Radio România Internațional

Tag: spitale regionale

  • Evaluarea activităților financiare din 2021 ale Băncii Europene de Investiții (BEI)

    Evaluarea activităților financiare din 2021 ale Băncii Europene de Investiții (BEI)

    Banca Europeană de Investiții a oferit sprijin
    pentru mai multe proiecte în România, inclusiv pentru construirea
    spitalelor regionale din Iași, Craiova și Cluj-Napoca.


    În plenul Parlamentului European,
    europarlamentarul Alin Mituță a declarat că per total, Banca Europeană de
    Investiții și-a făcut datoria în 2021, dar mai
    sunt câteva elemente care trebuie îmbunătățite cum ar fi : distribuția geografică echitabilă și transparentă a
    investițiilor, cu accent pe regiunile mai puțin dezvoltate sau prioritate
    pentru investițiile care contribuie la securitatea energetică.




    2021 a fost într-adevăr un an dificil, cu
    multiple crize provocate de pandemie. Banca Europeană de Investiții a jucat un
    rol important, sprijinind furnizarea de vaccinuri, infrastructura de sănătate
    și, bineînțeles, companiile care au fost grav afectate.

    Crizele, evident, nu
    s-au terminat și din contră, s-au multiplicat și de aceea avem în continuare
    nevoie ca BAI să fie în prim plan pentru a sprijini economia europeană și,
    evident, tranziția ecologică și digitală. Și, bineînțeles, avem în egală măsură
    nevoie de BEI să continue și să-și îndeplinească rolul tradițional de investitor
    în infrastructura și coeziunea Uniunii.

    Pentru toate acestea, cred că e necesar
    ca Banca Europeană de Investiții să dezvolte mai mult asistența tehnică în
    regiunile care au cea mai mare nevoie, de asemenea, să continue să acorde
    prioritate investițiilor în infrastructura de sănătate pentru a reduce
    inegalitățile dintre țări, să sprijine investițiile în tranziția și autonomia
    energetică atât în Uniunea Europeană, dar și în țările candidate care se
    confruntă cu mari probleme, așa cum este Republica Moldova, să investească în
    securitate alimentară, în agricultură și în zonele rurale. Sunt niște domenii
    care sunt de multe ori uitate și, bineînțeles, să asigure un nivel de
    transparență și etică în toate domen    iile.


  • CE, 900 de milioane de euro pentru construirea a trei spitale regionale, la Iaşi, Cluj şi Craiova

    CE, 900 de milioane de euro pentru construirea a trei spitale regionale, la Iaşi, Cluj şi Craiova

    În anul 2006, pe baza unor promisiuni făcute la admiterea României în structurile euroatlantice, au fost iniţiate studii pentru 28 de spitale de urgenţă, dintre care 8 regionale. Cel mai important argument: cheltuielile unui spital nou sunt mai mici cu 40% decât în spitalele actuale.

    Din păcate, după 13 ani de amânări şi ping pong cu vinovăţiile, suntem în situaţia de a pregăti 3 spitale regionale de urgenţă, care nu vor fi gata prea curând, deşi e vorba să fie construite şi dotate cu bani europeni.

    Ce spune comisarul pentru Dezvoltare al CE, Corina Creţu: Eu am negociat, împreună cu Guvernul României, în 2015, Programul Operaţional Regional, care prevedea construirea a 3 spitale regionale la Iaşi, Cluj-Napoca şi Craiova, cu 300 de milioane de Euro pentru fiecare spital în parte. Deocamdată s-au cheltuit 1,8 milioane de Euro pentru toate cele 3 spitale, pe studii de fezabilitate. Intre timp, dânşii au venit cu ideea unor spitale foarte mari, iar proiectul ajunge la 1,2 miliarde.


    Managerul Spitalului Judeţean de Urgenţă Cluj, Petru Suşcă, poate doar regreta: Spitalul regional la Cluj este foarte necesar a fi realizat, cât mai repede cu putinţă. Astăzi, noi funcţionăm în peste 30 de clădiri, mare parte dintre ele fiind construite între anii 1896-1904.

    Preşedintele Comisiei pentru Sănătate din Senat, Laszlo Attila, aşează bomboana pe colivă: In exerciţiul acesta financiar au fost alocate 150 milioane de Euro pentru cele 3 spitale regionale, dar studiile de fezabilitate actualizate arată că ne putem aştepta la costuri de peste 500 milioane de Euro pentru fiecare spital. Aceste sume vor fi solicitate în viitorul exerciţiu financiar, 2021-2017. Lucrările nu pot fi realizate cu sumele care ne stau acum la dispoziţie, motiv pentru care Guvernul a decis să suporte studiile de fezabilitate, proiectele şi tot ce înseamnă pregătirea construcţiilor care vor începe în următorul exerciţiu financiar.

