Radio România Internațional

Tag: speologie

  • Arieşeni

    Arieşeni

    Ne îndreptăm azi
    către Munţii Apuseni, situaţi în vestul României. Aceştia reprezintă destinaţia
    ideală pentru pasionaţii de aventură, speologie şi sporturi montane, dar pot fi
    şi loc de reculegere în satele vechi de sute de ani care încă mai păstrează
    tradiţii vechi. Cunoaştem în continuare zona Arieşeniului alături de Ioan
    Mocan, proprietarul unei pensiuni de patru margarete din Arieşeni. Avem o diversitate de obiective turistice culturale,
    istorice şi naturale: peşteri, gheţari cascade, biserici, mănăstiri. De
    exemplu, Roşia Montană e un obiectiv cu o vechime de peste 2.000 de ani. Este
    un muzeu subteran al mineritului unic în lume. Recomandăm şi vizitarea oraşului
    Abrud, cu o vechime, la fel, de peste 2.000 de ani. Cei tineri pot face
    drumeţii spre diverse obiective, pot face căţărări pe stânci. De exemplu, pe
    Cheile Galbenei, Cetăţile Ponorului, spre Groapa Ruginoasă. Groapa Ruginoasă e
    un fenomen natural, o eroziune a terenului, care se măreşte anual cu circa doi
    metri. E spectaculoasă, e un canion asemănător Marelui Canion din SUA. Aş mai
    avea o recomandare: Gheţarul de la Vârtop. Este natural. Nu este luminat. Se
    intră cu lanterne, iar acolo trăiesc nişte insecte care nu se găsesc la suprafaţă.
    E foarte interesant.


    La doar 8,3 km de
    Arieşeni şi 30 de minute cu autoturismul, se află Peştera Gheţarul de la
    Scărişoara, un obiectiv pe care nu ar trebui să-l rataţi. Din Arieșeni există
    două moduri de a ajunge la gheţar: fie se merge cu maşina până în Gârda de Jos,
    şi de acolo se urcă pe jos până la gheţar, fie se face un traseu de aproximativ
    patru ore, pe marcajul triunghi roşu, direct din Arieşeni. La destinație, veți
    vedea un monument al naturii şi o rezervaţie speologică. Situată la o
    altitudine de 1165 m, Scărişoara este cea mai mare peştera cu gheaţă din
    România. Lungimea ei este de 720 metri, iar adâncimea de 105 metri. De
    asemenea, este renumită datorită faptului că are în interior un gheţar cu vechime
    de peste 3.000 de ani, cu grosime a stratului de gheaţă ce depăşeşte în unele
    locuri 37 metri. Ar fi de menționat că stratul cel mai subţire măsoară 26
    metri.


    Zona munţilor
    Apuseni este recunoscută pentru meşteşugul prelucrării lemnului. În Ţara Moţilor
    puteţi vedea case care au o vechime şi de 200 de ani. Însă există şi alte
    meşteşuguri şi chiar evenimente prin care acestea sunt puse în valoare. Cele
    locale sunt dese, însă merită menţionate două evenimente mari, spune Ioan Mocan
    proprietarul unei pensiuni de patru margarete din Arieşeni. Chiar în Arieşeni, avem două
    muzee şi mai există doamne care lucrează acasă diferite obiecte artizanale.
    Soţii lor, de asemenea, lucrează obiecte artizanale în lemn. Muzeele se pot
    vizita, însă, dacă cineva doreşte, se pot şi învăţa meşteşuguri. Asta se poate
    nu numai în Arieşeni, ci şi în alte localităţi: Avram Iancu, Vidra, Târsa,
    Poiana Vadului. Vorbim despre confecţionarea tulnicelor şi a butoaielor.
    Soţiile ţes, cos şi fac costume naţionale. Cel mai mare eveniment este Târgul
    de turism rural de la Albac. Vin meşteşugari din toată Transilvania şi din
    toată România. Mai avem şi Ziua Lemnarului, o zi dedicată meşteşugurilor în
    lemn, care se organizează în jurul datei de 15 august, în comuna Horea.



    Vă aşteptăm şi data viitoare cu o nouă destinaţie.
    Până atunci, drum bun şi vreme frumoasă!

