Radio România Internațional

Tag: spectacol radiofonic

  • “Spărgătorul de nuci”, distins cu Premiul UNITER pentru cel mai bun spectacol radiofonic în 2023

    “Spărgătorul de nuci”, distins cu Premiul UNITER pentru cel mai bun spectacol radiofonic în 2023


    Premiul UNITER pentru cel mai bun spectacol radiofonic realizat în anul 2022 a mers la Teatrul Naţional Radiofonic – Radio România, pentru producţia “Spărgătorul de nuci şi regele şoarecilor” de Ernst Theodor Amadeus Hoffmann. « Spărgătorul de nuci şi Regele şoarecilor » s-a dovedit a fi şi spectacolul favorit al ascultătorilor, fiind cea mai votată producţie radiofonică în cadrul competiţiei online Pariul publicului – o tradiţie dedicată spectatorilor, propusă şi menţinută de UNITER de-a lungul timpului. Montarea și-a propus să marcheze bicentenarul trecerii în nefiinţă a celebrului scriitor romantic german și este semnată de regizoarea Diana Mihailopol.



    Attila Vizauer, redactor-şef al Teatrului Naţional Radiofonic, despre noua montare Spărgătorul de Nuci și Regele șoarecilor.


    “A fost un pariu foarte interesant. Am simțit nevoia unei variante noi, proaspete a acestei povești, “Spărgătorul de nuci și Regele șoarecilor”, și am invitat-o pe Diana Mihailopol să se gândească la posibilitatea realizării unui spectacol radiofonic după acest text clasic și arhicunoscut. Recunosc că m-am gândit că poate să creeze un hit în această zonă. Ei bine, Diana Mihailopol a demonstrat nu numai că a fost interesată de text și că l-a tratat într-un mod foarte generos, că fost foarte inspirată când a scris scenariul, adaptarea radiofonică a acestei povești. A intervenit cu foarte mult rafinament în text și a reușit să construiască o poveste cu o distribuție formidabilă: Marian Râlea, Diana Rotaru, Marius Manole, Lucian Ionescu, Rodica Mandache. Cum spuneam, o distribuție formidabilă, care a contribuit la realizarea acestui spectacol foarte, foarte frumos. Motiv pentru care, iată, nici nu a fost de mirare că a câștigat anul acesta premierul UNITER pentru cel mai bun spectacol de teatru radiofonic.”



    Diana Mihailopol consideră că propunerea de a monta un spectacol după “Spărgătorul de nuci și regele șoarecilor” de E.T.A. Hoffmann a fost pentru ea “o reală provocare”.


    Diana Mihailopol: “Am făcut și am gândit această producție încercând să mă adresez nu numai copiilor. M-am bucurat că mi s-a oferit acest text pentru a-l adapta radiofonic și, cum am spus și la în momentul în care am fost premiată, m-am apropiat foarte tare de povestea respectivă.


    Adaptarea radiofonică se adresează și adulților, și adolescenților, cred că ajunge la ascultători indiferent de vârsta acestora. Există în acest spectacol câteva accente pe care le poate înțelege oricine, este vorba, în primul rând, de răul personalizat de Regele Șoarecilor, dar nu numai de el. Există, de asemenea, ideea că răul a existat dintotdeauna. La finalul adaptării, diferit față de povestea lui E.T.A. Hoffmann și baletul lui Piotr Ilici Ceaikovski, care au happy-end, Regele Șoarecilor se întoarce. Și se întoarce după ce binele pare că învinge și idealurile par atinse.


    Regele Șoarecilor se întoarce și această revenire a lui este subliniată de o replică reluată, subliniată de Marius Manole, care joacă în spectacol. Este un text care te ajută să înțelegi ce experiențe ai tu de trăit, ca adult. Este o poveste care vorbește despre maturizarea fetei, despre maturizarea micuței Marie, care în baletul lui Piotr Ilici Ceaikovski se numește Clara. Micuța Marie traversează această maturizare și reușește să-și găsească drumul.”



    Actriţa Teatrului German de Stat Timişoara, Olga Török i-a înmânat regizoarei Diana Mihailopol trofeul UNITER -Premiul pentru cel mai bun spectacol radiofonic realizat în anul 2022 în cadrul Galei Premiilor UNITER, a 31-a ediţie, Diana Mihailopol:


    “A fost o surpriză pentru că, în primul rând, este vorba de o poveste percepută mai ales ca poveste pentru copii. Iar aceste povești pentru copii sunt considerate din păcate minore, joacă un rol secundar, deși cunosc mulți adulți care le iubesc, care sunt nostalgici după poveștile pe care citeau când erau mici.