    Problema este că 7 din 10 spitale româneşti sunt construite înainte de 1900, majoritatea în sistem pavilionar, ceea ce îngreunează actul medical şi creşte costurile de administrare.


  • Spitale regionale din bani europeni

    Spitale regionale din bani europeni

    România trebuie să acceseze cât mai mulți bani pentru sănătatea românilor din cei 43 de milioane de euro destinate țării noastre în următorul exercițiu financiar al Uniunii Europene. Cel mai important obiectiv este construirea spitalelor regionale cu fonduri europene, cel puțin cele trei spitale care au fost programate la: Cluj-Napoca, Iași și Craiova, bani europeni care pot veni pentru construcția unor spitale noi, bine dotate, cu circuite moderne, fără risc de infecții intra-spitalicești. A doua direcție de a atrage bani europeni va fi reabilitarea, modernizarea unor spitale clinice, unviersitare, județene deja existente.

    Cristian Bușoi: Uniunea Europeană nu este perfectă, dar Uniunea Europeană dă României bani pentru dezvoltare și oferă românilor libertatea de a circula, de a trăi și de a munci oriunde în acest minunat continent. Vom lupta să aducem câți mai mulți bani europeni, cel puțin cei 43 de miliarde de euro din acest exercițiu financiar, pentru a crește subvenția în agricultură către media europeană, pentru a reabilita tehnic 500.000 de apartamente, pentru a duce accesul la gaz în toate orașele din România, pentru 20.000 de burse Erasmus pe an, pentru cadastrarea tuturor proprietăților din România pe bani europeni. Pentru mine cel mai important proiect va fi construirea cu bani europeni a spitalelor regionale. În ultimii 30 de ani nu s-a construit niciun spital nou în România. 60.000 de români mor în fiecare an de cauze care ar putea fi evitate dacă sistemul de sănătate ar funcționa.

    Sunt 473 de milioane de euro din care și entități din România pot face proiecte si marele program de cercetare al Uniunii Europene din care capitolul sănătate are la dispoziție pentru perioada următoare 9.7 miliarde de euro. Aici este o oportunitate foarte mare ca universități, institute de cercetare din România în parteneriat cu entități similare cu alte țări europene să poată aduce bani europeni, in afară de cei care sunt deja alocați României, direct de la Bruxelles, și care pot susține și dezvolta cercetarea medicală din România.


  • Fonduri europene pentru România

    Fonduri europene pentru România

    Comisia Europeană a adoptat un program de
    investiţii de patru miliarde de euro pentru 25 de proiecte de infrastructură de
    mare anvergură din zece state membre. Proiectele acoperă mai multe domenii
    importante precum sănătate, transporturi, cercetare, mediu şi energie. Între
    acestea, patru proiecte majore din România, care au în vedere îmbunătăţirea
    transportului în Bucureşti, protecţia mediului şi o mai bună gospodărire a
    apelor, vor beneficia de finanţare europeană de aproape două miliarde de euro.


    Astfel,
    fonduri în valoare de un miliard de euro vor contribui la modernizarea centurii
    rutiere a Bucureştiului, prin extinderea mai multor segmente ale acesteia. Alte 97 de milioane de euro vor finanţa
    lucrări în cadrul magistralei 2 de metrou, incluzând linii noi şi material
    rulant. De asemenea, 603 milioane de euro vor sprijini protecţia şi
    reabilitarea zonei foarte frecventate de turişti a litoralului Mării Negre din
    judeţul Constanţa. Proiectul include lucrări de
    consolidare a falezelor, reumplerea plajelor cu nisip, măsuri de conservare a
    biodiversităţii, precum şi echipamente de monitorizare.


    De asemenea, Uniunea
    Europeană va investi peste 135 de milioane de euro în sisteme mai bune de apă
    potabilă şi de ape reziduale în judeţul Timiş. 15.000 de
    locuitori vor fi racordaţi la reţeaua de apă potabilă şi aproape 380.000 de
    oameni vor beneficia de apă potabilă de o calitate mai bună.


    Comisarul european
    pentru politica regională, Corina Creţu, declară că un impediment în calea
    atragerii mai multor fonduri europene pentru proiecte din România a fost cel
    legat de schimbarea priorităţilor şi de lipsa de coordonare. Oficialul european
    a salutat, însă, faptul că în perioada 2007-2013, România a înregistrat o bună
    absorbţie de fonduri, iar unele întârzieri au fost recuperate.