  • Atracţii turistice în judeţul Bihor

    Atracţii turistice în judeţul Bihor

    Astăzi mergem în nord-vestul României, în judeţul
    Bihor. Pornim din Oradea, un oraş vechi, cu o arhitectură surprinzătoare. La
    numai 20 de kilometri de graniţa cu Ungaria, la o distanţă relativ egală faţă
    de Viena, Praga sau Bucureşti, oraşul cu străduţe înguste, tipic medievale,
    poate fi o destinaţie romantică perfectă. Fără a impresiona prin mărime sau
    opulenţă, clădirile din Oradea s-au remarcat dintotdeauna prin frumuseţea lor.


    De la Dumitru Naneş, istoric, am aflat că, de
    secole, municipiul Oradea a reprezentat un punct important de referinţă pentru
    zonă, fiind cel mai important centru cultural şi comercial. În Evul Mediu, în cetatea oraşului
    exista un observator astronomic, iar astronomii care lucrau acolo foloseau
    meridianul Oradei ca meridian zero. Rămâne monumentul reprezentativ pentru
    Oradea, pentru dezvoltarea istorică a oraşului şi în acelaşi timp pentru judeţ.
    O bună parte din istoria judeţului a gravitat în jurul acestui ansamblu, atât
    la începuturi, în primele secole de existenţă, în secolul XI, jumătatea
    secolului al XVI-lea, când a fost centru spiritual, religios şi în ultima
    perioadă centru cultural renascentist, cât şi în secolele următoare, spre
    zilele noastre ca importantă fortificaţie militară transilvăneană.


    În Oradea, Biserica cu lună este un adevărat
    giuvaer arhitectonic, ridicat la 1784. Catedrala Adormirea Maicii
    Domnului sau Biserica cu lună, cum a mai fost denumită, are un turn care
    se înalţă la 55 de metri deasupra solului. Mulţi au fost cei care s-au minunat de
    o sferă, cu diametru de 3 metri, prinsă în clădire, sub orologiul din turn.
    Aceasta este vopsită jumătate negru, jumătate auriu, şi reprezintă luna. Cu
    ajutorul unui mecanism unic în Europa, bila se roteşte în funcţie de mişcarea
    de rotaţie a lunii în jurul Pământului, redând cu o excepţională precizie, prin
    rotirea sa, toate fazele lunii. Tot în centrul oraşului veţi găsi frumoasele
    clădiri ale Teatrului de Stat Oradea şi ale Filarmonicii. Aici, seara, se dau
    reprezentaţii care duc mai departe în timp tradiţia culturală a vechii aşezări.
    Muzica rămâne, bineînţeles, universală, în timp ce spectacolele de teatru sunt
    susţinute în limba română şi în limba maghiară.


    Adrian Dubere, şeful Centrului Naţional de
    Informare şi Promovare Turistică Bihor, spune că în judeţul Bihor se pot
    practica o multitudine de forme de turism şi expune motivele pentru care
    turiştii nu ar trebui să ocolească această destinaţie. Este bine să vină la
    noi în primul rând pentru băile termale, pentru Oradea, care a reînflorit din
    punct de vedere arhitectonic, am restaurat clădirile istorice. Vizitatorii au
    ce vedea: arhitectura Art Nouveau, ansamblul de biserici, mărturie a
    multiculturalităţii. Avem cea mai mare catedrală romano-catolică, cea mai mare
    din sud-estul Europei, excluzând Ungaria. Se mai poate vedea şi fostul Muzeu al
    Crişurilor, un palat baroc de o frumuseţe deosebită. Biserica cu Lună din
    Oradea prezintă fazele lunii printr-un mecanism foarte vechi, încă funcţional.
    De asemenea, avem destinaţii interesante în judeţ precum satul de vacanţă
    Vârtop, Stâna de Vale, zone sălbatice cum ar fi podişul carstic de la Padiş.
    Avem şi o mulţime de biserici vechi din lemn.