    Poate mulți consideră că Spărgătorul de nuci și Regele șoarecilor nu este sau nu mai este o poveste pentru vremurile noastre, o poveste care să fie citită în 2023, dar eu o consider foarte actuală și cred că include și reflectă multe dintre frământările noastre actuale. Este o adaptare care beneficiază și de o distribuție extraordinară, am fost norocoasă ca Alina Rotaru să accepte să interpreteze rolul micuței Marie. Cum spuneam, este vorba de o fetiță care se teme că inocența se va sfârși odată cu trecerea anilor și că această maturizare va fi complicată și de apariția altor sentimente, ceea ce se și întâmplă.”



    Spectacolul “Spărgătorul de nuci şi regele şoarecilor” de Ernst Theodor Amadeus Hoffmann în regia artistică a Dianei Mihailopol a fost premiat și la Gala de decernare a premiilor celei de-a XI-a ediții a Grand Prix Nova – Radio România. Premiul pentru cea mai bună actriţă în rol secundar i-a revenit Manuelei Ciucur pentru rolul Doamna Mauserinks, regină peste șoareci, și Premiul pentru debut “Ilinca Tomoroveanu” a mers la Alina Rotaru pentru rolul Marie din același spectacol.




  • Premieră absolută – Ultima rază

    Premieră absolută – Ultima rază

    Teatrul Național Radiofonic prezintă în premieră absolută, joi, 15 aprilie 2021, de la ora 19:00, la Radio România Cultural: Ultima rază de Constantin Venerus Popa. Adaptarea radiofonică: Ion Costin Manoliu. Regia artistică: Toma Enache. În distribuție: Gabriela Popescu, Mircea Rusu, Vlad Zamfirescu, Alexandru Georgescu, Constantin Cotimanis, Constantin Florescu, Pătru Gavril, Adrian Păduraru, Orodel Olaru, Ion Costin Manoliu, Toma Enache, Remus Stănescu. Regia de montaj: Florin Bădic. Regia de studio: Milica Creiniceanu. Regia muzicală: Patricia Prundea. Regia tehnică: ing. Mirela Georgescu. Redactor și coordonator de proiect: Magda Duțu.

    Spectacolul radiofonic Ultima rază, este realizat în cadrul proiectului Dramaturgi români contemporani, după piesa omonimă a dramaturgului Constantin Venerus Popa, colaborator al Teatrului Național Radiofonic, începând cu anul 2006. Subiectul piesei este inspirat de evenimente reale (foarte documentate de către autor) și aduce în prim-plan, personalități ale istoriei României: Regina Maria, Regele Carol al II-lea, Prințul Nicolae, diplomatul și omul politic Constantin Argetoianu, aghiotantul și secretarul particular al Reginei Maria, generalul Eugen Zwiedineck, episcopul romano-catolic Anton Durcovici, istoricul, criticul literar, ziaristul, dramaturgul, parlamentarul, prim-ministrul Nicolae Iorga, ziaristul Grigore Malciu, fost director şi co-proprietar al cotidianului Informaţia zilei din Bucureşti, unde a publicat în 1943, celebrul pamflet intitulat Baroane, scris de Tudor Arghezi contra baronului Manfred von Killinger, ambasadorul Germaniei hitleriste la Bucureşti. Acțiunea se petrece într-un spațiu concentraționar – Închisoarea Jilava, Fortul 13, Celula nr.8, anii 1950 – 1951, cu trimiteri în anul 1931, la Palatul Regal, unde este reliefată, pe de o parte, relația dură, tensionată, între Regele Carol al II-lea, fratele său, Prințul Nicolae și Regina Maria, în ultima perioadă a vieții sale și, pe de altă parte, relația sentimentală, cu totul specială, dintre regină și aghiotantul său, generalul Zwiedineck.

