Tag: speranta de viata

  • În ce ritm îmbătrânim?

    În ce ritm îmbătrânim?

    „Tinereţea se referă la optimism, la starea de bine şi la un scop pentru care să lupţi” – este crezul care a stat la baza activității Anei Aslan, una dintre cele mai proeminente figuri din medicina mondială, pionier al studiilor asupra longevității și geriatriei. Recunoscută pentru descoperirile sale în medicina anti-îmbătrânire, inclusiv pentru revoluționarul Gerovital H3, Ana Aslan a subliniat mereu importanța îmbătrânirii sănătoase, punând accentul pe prevenție și tratamente inovatoare, iar în anii ’50 a fondat Institutul Național de Geriatrie și Gerontologie care-i poartă numele, primul de acest fel din lume și care a devenit rapid un centru de excelență. Cercetările sale au pus accentul pe prevenție, tratamente anti-îmbătrânire și un stil de viață sănătos – concepte care sunt la fel de valabile și astăzi, iar moștenirea sa continuă să inspire noi generații de cercetători și medici să caute soluții pentru a menține sănătatea și vitalitatea oamenilor pe măsură ce aceștia înaintează în vârstă.

    Între aceștia se numără și prof.univ. dr.Luiza Spiru, președinta Fundației Ana Aslan Internațional, membră a unui grup de experți ai OMS care lucrează la redefinirea conceptului de îmbătrânire activă. Conform normelor internaționale, îmbătrânirea poate să înceapă după 65 de ani, dar realitatea este cu totul alta, spune Luiza Spiru – putem să îmbătrânim mai repede decât vârsta cronologică pe care o avem. Și, din păcate, adaugă ea, în plan mondial, ne confruntăm cu o adevărată pandemie a îmbătrânirii cerebrale precoce, datorită stresului cronic, anxietăților, depresiilor. Lipsa exerciţiului cerebral şi intelectual, sentimente negative ca ura sau egoismul conduc la apariţia timpurie a bolilor neuro-degenerative, explică prof.univ.dr. Luiza Spiru, care atrage atenția că sunt din ce în ce mai multe cazuri de tineri care îmbătrânesc precoce:

    “Am redefinit conceptul de îmbătrânire, sănătoasă, centrat pe individ. De ce? Pentru că individul nu trăiește independent, ci trăiește într-un ecosistem, trăiește înconjurat de stresori, viața pe care o trăiește așa îmbătrânește. Și atunci, această formă de abordare individuală, personalizată, holistică, dar cu soluții individuale, devine practic noua filosofie și noul concept abordat de Organizația Mondială a Sănătății, care va fi implementat peste tot în lume. Și acum, și România are această șansă să beneficieze de prevenție în ceea ce privește bolile cronice, pentru că încă stăm prost aici. Vorbind nu numai despre politicile internaționale, dar raportându-ne la ceea ce România are de făcut, are foarte mult de lucru. Și are foarte mult de lucru nu doar instruind echipele medicale și implementând această politică pentru îmbătrânirea activă și sănătoasă, dar educându-i și pe beneficiarii serviciilor medicale. O țară needucată din punctul acesta de vedere nu poate să se bucure de sănătate.”

    Educația este cheia într-o societate bombardată de stresori, insistă prof.univ.dr. Luiza Spiru. Acum avem la dispoziție și teste de sânge care evaluează diferiți markeri ai îmbătrânirii biologice și ne permit să știm cu ce ritm îmbătrânește o persoană sau dacă există un risc mai mare de a dezvolta o boală cronică, mai spune Luiza Spiru, care a vorbit despre factorii esențiali pentru longevitate:

    “În primul rând sunt reprezentați de ceea ce trăim în fiecare zi și cum ne asumăm, de fapt, viața. În plan individual înseamnă să ne pese de noi, să ne iubim. Multă lume spune, dar de ce să mă iubesc, aaa, să fiu egoist … Da, poți să fii egoist în sensul cel mai pozitiv. Înseamnă să-ți acorzi atenție, înseamnă să nu te duci la doctor doar atunci când nu mai poți. Depinde de fiecare dintre noi, dar eu o să spun întotdeauna că suntem ceea ce trăim în fiecare zi.