    Corina Creţu: Sunt
    mulţumită de modul în care au fost folosiţi banii europeni, de pildă în
    domeniul întreprinderilor mici şi mijlocii. Sunt mulţumită de faptul că s-a
    evitat dezangajarea de fonduri, prin schimbarea Programului Operaţional
    Regional, care a permis achiziţionarea de ambulanţe în toate judeţele ţării.
    Singurul meu regret este că la finalul mandatului meu nu ştim care va fi soarta
    celor trei spitale regionale şi nu avem alte proiecte de infrastructură
    rutieră; vorbim de ţara care înregistrează cele mai multe cazuri de mortalitate
    pe autostrăzi.


    Comisarul european şi-a exprimat speranţa ca la nivelul
    Comisiei să se primească spre analiză cât mai repede proiectele vitale pentru
    România, printre care cele pentru spitalele regionale şi proiectele mai multor autostrăzi.
    Potrivit CE, în perioada 2014 – 2020,
    peste 250 de proiecte majore au primit finanţare din partea Uniunii Europene.
    Contribuţia UE la aceste proiecte se ridică la 31 de miliarde de euro, care
    reprezintă jumătate din valoarea lor totală.





  • Politica de coeziune a UE, în dezbatere la Cluj-Napoca

    Politica de coeziune a UE, în dezbatere la Cluj-Napoca

    Comisarul european pentru politică regională, Corina Crețu, a participat, luni, la Conferinţa comisiei COTER din cadrul Comitetului European al Regiunilor (CoR) pe tema “Susţinerea şi dezvoltarea unei politici de coeziune eficiente pornind de la autorităţile locale şi regionale din Uniunea Europeană” găzduită de Cluj-Napoca.



    Oficialul european și-a exprimat dorința ca autoritățile locale să aibă acces la fondurile europene mai ușor, iar guvernele să nu mai îndrepte banii europeni conform propriilor interese.



    Corina Crețu: Guvernele nu trebuie decidă mereu unde merg fondurile europene



    “Sper ca în viitoarea perioadă de programare guvernele să înţeleagă că nu întotdeauna pot decide din capitale unde, cât, cum pot să investească la nivel local. Eu cred că primarii şi cei care locuiesc aici ştiu cel mai bine nevoile cetăţenilor şi de aceea încurajăm ca fondurile europene să fie concentrate în mare parte în mâna celor care sunt reprezentaţi direct de cetăţeni, pentru că şi-au dezvoltat capacitatea administrativă şi ştiu exact care sunt nevoile cetăţenilor. (…) Sperăm ca în următoarea perioadă de programare, tot mai multe state să ofere management direct în fonduri europene pe tot parcursul procesului de elaborare, de la proiectarea programelor până la implementarea acestora”, a spus Corina Creţu.



    Comisia Euopeană, pregătită pentru finanțarea spitalelor regionale



    Comisarul european a dat ca exemplu disputa privind construirea spitalelor regionale în România şi a afirmat că lipsa inițiativei de a demara construirea acestora nu se datorează oficialilor de la Bruxelles, deoarece Comisia Europeană și-a manifestat disponibilitatea pentru găsirea unor soluţii.



    “Beneficiarul este Ministerul Sănătății. Dacă Guvernul decide să răspundă afirmativ solicitărilor dumneavoastră (de la Cluj – n.r.), ale celor de la Craiova şi de la Iaşi, de a avea în responsabilitate directă realizarea spitalelor regionale, noi suntem gata să schimbăm Programul Operaţional Regional. Nu este corect să dai vina pe Bruxelles pentru că, din punctul nostru de vedere, important este ca investiţiile să se facă, nu cine este beneficiarul final al acestor investiţii”, a spus comisarul.



    Viitorul cadru bugetar european



    În cadrul întâlnirii de la Cluj a fost abordată și tema viitorului cadru bugetar multianual. Corina Crețu a subliniat că România are experiența necesară pentru a nu mai pierde fonduri europene pe viitor:


    “Depinde de toate ţările, inclusiv de România, să valorifice toate oportunităţile care i se oferă şi să se pregătească foarte bine pentru perioada 2021-2027. Sunt deja 12 ani de când România este stat membru al UE. După părerea mea, a acumulat suficientă experienţă pentru a avea cele mai bune rezultate din 2021 încolo, dar şi pentru a nu mai avea scuze dacă vor continua să apară probleme legate de pierderea banilor europeni.”