    Suntem datori să ne cunoaştem istoria. Tudor Vianu spunea: Avem nevoie şi de adevărurile triste şi amare, pentru că ele ne îndeamnă să luptăm pentru modificarea lumii în care astfel de adevăruri pot apărea. Ghidat de această idee, am pornit la scrierea piesei Ultima rază. Un demers dificil, pentru că într-o piesă de teatru trebuiau împletite date certe din biografia unor personaje reale, evenimente relatate din mai multe surse, cu imaginaţia autorului. Împreună cu documentarea extrem de serioasă, cu găsirea unor momente de maximă relevanţă din noianul de amintiri ale unor personaje, cu abordarea unor evenimente relativ necunoscute publicului larg şi chiar contestate de unii, am alăturat ceea ce face orice scriitor: imaginaţia. Niciun moment însă aceasta nu îşi este suficientă sie însăşi, nu este împletită gratuit în intriga piesei şi nu face rabat de la existenţa în bibliografie a elementelor certe. Ca şi Nicolae Iorga aş putea şi eu să afirm că: Aş fi vrut să am mai mult talent poetic pentru a fi mai aproape de adevăr. Este drept că adevărul teatrului nu este acelaşi cu adevărul vieţii, dar credibilitatea unui text dramatic este un element extrem de valoros, iar eu asta am urmărit. Cei care vor asculta piesa să fie pătrunşi de senzaţia de real, de forţa de sugestie a replicilor, de sentimentele retrăite de personaje, de suferinţa, durerea şi deznădejdea celor închişi în Fortul 13 al Închisorii Jilava, condamnaţi de un regim inuman la chinuri posibile probabil doar în Iad.

    Deţinuţii îşi păstrează însă umanitatea nealterată, se frământă pentru că nu înţeleg de ce li se întâmplă atâtea orori, încearcă să se distanţeze de suferinţa deopotrivă fizică, dar şi psihică, la care sunt victime zilnic, dar, în niciun moment, nu blestămă pe călăi, nu-i agresează, nu-i jignesc! Ei sunt croiţi parcă după un îndemn al aceluiaşi Nicolae Iorga: Să nu ne înduşmănim niciodată, nici măcar pentru credinţele care ne-ar fi mai sfinte, sau pentru interesele pe care le-am socoti mai legitime! Pentru ei, amintirile sunt ultimul rai din care nu pot fi alungaţi, oricât ar suferi şi oricât de mult ar fi chinuiţi. Pentru toţi este valabilă afirmaţia lui Dante Aligheri din Divina Comedie: Nu există suferinţă mai mare decât amintirea fericirii trecute, în timp de nenorocire! – mărturisește Constantin Venerus Popa.

    Născut în București, absolvent al Facultății de Medicină, medic primar cu o strălucită carieră în domeniul dermatologiei, Constantin Venerus Popa – autorul piesei – s-a remarcat, începând cu anul 2006, și ca dramaturg, cu piesa Gaura Neagră, pentru care a fost nominalizat UNITER, la secțiunea Cea mai bună piesă românească a anului, și premiat de Asociaţia Scriitorilor din Bucureşti, secția Dramaturgie. În același an, publică volumul de teatru Defileul cu sens unic și începe colaborarea cu Teatrul Național Radiofonic, prin montarea a două dintre piese, în cadrul proiectului Biografii, memorii: Povestea Ursei Mari și Pirandello – Fiul Haosului, în regia lui Mihai Lungeanu. În anul 2007 publică volumul de teatru Data probabilă a morții și volumul de poezie Acum o viață. Din 2008, devine membru al Uniunii Scriitorilor din România, Asociaţia Scriitorilor din Bucureşti, secţia Dramaturgie. În același an, i se montează la Teatrul Național Radiofonic, piesa Eminescu – Luceafăr mistuit, în regia lui Mihai Lungeanu. În 2009, publică volumul de teatru O să înțelegi poimâine și se bucură de o altă montare la Teatrul Național Radiofonic, tot în regia lui Mihai Lungeanu: Baladă la Genova. În anul 2010, obține Premiul al II-lea la concursul Cea mai bună comedie românească, cu piesa Certificatul, în cadrul Festivalului de Comedie Românească, organizat de Teatrul de Comedie Bucureşti. Un an mai târziu, piesa se va monta la Teatrul Național Radiofonic, în regia lui Mihai Lungeanu. Urmează o colaborare cu regizorul Gavriil Pinte, care îi va monta la Teatrul Național Radiofonic, patru piese: Dureroasa Neutralitate ( 2014), Vara Marelui Război (2014), Capitularea (2017), Tigrul şi Leoaica (2017). Trei dintre piesele sale vor fi jucate și în teatre. Mareşalii la Teatrul Stela Popescu din Bucureşti, regia Alexandru Bindea (2018), Regina Maria la Teatrul Metropolis din Bucureşti, regia Alexandru Bindea (2018), Certificatul la Teatrul Ateneul Tătăraşi din Iaşi, regia Viorel Vârlan (2016). Spectacolul Ultima rază, prezentat în premieră absolută, în cadrul proiectului Dramaturgi români contemporani, după piesa cu același titlu, este cea de-a zecea colaborare a dramaturgului Constantin Venerus Popa, cu Teatrul Național Radiofonic. De data aceasta, regia artistică îi aparține lui Toma Enache, cel care, de-a lungul timpului, a semnat regia artistică a altor trei spectacole realizate în cadrul proiectului Dramaturgi români contemporani: Talk – Show de Ștefan Caraman (2008), Vrăjitoarea și câlugărul de Dumitru Radu Popescu (2010) și Carmen – Scene de dragoste de Eugen Cojocariu (2012).