    Îmi doresc foarte mult ca România să fie pe harta “zonelor albastre” din lume. În 2021 am făcut un film cu Digi World în care am colindat câteva dintre zonele albastre ale României și am întâlnit centenari, oameni care au peste 99 de ani și care au istorii de viață greu de înțeles pentru tinerii din ziua de azi, pentru generațiile acestea care trăiesc într-o lume bombardată de informatic.

    Centenari care au trecut prin război, care au trecut prin tot felul de frustrări materiale și care nu s-au îndoit niciodată în fața vieții. Și care socializează și la adânci bătrânețe și care au activități intelectuale și care își cultivă creierul, chiar dacă nu știu că fac asta, până la peste 100 de ani. Care mănâncă sănătos, care se bucură de viață așa cum este ea chiar dacă au pierdut oameni dragi pe parcursul traseului lor prin această trecere prin lume și care se bucură de fiecare lucru pe care îl fac.

    Și care sunt fericiți când se trezesc dimineața, că pot merge, că se pot duce duminica la biserică și că toată viața lor au fost responsabili și și-au asumat responsabilități și le-au îndeplinit fără să clipească. Responsabilitatea este una dintre marile calități ale celor care au șansa să îmbătrânească activ și sănătos.”

    Speranța de viață este în creștere, inclusiv în România, ceea ce este un lucru foarte bun, însă este important ca îmbătrânirea să nu fie oricum. “Cu toții ne dorim să trăim mult, bine, să fim independenți din toate punctele de vedere, iar bătrânețea să nu aibă haine gri”, mai spune Luiza Spiru.

  • Speranța de viață în Uniunea Europeană

    Speranța de viață în Uniunea Europeană

     

    România are a treia cea mai mică speranţă de viaţă din UE cu o medie de 76,6 ani, arată datele publicate săptămâna trecută de Eurostat. În spatele țării noastre se situează numai Letonia cu o medie de 75,9 ani și Bulgaria cu 75,8 ani. În general, statele cu cea mai mică speranță de viaţă sunt cele din Europa de Est şi ţările baltice, în timp ce ţările din Marea Mediterană, Scandinavia şi Europa Centrală au cea mai mare speranţă de viaţă.

     

    Spania, țara UE cu cea mai ridicată speranță de viață

     

    Între cele 27 de state membre, Spania a înregistrat cea mai mare speranță de viață la finalul anului 2023, cu 84 de ani, în timp ce media Uniunii Europene s-a situat la 81,5 ani. Spania este urmată îndeaproape de Italia (83,8 ani) şi de Malta (83,6 ani). De altfel, 15 țări din blocul comunitar au o speranță de viaţă la naştere peste media UE, în timp ce 12 state se situează sub aceasta.

     

    Însă, potrivit acelorași date oferite de Eurostat, România a înregistrat cea mai mare creştere a speranței de viaţă din 2019 şi până în 2023 cu un avans de un an. Speranța de viață a mai rescut semnificativ și în alte cinici țări europene. Astfel, în spatele țării noastre se situează Lituania cu un avans de 0,8 ani, urmată de Bulgaria, Cehia, Luxemburg şi Malta, toate cu o creștere de 0,7 ani.

     

    Șase state au înregistrat un declin al speranței de viață

     

    De cealaltă parte se situează Austria şi Finlanda, state în care speranța de viaţă a scăzut la finalul anului trecut cu 0,4 ani. De asemenea, Estonia şi Olanda au înregistrat un declin al speranței de viață de 0,2 ani, în timp ce Germania și Grecia a scăzut cu 0,1 ani.

     

    Prin comparație cu 2019, an de referinţă pentru stabilirea comparaţiilor din cauza pandemie de COVID-19, 18 ţări din UE şi-au mărit speranţa de viaţă. Aceasta a rămas neschimbată în Spania și Croația și a scăzut în cele șase state membre enumerate mai sus.

