Radio România Internațional

Tag: Spitali

  • Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 04.08-10.08.2024

    Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 04.08-10.08.2024

    Interconectoru di gazi anamisa di Românie și Sârbie
    Ministrulu românu ali Energhie, Sebastian Burduja, simnă, stâmâna aesta, deadun cu ministrulu a Mademilor ş-ali Energhie ditu Sârbia viținâ, Dubravka Dedovic Handanovic, Memorandumul di Achicâseari ti Proiectul di Adrari a Interconectorlui di Gazi anamisa di Românie şi Sârbie. Dauli vâsilii va s-adarâ gaireț ta s-ahurheascâ s-lu adarâ di anlu ți yini ș-va s-hibâ bitisit pânâ di 2028. Proiectul easti unâ jgllioatâ mari ti anvârtușarea a securitatillei energheticâ a daulor vâsilii ş-ti integrarea reghionalâ a pâzărlor, pritu diversificarea a călliurlor di zaire/psunsirillei. Uidisitu cu ministrulu Burduja, pritu aestâ investiţie, tuț româñilli va s-veadâ hâiri: unâ pâzari cama competitivâ, ți va s-ducâ la un pâhă ma ñic ti consumatori, securitati energheticâ, tindearea a sistemilor energhetiți şi fâțearea ma largâ a zairelui. Proiectul va s-conecteadzâ sistemlu di transportu a gazilor naturali dit Sârbie cu magistrala BRUA dit Românie.

    Yiatrisi loati di poliție preventiv ti vâtâmari minduitâ di ninti
    Instanța apruche câftarea a procurorlor ti loarea di poliție, preventiv, ti 30 di dzâli, a dauâ yiatrisi di la un spital ditu București, acuzati că lu vâtâmarâ pi unu pacientu internatu la terapie intensivâ. Anchetatorlli dzâcu că pacientul di 54 di añi, eara pi halâ multu lai, avea intratâ tu stop cardio-respirator, dicara âlli ñicurarâ dinapandica doza di noradrenalinâ, unâ substanţâ di thimelliu tu terapia intensivâ, cu rolu di țâneari a tensiunillei arterialâ. Tu idyiul dosar fu acuzatâ ş-unâ asistentâ medicalâ ti mârtirie mincinoasâ. Procurorlli dișcllisirâ unu dosaru penalu ti infracţiunea di vâtâmari calificatâ, dicara, tu apriru, apruchearâ unâ hâbari di la unâ asistentâ medicalâ a spitallui ti moartea a 17 pacienţâ tu kirolu 4-7 di apriru tu secţia ATI.
    Reacția a autoritățlor la plândzerlli tu ți mutreaști actili di arușinari a featiloru tu mediulu universitaru
    Chivernisea di București apufusi s-alâxeascâ nomlu tu ți mutreaști actili di arușinari a featilor ș-da izini la plândzeri anonimi / iu nu s-cunoaști numa şi s-aproachi misuri ți s-aibâ angâtanu di victimi. Easti reacția a autorităţlor la catastisili raportati tu kirolu ditu soni tu mediulu universitaru ditu Românie – iu studenti di ma ninti adusirâ tu spaţiulu publicu acuzaţii ti trei profesori universitari, iara ti niscânțâ furâ dișcllisi și dosari la poliţie. Unlu di elli, Alfred Bulai di la SNSPA, fu scosu di pi scamnul di cumânduseari a facultatillei, anda alanțâ doi – Dorin Ştefan Adam di la Universitatea di Arhitecturâ di Bucureşti şi Marius Pieleanu di la SNSPA, câftarâ elli singuri s-hibâ scoși ditu activitati. Kirolu di consultari publicâ ti proiectul a Ministerlui a Educaţillei tu ți mutreaști nomlu a comisiilor di eticâ universitarâ fu faptu ma lungu pânâ tu dzuua di 23 di augustu. Uidisitu cu documentul, reclamaţiile ti abuzuri i âncâlcări a nomlui pot s-hibâ dusi ş-anonim (fârâ s-hibâ cânâscutâ numa) la registratura ali instituţie universitarâ.