    Spectacolul radiofonic Ultima rază, va fi difuzat și sâmbătă, 17 aprilie 2021, de la ora 13:15, la Radio România Internațional.

  • Premiul UNITER pentru cel mai bun spectacol radiofonic Biblia neagră a lui William Blake

    Premiul UNITER pentru cel mai bun spectacol radiofonic Biblia neagră a lui William Blake

    Premiul UNITER pentru cel mai bun spectacol de teatru radiofonic al anului 2016, a fost acordat producţiei Societăţii Române de Radiodifuziune: Biblia neagră a lui William Blake, scenariul şi regia artistică Ilinca Stihi, în cadrul celei de-a XXV-a ediţii a Galei Premiilor UNITER, care s-a desfăşurat luni, 8 mai, la Teatrul Naţional Mihai Eminescu din Timişoara.

    Juriul final, care a desemnat câştigătorii din acest an, a fost format din: Alexandru Darie – regizor, Dana Dogaru – actriţă, Luana Drăgoiescu – scenografă, Florica Ichim – critic de teatru şi Maria Sârbu – critic de teatru.

    Soluţiile regizoral-artistice, pentru spectacolul Biblia neagră…, apelează şi la o formulă de operă-rock, ceea ce apropie montarea radiofonică de sensibilitatea ascultătorului contemporan şi conduce la o receptare directă, mai puternică. În ideea de a integra teatrul radiofonic în fenomenul viu al creaţiei tinerilor artişti, spectacolul reuşeşte, prin distribuţia care numără patru debuturi actoriceşti şi prin colaborarea cu un compozitor al noilor generaţii, să exploreze şi să evidenţieze expresivitatea sonoră a artiştilor.

    Demersul radiofonic este inspirat de universul spiritual-artistic al lui William Blake, atât de provocator pentru lumea de astăzi, care încearcă ea însăşi să-şi formuleze o nouă mistică, fie ea şi cinică, deschizând din nou lupta cu demonul morţii personale şi al morţii colective (Apocalipsa), reuşind să-l redefinească radical. Omul contemporan schimbă, astfel, raportarea directă la operele marii culturi cu care rezonează diferit, filtrate prin noile valori, în noii parametri pe care îi declară. Scenariul Biblia Neagră a lui William Blake propune o călătorie prin operele poetice şi filozofice ale autorului. Structura lui – fidelă afirmaţiilor lui Blake care consideră imaginaţia realitate, dar realitate supremă, viziune divină – îşi asumă o formulă neconvenţională.

    În distribuţie: Andrei Huţuleac, George Ivaşcu, Anca Sigartău, Gabriel Spahiu, Andrei Ciopec, Adrian Loghin, Sandra Ducuţă, Ciprian Cojenel, cu participarea mezzosopranei Georgiana Mototolea. Muzica originală: Vlad Pasencu; Regia de studio: Milica Creiniceanu; Asistenţa tehnică înregistrări teren: Marius Ţoghină, Bogdan Dumitrescu, Răzvan Andrei; Regia muzicală şi sound design: Vlad Ioachimescu; Redactor şi coordonator de proiect: Crenguţa Manea.

    O producţie TNR, februarie 2016.

    Spectacolul mai are în palmares Menţiunea specială a juriului la secţiunea Radio Drama, a Festivalului Prix Italia 2016 şi este nominalizat la secţiunea Drama a festivalului Prix Marulić 2017, ce se va desfăşura la Hvar (Croaţia), în perioada 20-26 mai.

  • Teatru-document cu şi despre Mircea Eliade

    Teatru-document cu şi despre Mircea Eliade

    Teatrul Naţional Radiofonic prezintă în premieră absolută, marţi 14 martie, două spectacole-document dedicate lui Mircea Eliade, personalitate unică în peisajul nostru cultural şi spiritual: Mircea Eliade – Jurnalul unei opere şi Mircea Eliade – Jurnal de suferinţe şi împliniri. Scenariul: Sorin Alexandrescu. Adaptarea radiofonică şi regia artistică: Gavriil Pinte

    .

