României, iarăşi poate
    duce la intensificarea conflictelor şi în viitor. Plecând de la aceste
    ameninţări, ne-am propus să aplicăm în teren în spaţiul celor 6 judeţe
    (Vrancea, Bacău, Mureş, Covasna, Harghita şi Neamţ) acţiuni concrete de conservare
    şi protecţie a acestei specii.



    Printre
    acţiunile derulate în cadrul proiectului, până în prezent, se numără
    inventarierea în teren a haitelor de lupi şi mortalitatea lor. Au fost
    cercetate tabieturile lupilor privind stabilirea teritoriilor şi suprafaţa lor,
    deplasarea haitelor, mărimea acestora sau dieta lupilor. Silviu Chiriac: În ceea ce priveşte mărimea teritoriilor şi a haitelor precum şi numărul de
    indivizi din fiecare haită, am aflat că haitele din Carpaţii de Curbură nu sunt
    aşa dezvoltate numeric ca cele din zona nordică a continentului american. La
    noi, mărimea medie a unei haite pe timpul iernii este de 3-4-5 indivizi, pe
    când în nordul continentului american haitele de lupi pot atinge şi 24 de
    indivizi. Această mărime a haitelor este direct proporţională cu hrana
    disponibilă, pentru că la noi, deşi avem populaţii viabile a speciilor pradă
    (căprior, cerb, porc mistreţ), totuşi abundenţa lor nu este aşa de mare cum
    declară managerii fondurilor de vânătoare. În ceea ce priveşte dieta, am aflat
    că lupii sunt mari consumatori ai câinilor hoinari. Practic, un procent minim
    de 20% din dieta lupului este acoperită de aceşti câini. De aici rezultă două
    ipoteze: ori avem foarte mulţi câini hoinari în pădure ceea ce întăreşte
    ameninţarea identificată de noi, fie că hrana bazată pe speciile ungulate nu
    este suficientă, iar lupul apelează la câinii din pădure.



    Informaţiile
    colectate în cadrul proiectului WolfLife arată că în pădurile României câini
    hoinari şi câinii de la stâne nesupravegheaţi au un impact semnificativ asupra
    speciilor de faună sălbatică.Pentru
    rezolvarea acestor probleme crescătorii de animale sunt sfătuiţi să
    renunţe la exemplarele de câini metis şi să folosească, în schimb, câini
    ciobăneşti tradiţionali,după
    cum ne spune Silviu Chiriac: Din luna martie, Ministerul Mediului din România
    devine, cred eu, singura instituţie de mediu din Europa care va avea propria
    canisa în care vor fi crescuţi câini ciobăneşti de pază tradiţionali din rasa
    Ciobănesc Carpatin. O rasă de câini omologată în România şi care prin
    eficienţa pe care a dovedit-o, de-a lungul anilor, ajută ciobanii la paza
    turmelor de oi. Este un câine docil, care nu atacă oamenii şi nu se
    îndepărtează mult de perimetrul stânei pentru a prăda animalele sălbatie. Cu
    ajutorul acestei rase, noi încercăm să sprijinim ciobanii pentru ca aceştia să
    le păzează mult mai bine stânele. Dorim să creăm o reţea a deţinătorilor
    câinilor ciobăneşti de pază care vor primi, în prima fază, de la noi câte un
    mascul şi o femelă gratuit. Apoi, pe baza unui contract, ciobanii trebuie să
    întreţină această familie de câini, iar când vor face pui vor dona la rândul
    lor gratuit altor ciobani sau crescători de animale. Deci aceasta reţea se va
    extinde şi sperăm să fim de ajutor real ciobanilor.



    Proiectul WolfLife urmăreşte şi o mai bună coexistenţă
    între lupi şi localnici, ne mai spune Silviu Chiriac: In cele 6 judeţe
    ale proiectului am creat câte o zonă demonstrativă în care noi le arătăm
    ciobanilor cum să reducă pagubele produse de lupi, urşi şi râşi la stâne. 6
    fermieri din cele 6 judeţe au primit gratuit de la noi garduri electrificate
    împreună cu tot felul de alte sisteme acustice, olfactive care duc la reducerea
    pagubelor produse de lupi. Aceştia le folosesc gratuit, iar începând din vara
    anului viitor, noi vom lua fermieri din alte zone pe care îi vom duce cu
    ajutorul unor autocare, vom face mici excursii împreună, pentru a face schimb
    de experienţă între ciobanii care încă nu au gardurile electrificate şi vor să
    vadă la faţa locului cum să te aperi mai bine de animalele sălbatice.



    Lupii
    joacă un rol esenţial în menţinerea viabilităţii faunei sălbatice şi în
    perpetuarea unor ecosisteme naturale sănătoase, valoroase din punct de vedere
    ecologic, ştiinţific şi turistic. În Carpaţii României trăiesc peste 2700 de
    exemplare de lup.