    Ne continuăm călătoria în zona montană a judeţului Bihor. Speologul Viorel
    Lascu este şi un întreprinzător care
    a început să restaureze case foarte vechi în munţii Pădurea Craiului. Este un
    proiect cu referinţă directă la renaşterea satului românesc şi pleacă de la o
    pasiune comună a invitatului nostru şi a finanţatorilor: speologia. Prin anii 80, exploram în zona Pădurii Craiului, comuna Roşia, câteva
    mari peşteri, unele cunoscute pentru valoarea patrimoniului preistoric, cele
    mai vechi urme de pas de om din România. Pe lângă peisajul deosebit, ne-au
    impresionat casele vechi de 100, 200 de ani, cu acoperişuri din paie, cu bârne,
    cu vatră de lut. Le-am renovat în baza experienţei pe care eu am dobândit-o în
    Alsacia, în Franţa, la renovări de case vechi. Am început cu o primă casă care
    arată acum exact aşa cum era acum 200 de ani, înconjurată de doi cireşi poate
    mai bătrâni decât casa. Am refăcut casele aşa cum erau odată, cu mobilierul de
    atunci şi cu simplitatea caracteristică a ambientului, însă le-am adaptat
    nevoilor moderne fără un impact asupra aspectului – apa curentă, sistemul de
    încălzire, posibilităţile de gătit.

    Şi, fiindcă se apropie sărbătorile
    de iarnă, nu ezitaţi să solicitaţi agenţiilor de turism oferte pentru
    petrecerea Crăciunului şi a Anului Nou în judeţul Bihor. În zona rurală există
    un adevărat spectacol al tradiţiilor, pe care nu trebuie să-l rataţi în această
    perioadă a anului.

  • Peşterile din Munţii Apuseni

    Peşterile din Munţii Apuseni

    Munţii
    Apuseni alături de Munţii Banatului reprezintă una din cele mai importante zone
    carstice din România. Multe din peşterile de aici pot fi vizitate de către
    turişti, altele însă sunt accesibile doar speologilor. Dar şi această lume
    destinată doar speologilor poate fi admirată de oamenii de rând apelând la
    ghizii specializaţi, la cluburile de speologie. Munţii Apuseni au câteva
    blocuri de carst, foarte bine localizate. Cea mai joasă zonă în care sunt
    accesibile peşterile este zona Munţilor Pădurii Craiului, unde se poate
    ajunge dinspre Oradea şi Cluj, cu porţi de intrare la Beiuş şi Aleşd. Despre
    peşterile de aici ne vorbeşte speologul Viorel Lascu: Peştera Vadu Crişului este
    accesibilă de pe drumul naţional Cluj-Oradea. În localitatea Vadu Crişului, pe
    lângă această peşteră (prin care
    curge un râu, iar la 40 de metri de intrare formează o cascadă de
    aproximativ 6 metri), putem vizita spectaculoasele chei carstice de la Vadu
    Crişului şi putem lua notă de olăritul din această zonă unde se fac vase
    ceramice dintr-o argilă albă. O creaţie unică la nivelul Europei. Mai departe,
    de la Vadu Crişului, dacă urcăm pe Crişul Repede ajungem în comuna Şuncuiuş unde
    avem peştera Unguru Mare. Este o peşteră cu un portal impresionant, iar
    în aproprierea peşterii este construită o casă din lemn cu o vechime de peste
    200 ani. La peşteră se ajunge pe un pod suspendat, peste Criş, un pod
    spectaculos sub portalul imens al peşterii care a adăpostit cândva cel mai
    important tezaur de arme din bronz din România. Mai jos de Peştera Ungurului se
    află cea mai lungă peştera din România: Peşterea Vântului, care are 50 de km şi
    se poate vizita cu ajutorul celor de la Clubul de Speologie sau cu
    ajutorul celor de la Arii Protejate şi Centrul de Dezvoltare Durabilă. Aceştia au
    în plan să dezvolte un proiect de amenajare turistică pe circa 300 de
    metri în această peşteră.