    Unâ nauâ ediţie a programlui ‘Start Up Nation – România’
    Executivlu apruche, gioi, unâ nauâ ediţie a programlui ‘Start Up Nation – România’, ți ari unu bugetu di aproapea 450 di miliuni di evradz ti nai ma multu ținți añi. Programlu ari dauâ componenti: unâ di acțes la cursuri di formari ti tinirlli sum 30 di añi, iara daua easti ti ațelli ți au 30-35 di añi ți vor s-adarâ unâ emburlâki. Start Up Nation easti ti tinerlli antreprenori, cata cum ș-ti ațelli ți bâneadzâ tu zoni oarfâni i facu parti ditu categorii cu ma pțânâ tihi. Proiectul easti coordonat di Ministerlu ali Economie, iara ministrul di resortu, Radu Oprea, dzâsi că, estanu, va s-da ma mulțâ pâradz ti cathi partițipantu andicra di añilli di ma ninti. 80% suntu fonduri evropeani şi 20% di la bugetlu di stat.

    Unâ nauâ ediție a festivallui UNTOLD
    Cluj-Napoca, tu arațili-ascâpitata ali Românie, s-dizvârteaști unâ nauâ ediţie a festivallui UNTOLD. Tu ațeali patru dzâli di festival, cama di 250 di artişțâ ditu Românie şi ditu tutâ lumea va s-da conțerti pi ațeali optu sțeni a evenimentului. Prit elli ari ș-cântâtori multu cânâscuț ți au cântatâ ș-ma ninti tu Românie, cata cum leghenda pop rock Lenny Kravitz ică DJ-lu Salvatore Ganacci, ama și niscânțâ ți yinu ti prota oarâ aua, cum easti britaniclu Sam Smith i Burna Boy – singurlu artistu africanu ți avu dauâ evenimenti sold-out, doi añi arada, pi London Stadium. UNTOLD, festival ți easti pi locul 3 tu clasamentul a aților 100 nai ma mărli festivaluri, adunâ cathi anu fani ditu tuti kioșili a lumillei.

    Bilanțu di etapâ ti sportivii româñi la Agiocuri Olimpiți
    România lo, pânâ tora, la Agiocuri Olimpiți di vearâ di Paris, optu nișeñi – trei di malmâ, patru di asimi ş-unâ di bâcâri. Malmâ amintarâ anotătorlu David Popovici la 200 meatri liberu, canotorlli Andrei Cornea şi Marian Enache la diplo vâsli masculinu şi echipajlu femininu di optu plus unâ (Maria Magdalena Rusu, Roxana Anghel, Ancuţa Bodnar, Maria Lehaci, Adriana Adam, Amalia Bereş, Ioana Vrînceanu, Simona Radiş, Victoria Ştefania Petreanu). Asimea u loarâ Ancuţa Bodnar şi Simona Radiş la diplo vâsli femininu, Ioana Vrînceanu şi Roxana Anghel la diplo rami femininu, Gianina van Groningen şi Ionela Cozmiuc la diplo vâsli femininu – categorie lişoarâ, halterofila Mihaela Valentina Cambei, la categoria 49 kg. Tu soni, bâcârea u lo David Popovici la 100 meatri liberu.

    Autor: Corina Cristea
    Apriduțearea: Aurica Piha

  • Misuri ti sistemlu medicalu

    Misuri ti sistemlu medicalu

    Dumenea a sânâtatillei easti unlu di lucârli ți lâ aduți cripări a româñilor, dupâ cum s-veadi dit antribărli bâgati a duñeauâllei. Birocrațií ţi nã stuhineadzã, spitali veclli, cabineti medicali fârâ echipamentili di prota thesi, yiațrâ ți llia pâradz di la oamiñi, ți condiționeadzâ actulu medicalu, concursuri calpuzani ta s-acațâ locări di lucru ti manageri, lucri ancupârati multu ma scumpu, țiva nu easti xichi dit ți, profesionalu, u ari numa di comorbidităț a sistemlui sanitar românescu. Pi ninga tuti aesti, di multu chiro s-fați unâ dealihea hemoraghií di cadri medicali. Cu tuti că, tu añilli dit soni, yiațârilli llia tutu ahânțâ pâradz cumu ațelli dit ascâpitata ali Evropâ, mulțâ fugu nica tu xeani, anda llia di creaști numirlu a horloru și a câsâbadzlor ți nu au yiațrâ.