    Comisarul a mai amintit că țara noastră va beneficia de 31 de miliarde de euro din fondurile politicii de coeziune, cu 8% mai mult față de bugetul aflat în vigoare, conform propunerii înaintate de Comisia Europeană.


  • Condiţie pentru finanţarea europeană în vederea construirii spitalelor regionale

    Condiţie pentru finanţarea europeană în vederea construirii spitalelor regionale

    Spitalele regionale de la
    Craiova, Iași și Cluj ar putea fi construite acum și nu în anul 2020, cu o
    singură condiție, Guvernul României să solicite acest lucru Comisiei Europene.
    Comisarul Corina Crețu a răspuns, în scris, interpelării făcute de europarlamentarul
    Marian Jean Marinescu,     cel care ne oferă acum detaliile:



  • Absorbția fondurilor europene rămâne redusă în România

    Absorbția fondurilor europene rămâne redusă în România

    România are o miză foarte mare în negocierea viitorului Cadru Financiar Multianual datorită faptului că este un beneficiar net de fonduri europene, iar păstrarea politicii de coeziune și a politicii agricole comune vor reprezenta obiective primordiale pentru România. Cu toate acestea rata de absorbţie a fondurilor europene de către România este una joasa declara europarlamentarul Cristian Buşoi.

    Rata de absorbție a României este extrem de joasă. Și într-un context general al țărilor UE rata absorbției este destul de joasă pentru că precedentul cadru financiar s-a încheiat mai târziu, însă România are o rată foarte joasă și nu dă semne că ar putea să accelereze absorbția. Cadrul Financiar Multianual trecut s-a încheiat cu o rată rezonabilă, dar asta pentru că pe final foarte multe proiecte făcute pe bani naționali au fost decontați din fonduri europene pentru că se puteau încadra din punct de vedere al criteriilor. A fost o largă deschidere și înțelegere la nivelul oficialilor și oamenilor tehnici din Comisia Europeană pentru a mai putea crește gradul de absorbție. În realitate, marile proiecte pe care ni le-am dorit a le face pe bani europeni – infrastructură, autostrăzi, căi ferate – nu au fost îndeplinite și nici acum nu dăm semne. În ceea ce mă privește, urmăresc cu îngrijorare problema spitatelor regionale făcute pe bani europeni, cele trei. Și aici suntem extrem de întârziați. În opinia mea, sănătatea este una dintre primele două-trei teme majore ale României. Cred că ar fi fost extrem de important pentru încrederea României în rândul instituțiilor europene, inclusiv în contextul alegerilor europene din 2019, dacă aceste proiecte ar fi început și dacă oamenii ar fi vizualizat că în acest exercițiu financiar am fi avut primele trei spitale regionale construite după căderea comunismului.


  • Probleme la accesarea fondurilor europene

    Probleme la accesarea fondurilor europene

    În prima sa vizită la
    Bruxelles de la preluarea mandatului, premierul social-democrat Viorica Dăncilă
    s-a întâlnit cu înalți oficiali europeni. Marţi, șeful executivului de la
    București a discutat cu comisarul european pentru politică regională, Corina
    Creţu    , despre problema absorbţiei întârziate a fondurilor europene. Oficialul
    european a avertizat, din nou, că autorităţile de la Bucureşti trebuie să
    grăbească şi să simplifice procedurile pentru folosirea banilor europeni.

    România riscă să piardă sute de milioane de euro

    2018
    este un an crucial pentru absorbţia fondurilor care vin de la Bruxelles, iar
    România riscă să piardă sute de milioane de euro, a spus Corina Crețu. Ea a
    adăugat că autorităţile române sunt conştiente de acest pericol şi au decis să
    ia noi măsuri.

    Corina Creţu: Am convenit împreună că este necesară o
    acţiune conjugată, urgentă, pentru abordarea riscului de absorbţie, pentru că,
    în primul rând, avem pe Programul Operaţional Regional un risc de pierdere de
    peste 800 de milioane de euro. Doamna prim-ministru a luat decizia de a institui
    un grup de lucru pentru a accelera simplificarea procedurilor şi absorbţia
    fondurilor UE în România şi am decis ca şi eu, în calitate de comisar european,
    să am un reprezentant al meu.

    Unul dintre cele mai mari riscuri de
    pierdere a fondurilor europene este la construcţia celor trei spitale regionale
    de la Iaşi, Cluj- Napoca şi Craiova,     proiect
    început în urmă cu trei ani, dar care a rămas mult în urma termenelor stabilite.
    Corina Creţu: Timpul zboară, aprobarea acestor proiecte
    s-a făcut în iulie 2015. Până în 2018, lucrurile s-au mişcat foarte greu şi
    singura certitudine, din păcate, este că Guvernul României împreună cu
    autorităţile din Iaşi, Cluj, Craiova au stabilit amplasamentele.