    Dacă trecem dealul, ajungem în comuna Roşia,cu case tradiţionale
    răsfirate, acolo unde află şi Peştera cu Cristale, descoperită după anul
    1987 de minerii care şi-au extins frontul de lucru pentru extragerea minereului
    de bauxită. Este o adevărată bijuterie naturală cu pereţii tapisaţi cu
    cristale sau formaţiuni stalactitice, fiind amenajată şi electrificată după
    ultimele standarde europene. Viorel Lascu: Aici se găseşte un
    Centru de primire cu ghizi specializaţi, se poate vizita Muzeul Minier, unde
    putem lua cunoştinţă cu utilajele şi echipamentul care era folosit în timpul
    exploatărilor miniere. Mergem mai departe ajungem în această spectaculoasă Peşteră
    cu cristale. Este printre puţinele peşteri din lume unde vizitatorii ajung sub
    cristalele translucide de calcit (care ajung
    şi la 80 de cm, care se deschid în ciorchini şi franjuri spectaculoşi deasupra
    vizitatorului şi în jurul lui) pe care nu avem
    voie să le atingem, iar cei care vizitează respectă această regulă. De
    la Peştera cu Cristale, puţin mai la vale, ajungem în comuna Remetea şi în
    satul Meziad unde avem peştera cu acelaşi nume. Unicitatea peşterii este
    dată de portalul imens de la intrare. Este prima peşteră amenajată din România,
    la 1903. Acum este amenajată într-o nouă lumină cu LED-uri şi are un
    traseu de 1,5 km care se face în circa 40 de minute. Bolţile spectaculoase,
    formaţiunile preistorice extraordinare dă impresia unei catedrale gotice
    subterane. Rezonanţa data de unele săli din aceasta pesteră a făcut ca aici să
    fie amenajată şi o zonă de spectacole şi concerte. Este unică şi pentru că
    adăposteşte colonii din peste 8 specii de lilieci, aproape 40 de mii de lilieci
    sunt adăpostiţi aici în anumite perioade ale anului.


    De la Peştera Meziadului
    se poate urca spre Stâna de Vale la o altitudine de peste 1000 m, într-o
    depresiune străjuită de Munţii Vlădeasa şi Pădurea Craiului. Stâna de Vale este
    una dintre cele mai căutate staţiuni de odihnă din ţară şi este considerată
    drept perla turismului montan din Crişana. Este o destinaţie preferată şi de
    cei care practică sporturile de iarnă, aici existând pârtii de ski dotate cu
    instalaţii de transport pe cablu.


    În
    partea de nord a Munţilor Bihor, în zona Padiş, se află cea mai impunătoarea
    formaţiune carstică din România – Cetăţile Ponorului. Inegalabilă ca frumuseţe,
    dimensiuni şi complexitate şi-a preluat denumirea de la formaţiunile de
    suprafaţă, cu stânci imense ce dau senzaţia de ziduri de cetate. Arecel
    mai înalt portal de peşteră din ţară şi o lungime de 5 km. E preferabil ca cei care
    parcurg această peşteră să fie experimentaţi sau să fie însoţiţi de un ghid. Speologul Viorel Lascu, cu alte peşteri din Apuseni: Celebra
    Peşteră de la Scărişoara, cel mai mare gheţar subteran din Europa şi din lume,
    este deschisă tot timpul anului. Coborârea printr-un aven cu un diametru
    spectaculos de 40 de metri, jos sala iluminată după ce cobori câteva sute
    de trepte, gheaţa cu feeria şi lumina pe care o filtrează
    sunt o minunăţie. Sub acest gheţar, mai putin vizitabil, se află
    Peştera Pojarul Poliţei, o peşteră rezervaţie ştiinţifică cu
    ciorchini de formaţiuni şi discuri imense inedite pentru lumea cristalelor
    subterane. Tot în zona comunei Gârda putem vizita Peştera Poarta lui Ionele, o
    peşteră uşor accesibilă. Aici luăm cunoştinţă şi cu Cheile
    Ordâncuşii strâns săpate în calcar, cu versanţi spectaculoşi şi o
    zonă sălbatică în proximitatea şoselei. Pereţii calcaroşi găzduiesc multe
    peşteri, grote şi portaluri. Mai spre est, daca venim pe şoseaua care
    leagă Câmpeni de Alba Iulia, putem ajunge la Huda lui Papară, o peşteră
    amenajată pentru accesul vizitatorilor. Este o peşteră spectaculoasă
    cu un râu care iese pe sub o boltă imensă, cu colonii de lilieci şi o cascadă
    de 11 metri care se sparge sub un bolovan imens care, de multe ori, sperie
    vizitatorii. E bine ca atunci când sunt viituri să nu se intre în această
    peşteră.


    Huda lui Papară este cea mai lungă şi denivelată peştera din Munţii Trascăului.
    Aici hibernează cea mai mare colonie de lilieci din Europa. Este însă o peşteră
    periculoasă pentru că viiturile puternice o pot inunda.