    Tamamu stâmâna aesta, managerlu a Spitallui Clinic di Cilimeañi Dr. Victor Gomoiu di București, Maria Enescu, scoasi tu migdani catandisea di la camera di gardă ali unitati medicalâ, xichea di personalu “multu mari” ș-asistentili ți suntu câpâiti. Xichea di cadri medicali, dzâc nica oamiñilli dit sistemu, fu faptâ ma lai di dânâsearea a oamiñiloru ţi lipsea s’hibã bâgaţ pi lucru – misurâ dit unã pachetã ma mari, pufisit/ apufusitu di chivernisea PSD-PNL ta sâ scadâ deficitlu/ xikea bugetarã.



    Presa deadi tu padi, ama, că, tu un an anda s-adarâ alidzeri europarlamentari, locali, leghislativi și prezidențiali, politițieañilli știu s-u adarâ ma dulți hapca amară ți tut elli u deadirâ. Premierlu suțialu-democratu Marcel Ciolacu dzâsi, gioi, că unâ prioritati/ un lucru di amprotusa a echipâllei executivâ easti andridzearea cușia a criparillei a yiațrâloru rezidenţâ cari loarâ examenlu di spețialitati tu inșita-a anlui ți tricu. “Ari vârâ 4.500 di yiațrâ tu cari cratlu român investi suti di miliuni di evradz şi lipseaști s-nâ asigurpisim că elli va s-armânâ tu vâsilií. Ti ahtari lucru, tu chirolu ți yini, ministerlu a Sânâtatillei şi ministerlu a criștearillei/diveloparillei lipseaști s-actualizeadzâ listili cu locărli di lucru, ţi suntu libiri şi s-yinâ tu Chivernisi cu năi memorandumuri di scuteari la concursu a aluștor. Lu plâcârsescu, tutnâoarâ, ş-ministerlu a Finanţilor s-lucreasdzâ deadun cu noi ta s-andridzem ma ayoñea aestu lucru.” — dzâsi protlu ministru, tu ahurhita a protâllei şedinţâ di Chivernisi di estanu.



    Memorandumurili ahurhiti di dauli ministeri tu ți mutreaști scutearea la concursu a locărilor di lucru dit sânâtati pot s-hibâ aprucheati stâmâna ți yini — dzâsi, tutu gioi, ministurlu a Sânâtatillei, Alexandru Rafila, șoțu di partidu cu premierlu. Ași, cathi unitati sanitarâ va s-poatâ s-andreagâ concursuri ti acâțarea a thesilor libiri di yiatru i asistentu medical. Dit opozițií, USR dzâsi că ari unâ xichi di cama di 20.000 di asistenţâ ş-personalu medicalu auxiliar şi di vârâ 8.000 di yiațrâ, tu tutâ vâsilia.


    Autoru: Bogdan Matei


    Armãnipsearea: Mirela Biolan (Sima)




  • Creaşti zorea ţi s’bagă pi spitali

    Creaşti zorea ţi s’bagă pi spitali

    Creaşti, diznău, zorea ţi s’bagă pi spitalili ditu România, maxusu pi secțiile di terapie intensivă distinati ti pacienţălli cu Covid-19, iu naima pţănu cama di ună ñille di locuri disponibili suntu aproapea acutotalui acăţati. Autoritățli facu timbihi că suntu tut ma multi persoani infectati cu coronavirusu cari au ananghi di spitalizari. Numirlu aluştoru creaşti, cathi dzuuă, cu ndauă suti, iara spitalili agiungu s’hibă paracălbălăki. Situaţia easti ndilicată şi di alăncearea a născăntoru fucurini di coronavirus tru spitali i secţii non-COVID, cum easti, cazlu tru ma multi zoni a văsiliillei. Him tu mplină dalgă patru a pandemiillei, iara România nregistreadză ñilli di cazuri di infectari tru cathi dzuua, nai ma multi București. Ma multu, luni eara cama di 200 di localităț tru tută văsilia iu incidența a cazurlor di COVID-19 ditu aesti ditu soni 14 di dzăli năstriţea 3 cazuri la ñillea di bănători. Uidisitu cu datili oficiale, aproapea 16 di persoane ditu ună sută testati au rezultatu podzitivu. Yeaţărlli suntu găilipsiţ di evoluţia a pandemiillei şi di turlia tru cari va s’ţănă cheptu sistemlu sanitaru multu stuhinatu şi tru dăldzăli di ma ninti. Directorlu medicalu a Institutului Matei Balş ditu Capitală sumlinie, la Radio România, că giumitate ditu români nu au niţi ună turlie di protecţie dinintea a SARS-CoV-2, nu suntu vaccinaţ şi niţi nu tricură pritu lăngoari.