     

    Schimbări ale speranței de viață la naștere în 2023 față de 2019 / Sursa: Eurostat
    Schimbări ale speranței de viață la naștere în 2023 față de 2019 / Sursa: Eurostat

     

    Femeile din România au o speranță de viață superioară celei a bărbaților

     

    În ceea ce privește situația pe sexe, datele Eurostat pentru 2022 arătau că femeile din Uniunea Europeană trăiesc în medie 83,3 ani, adică cu aproape 5,5 ani mai mult decât bărbații europeni (77,9 ani).

     

    Cele mai mari diferențe la acest capitol se înregistrează în Letonia, unde femeile trăiesc cu 10 ani mai mult decât bărbații, urmată de Estonia și Lituania, ambele cu o diferență de 8,7 ani și. Pe a patra poziție se afla România unde femeile trăiesc în medie cu aproape 8 ani mai mult decât bărbații.

     

    Speranța de viață a femeilor din UE comparată cu cea a bărbaților (2022) / Sursa: Eurostat
    Speranța de viață a femeilor din UE comparată cu cea a bărbaților (2022) / Sursa: Eurostat

    N

  • România, cel mai mare declin al populației în rândul statelor UE


    România înregistrează cea mai mare scădere a populației în termeni absoluți în rândul statelor UE, potrivit datelor Eurostat. Recensământul din 2021-2022 arată că țara noastă are cu peste un milion de rezidenți mai puțin față de 2011. Totodată, România deține zona cu cea mai mare creștere procentuală a populației, Ilfov – București, regiune care a înregistrat o creștere de peste 40% în ultimul deceniu.



    Recensământul din statele membre arată că România are a șasea cea mai mare populație din UE cu un total de 19,05 milioane de rezidenți, față de 20,1 milioane în urmă cu zece ani. Pe primele cinci poziții se situează Germania (83,2 milioane de persoane), Franța (67,9 milioane), Italia (59,0 milioane), Spania (47,4 milioane) și Polonia (37,0 milioane).


    Ponderea populației UE după numărul de rezidenți în cele 27 de state membre

    pondere-populatie-ue-2022-eurostat.jpg


    Madrid și Barcelona, cele mai aglomerate regiuni din UE



    Germania înregistrează și cea mai mare creștere a populației în termeni absoluți, cu peste trei milioane de locuitori mai mult față de anul 2011, în timp ce Malta are cea mai mare rată de creștere a populației (24,5%).



    Analiza datelor pe regiuni ale statelor UE indică cea mai mare creștere a populației au fost înregistrate în regiunea Ilfov-București (+40%), urmată de regiunea Wartburgkreis (+27%) din Germania, Luxemburg (+26%), regiunea malteză Gozo și Comino și regiunea franceză Guyane (+25%), dar și Malta (+24%).



    La polul opus, Bulgaria și Croația au cele mai mari scăderi ale populației cu 18 regiuni care au înregistrat un declin al populației cuprins între -17% și -25%. De altfel, recensământul indică creșteri ale populației în vestul și nordul Uniunii Europene și scăderi în est și sud.



    Astfel, rezultatele indică o creștere a populației în 16 țări din UE, cu Luxemburg (+26%), Malta (+24%) și Suedia (+10%) în fruntea celor 27 de state membre. Tot procentual, nouă țări din UE au mai puțin rezidenți față de 2011, cu cele mai mari scăderi în Bulgaria (-11%), Croația (-10%), Letonia (-9%) și Lituania (-8%).



    La nivelul regiunilor NUTS 3 (Nomenclatorul comun al unităților teritoriale de statistică) ale UE, două regiuni din Spania au înregistrat cel mai mare număr de rezidenți. Pe prima poziție se situează regiunea Madrid (6,7 milioane de persoane), urmată de regiunea Barcelona (5,7 milioane). Tot în Spania se află și regiunea cu cel mai mic număr de rezidenți – El Hierro (11.290). Aceasta este urmată de regiunea Evrytania (17.428) din Grecia și de regiunea Lungau (20.164) din Austria.