    În distribuţie: Florin Zamfirescu, Florina Cercel, Bogdan Dumitrescu, Dan Condurache, George Mihăiţă, Felicia Pinte, Dan Aştilean, Ana-Maria Bălescu, Tomi Cristin, Vasile Toma, Dan Codreanu, Alexandru Neculcea, Ciprian Chiricheş, Gavriil Pinte.

    Cele două spectacole, realizate în seria Biografii, memorii, vor fi difuzate la Radio România Cultural, în intervalul orar 19:00 – 21:00. De asemenea, vor putea fi auzite şi la Radio România Internaţional, astfel: Mircea Eliade – Jurnalul unei opere, sâmbătă, 11 martie, de la ora 23:00, iar Mircea Eliade – Jurnal de suferinţe şi împliniri, sâmbătă, 18 martie, de la aceeaşi oră.

    Proiectul marchează împlinirea, pe 9 martie, a 110 ani de la naşterea scriitorului, filosofului, profesorului, istoric al religiilor – Mircea Eliade. Membru post-mortem al Academiei Române, începând cu anul 1990, Mircea Eliade este şi rămâne unul dintre marii oameni de cultură ai acestei ţări şi probabil, pe plan mondial, cel mai cunoscut om de cultură român. Este autorul a 30 de lucrări ştiinţifice, opere literare şi eseuri filozofice traduse în 18 limbi şi a circa 1.200 de articole şi recenzii cu o tematică foarte variată, foarte bine documentate, opera sa completă ocupând peste 80 de volume, fără a lua în calcul jurnalele sale intime şi manuscrisele inedite.

    Regizorul Gavriil Pinte şi reputatul critic literar, semiotician, publicist şi profesor Sorin Alexandrescu, nepot de soră al lui Mircea Eliade, au propus acest spectacol radiofonic de teatru-document, prezentat în două episoade, în seria Biografii, memorii: Mircea Eliade – Jurnalul unei opere şi Mircea Eliade – Jurnal de suferinţe şi împliniri.Scenariile care stau la baza spectacolelor semnate de Sorin Alexandrescu şi în viziunea radiofonică a lui Gavriil Pinte vorbesc despre viaţa intimă şi publică, dar şi despre opera ştiinţifică şi literară/beletristică a lui Mircea Eliade, fiind reliefată legătura dureroasă cu România, pe care o păstrează deşi este nevoit să-şi accepte condiţia de emigrant.

    Imaginea omului de geniu, cu toate contradicţiile, împlinirile şi neîmplinirile, aşa cum este conturată în jurnalele sale, este transpusă radiofonic, într-un concept regizoral complex gândit de Gavriil Pinte, împreună cu Patricia Prundea – regizor muzical şi Mirela Georgescu – ing. regizor tehnic. Regia de montaj: Dana Lupu şi Robert Vasiliţă. Regizor de studio: Milica Creiniceanu. Redactorul şi coordonatorul proiectului: Magda Duţu.

    Capitalul teatral – radiofonic nepreţuit şi de necontestat al scrierilor lui Mircea Eliade, i-a oferit regizorului Gavriil Pinte prilejul de a alcătui o distribuţie bine articulată, ce reuneşte nume importante ale teatrelor bucureştene: Florin Zamfirescu în rolul titular, Florina Cercel – Femeia-Călăuză, Dan Condurache – Emil Cioran, George Mihăiţă – Eugen Ionescu, Bogdan Dumitrescu – Cititorul în pietre, Felicia Pinte – Nina Eliade, Dan Aştilean – Ortega y Gasset, Ana- Maria Bălescu – Christinel Eliade, Tomi Cristin – Miron Radu Paraschivescu, Dan Codreanu, Alexandru Neculcea, Ciprian Chiricheş – Vânzătorii de ziare, Vasile Toma – Salazar, Gavriil Pinte – Kierkegaard.

    În spectacol este inserată vocea lui Mircea Eliade, o înregistrare din Fonoteca de aur a Radiodifuziunii Române realizată în anul 1967.

    Luni, 13 martie, de la ora 11:00, la Clubul de la hotelul Ramada Majestic, de pe Calea Victoriei din Bucureşti, va avea loc audiţia cu public a acestui spectacol, în prezenţa actorilor, jurnaliştilor şi a echipei de realizatori. Intrarea este liberă