    Până
    luna viitoare ar fi trebuit să fie terminate studiile de fezabilitate, însă din
    cauza întarzierilor, a fost convenit un nou calendar cu un prim termen în
    octombrie, pentru ca lucrările de construcţie să poată fi începute anul viitor.
    Dacă nici acest ultim calendar nu va fi respectat, riscul de a pierde finaţarea
    europeană creşte exponenţial. Statele membre trebuie să respecte o aşa-numită
    regulă de dezangajare, conform căreia Comisia poate retrage fondurile dacă nu
    sunt cheltuite timp de trei ani după ce au fost alocate autorităţilor
    naţionale. Astfel, dacă lucrările nu sunt finalizate şi plăţile nu au fost
    efectuate integral în perioada de eligibilitate, adică până în anul 2023,
    acestea nu mai pot fi rambursate de către Comisie. Reamintim
    că, pentru perioada 2014-2020, Comisia Europeană a pus la dispoziţia României
    peste 20 de miliarde de euro pentru investiţii în economie, iar până acum au
    intrat în ţară sub 5% din bani.

  • Fondurile europene şi proiectele eligibile

    Fondurile europene şi proiectele eligibile

    Comisarul european
    pentru politici regionale, Corina Creţu, este în România pentru discuţii cu autorităţi naţionale
    şi regionale despre
    priorităţile Comisiei Europene şi despre absorbţia fondurilor comunitare.

    La
    Bucureşti şi Iaşi, Corina Creţu a inclus în program întâlniri cu
    membri ai Comisiilor de afaceri europene din Parlamentul României, cu ministrul
    Sănătăţii, cu europarlamentari români şi cu primari, dar şi participarea, alături de
    vicepremierul Vasile Dâncu, la conferinţa Oraşul meu în Europa noastră,
    provocări curente pentru dezvoltarea urbană durabilă şi rolul fondurilor
    Uniunii Europene.

    Într-un
    interviu pentru Radio România, oficialul de la Bruxelles a spus că rata de absorbţie a fondurilor comunitare în
    România din bugetul pentru 2007-2013 este de 88,7%. În schimb, potrivit Corinei
    Creţu, deocamdată, din cele 22 de miliarde de euro care îi revin pentru
    perioada 2014-2020, România nu a accesat niciun ban, pentru că încă nu sunt
    finalizate instituţiile care se ocupă de absorbţia fondurilor comunitare şi nu
    e clarificat nici rolul Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice.

    Corina
    Creţu: Pentru exerciţiul bugetar 2014- 2020 avem 22 de miliarde, dar acum
    suntem, încă, în faza în care se pun în practică instituţiile de certificare,
    de mecanism de control şi de management a fondurilor europene, după care
    speranţa noastră este că vom putea primi în ritm accelerat facturi. Ştiu că
    s-au început lucrări pe cont propriu de către beneficiari şi se aşteaptă
    realizarea acestor instituţii pentru a se putea transmite în mod oficial la
    Comisie facturile pentru lucrările efectuate.

    La Iaşi, comisarul Corina
    Creţu, însoţită de ministrul Sănătăţii, Vlad Voiculescu, a discutat, între
    altele, despre pregătirile pentru construcţia din bani europeni a trei spitale
    regionale. Un interes aparte este acordat regiunii de nord-est a României,
    pentru că este cea mai
    săracă din Uniunea Europeană!

    Corina Creţu: Pentru această perioadă, 2014-2020,
    această regiune va avea un buget de 1,18 miliarde de euro în cadrul Programului
    Operaţional Regional, reprezentând aproape 20% din suma locală alocată de
    Fondul Regional în România. Sperăm ca noii aleşi locali să înveţe din lecţiile
    trecutului şi să putem să demarăm proiecte importante şi să pregătim proiecte
    importante pentru următoarea perioadă.

    Accesarea fondurilor europene s-a
    dovedit, după aderarea României la Uniunea Europeană, în 2007, mult mai
    complicată decât şi-ar fi putut imagina cineva. Dezinteresul, hăţişul
    birocratic sau deturnarea de bani comunitari au fost tot atâtea impedimente în
    realizarea unor proiecte locale şi regionale. Or, o mai bună accesare a acestor
    fonduri nu ar fi decât benefică românilor.