    Populația UE 1960-2022 exprimată în milioane de persoane

    populatie-ue-1960-2022-eurostat.jpg



    Speranța de viață din România, mult sub media UE



    Tot Eurostat a publicat date care indică o ușoară scădere a speranței de viață în toată Uniunea Europeană. Media la nivelul UE 27 este de peste 80 de ani, cu peste 7 ani mai mare decât în România unde speranța de viață este de 72,8 ani. De altfel, România și Bulgaria ocupă ultimele locuri în rândul statelor membre. În perioada pre-pandemică, speranța de viață a crescut constant în întreaga Europă, dar pandemia și efectele sale au dus la scăderea acestui indice. Sociologii se așteaptă la o revenire a creșterii a indicelui în următorii ani.



  • Scade speranța de viață în Uniunea Europeană

    Scade speranța de viață în Uniunea Europeană


    Speranţa de viaţă în Uniunea Europeană a scăzut anul trecut, după o perioadă lungă de creștere, arată datele publicate de Eurostat pe 7 aprilie, dată la care este marcată Ziua Mondială a Sănătății. Statisticile arată că speranţa de viaţă din UE a crescut în medie cu peste doi ani începând din anii 1960.



    România, printre țările cu cea mai mare scădere a speranței de viață



    Eurostat corelează cifrele cu efectele pandemiei de COVID-19, care a provocat o creştere a deceselor în toată Europa. În urma declanşării pandemiei, speranţa de viaţă la naştere a scăzut în marea majoritate a statelor membre ale Uniunii Europene, conform datelor disponibile pentru 2020, precizează Oficiul European pentru Statistică.



    În rândul celor 27 de state membre, cea mai mare scădere a speranței de viață a fost înregistrată în Spania cu o diferență de 1,6 ani în 2020, față de anul 2019. Spania este urmată la mică distanță de Bulgaria, care a înregistrat o scădere cu 1,5 ani a speranţei de viaţă. România, alături de Lituania și Polonia, au a treia cea mai mare scădere cu 1,4 ani.


    Media europeană nu este deocamdată disponibilă, deoarece Irlanda nu a comunicat până la acest moment datele sale statistice pentru anul trecut. În 2019, speranţa medie de viaţă din Uniune a fost de 81,3 ani.

    Evoluția speranței de viață în 2020 față de anul precedent (Sursa: Eurostat)

    speranta-de-viata-2020-eurostat.jpg



    Românii nu caută informații legate de sănătate pe internet



    Eurostat a publicat și date privind căutarea de informaţii online legate de sănătate. La acest capitol, România se situează pe ultimul loc din UE cu o pondere de 28% din populație care a efectuat astfel de căutări pe internet. Inedita în urma României se situează Bulgaria (29%), urmată de Italia (35% conform datelor din 2019) şi Polonia (43%).



    Țările cu cele mai multe căutări online a informațiilor legate de sănătate este foarte sunt Finlanda, unde 77% dintre cei cu vârsta între 16 şi 74 de ani au declarat că au căutat astfel de informații anul trecut, Olanda (76%), Danemarca (72%) şi Germania (70%).


    Media la nivelul UE este de 55%, ceea ce înseamnă că mai mult de jumătate dintre cetăţenii UE au căutat online informaţii legate de sănătate.



    1 din 5 europeni a efectuat o programare la medic online



    În ultimul deceniu, ponderea celor care au căutat online informaţii legate de sănătate a crescut în majoritatea statelor UE. Cehia (+41%) şi Cipru (40%), au înregistrat cele mai mari creşteri, urmate de Spania (+34%), Irlanda şi Croaţia (ambele cu +33%). România a înregistrat o creștere de doar 9% în ultimii 10 ani.



    Datele Eurostat mai arată că 20% din cetăţenii UE şi-au făcut online o programare la un medic generalist în 2020. De asemenea 13% din populația Uniunii a accesat alte servicii de sănătate via un site web sau o aplicaţie în locul unei vizite la spital sau la doctor, în timp ce 11% din cetăţenii UE şi-au accesat online datele stocate referitoare la starea lor de sănătate.

    Ponderea populației din statele UE care a căutat online informații legate de sănătate în 2020 (Sursa: Eurostat)

    cautari-online-info-sanatate-eurostat.jpg

  • Jurnal românesc – 08.08.2016

    Jurnal românesc – 08.08.2016

    O serie de
    ceremonii religioase vor fi organizate de Biserica Ortodoxă şi Biserica
    Catolică din România după sosirea în ţară a trupului neînsufleţit al Reginei
    Ana a României şi până la înmormântarea sa. Reprezentanţii Casei Regale a
    României, ai Patriarhiei Ortodoxe Române şi ai Arhidiecezei Romano-Catolice de
    Bucureşti au stabilit de comun acord ca marţi, 9 august, la sosirea trupului
    neînsufleţit al Reginei Ana a României în oraşul Sinaia, să bată clopotele
    tuturor bisericilor ortodoxe şi ale bisericii catolice din localitate, iar
    sâmbătă, 13 august, la scoaterea sicriului cu trupul neînsufleţit din Palatul
    Regal, să bată clopotele bisericilor ortodoxe din împrejurimi şi de la Catedrala
    romano-catolică Sf. Iosif din Bucureşti. Născută la
    Paris, în 1923, prinţesa Ana de Bourbon-Parma l-a întâlnit pe Regele Mihai la
    Londra, în 1947. Regina Ana a murit săptămâna trecută, pe 1 august,
    într-un spital din Elveţia, la vârsta de 92 de ani. Funeraliile vor avea loc
    sâmbătă, la Mânăstirea Curtea de Argeş, necropolă a capetelor încoronate ale
    României. În ziua înmormântării,
    în România va fi doliu naţional.




    PNL Diaspora solicită Guvernului să creeze
    un fond de urgenţă pentru finanţarea repatrierii corpurilor cetăţenilor români
    decedaţi pe teritoriul statelor de reşedinţă, dacă familia face dovada că nu
    poate suporta costurile. Ministerul Afacerilor Externe, prin şeful diplomaţiei
    Lazăr Comănescu, poate iniţia şi susţine o ordonanţă de guvern care să rezolve
    într-un timp foarte scurt această mare problemă a României, se arată într-un
    comunicat de presă. Sursa citată aminteşte că senatorul Viorel Badea,
    preşedinte al PNL Diaspora, a depus un proiect legislativ în acest sens în
    februarie 2014, blocat însă de majoritatea parlamentară.




    Poliţişti români participă la misiuni în
    patru staţiuni turistice din Bulgaria consiliindu-i pe românii aflaţi în
    vacanţă în această ţară, dar şi la acţiuni specifice, împreună cu colegii
    maghiari, pentru prevenirea faptelor ilegale specifice sezonului, atât în
    România, cât şi în Ungaria, informează IGPR. În Bulgaria, poliţiştii români au
    acţionat în Albena, Nisipurile de Aur, Balcic şi Nessebar, unde în luna iulie
    au acordat sprijin şi au consiliat peste 2.300 de români care au ales să-şi
    petreacă vacanţa pe litoralul Bulgariei. Pe de altă parte, în perioada 25 iulie
    – 21 august, poliţiştii arădeni şi cei din judeţul Bekes, Ungaria, beneficiază
    de schimb de experienţă, în cadrul celei de-a opta ediţii a acţiunilor comune pentru
    prevenirea faptelor ilegale specifice sezonului, atât în România, cât şi în
    Ungaria. Acţiuni similare comune cu colegii maghiari desfăşoară şi poliţiştii
    din Maramureş, dar şi cei din Bihor.




    România
    se află pe ultimele locuri în Uniunea Europeană în ceea ce piveşte speranţa de
    viaţă a cetăţenilor, un român trăind în medie 75 de ani, conform cifrelor
    Institutului Naţional de Statistică pentru anul 2015. Cei mai longevivi români
    sunt cei ce trăiesc în municipiul Bucureşti şi judeţul Vâlcea, cu o speranţă de
    viaţă de 77 de ani, urmate de judeţele Cluj, Braşov şi Sibiu, cu o speranţă de
    viaţă de 76 de ani. Pe ultimele locuri privind durata medie de viaţă sunt Satu
    Mare, Călăraşi, Giurgiu şi Tulcea, cu o medie de viaţă de 73 de ani. La nivelul
    Uniunii Europene, în 2014 România ocupa locul 26 în ceea ce priveşte speranţa
    de viaţă, cu o medie de 75 de ani, la egalitate cu Bulgaria.