    Adrian Marinescu exighiseaşti cari easti situația, tora, tru spitali: “Tru gheneralu, tru prima parti a dzuuălei, locurli pi cari aprăftăsimu s’li eliberăm pritu pacienţălli cari s’externeadză suntu ună ş’ună acăţati di alţă pacienţă cari aşteaptă dupu evaluarea faptă tru Camera di gardă şi suntu, tutunăoară, internaţ. Aestu lucru s’faţi cata di ună stămănă. Nă minduimu ţi va s’facă tru stămâñili ţi va s’yină. Easti limbidu că tuti spitalili va s’lipsească s’agiută cu apaturi, şi nu spunu maş ti ateali di la ATI, apaturli, nghenearalu, ti pacienţii cu COVID”. Yeaturlu și spusi găilipsearea că sezonlu araţi va s’bagă problemi tru atea ţi mutreaşti arăspândearea a variantăllei Delta, ma contagioasă, cari zñiipseaşti şi a cilimeañiloru.



    Spicialiştilli scot tru migdani ună turlie constantu importanţa ti tiñisearea meatrili di protecţie sanitară şi ti vaccinari. După unu kiro lungu tru cari ritmolu di administrari a vaccinurloru fu multu scădzut, tru dzălili ditu soni s’nregistrează ună lişoară creaştire. Datili a autorităţilor spunu că evoluţia a campaniillei di vaccinare s’faţi tu hăvaia a unui ritmu multu ma alertu di creaştiri a numirlui di noi infectări cu coronavirus, cari luni fu cu 80% ma mari andicra di aoa şi ună stămână. Cifrele ofiţiale spunu, tutunăoară, că aproapea tuti decesili nregistrate di itia a infectarillei s-feaţi la persoani nivaccinate i cu schemă incompletă di vaccinare. Ditu ahurhita-a campaniillei di imunizari tru România, tru 27 di andreu 2020, aproapea 5,3 miliuñi di persoani s-vaccinară cu schema completă, multu sumu scupolu pripusu di autorităț ti meslu yismăciuni, cari eara di cama di dzaţi miliuñi di persoani.


    Autoru: Daniela Budu


    Armânipsearea: Taşcu Lala




  • Cllimari tră responsabilitati

    Cllimari tră responsabilitati

    Pandemia aduţi zñie la tutu ma multi persoani tiniri, ţi nu au comorbidităţ, nica şi ditu arada-a cilimeañiloru, a deapoa autorităţli au tu prota thesi ascăparea a oamiñiloru, aestă turlie lă oară a româñiloru ministurlu a Sănătatillei, Vlad Voiculescu. Tu aţea ditu soni işeari publică, el lli-avu ningă năsu directorllii a născăntoru spitali mări di Bucureşti, tra s-anvărtuşeadză idheea căţe catandisea easti tu piriclliu s-agiungă critică ma s-nu aibă ună responsabilizari di partea a bănătorloru. Naua dalgă a pandemiillei di Covid -19 aputruseaşti pritu putearea di contaminari şi capaţitatea ta s-aducă zñie şi tu arada-a născăntoru lumăki ditu bănătorllli ţi canda eara ma pţănu ică ici tu piriclliu ta s-hibă agudiţ di lăngoarea a viruslui.



    Ia ţi spusi Vlad Voiculescu: “Vă aduţeţ aminti că, tu ahurhita-a crizăllei, atumţea cându să zbura ti unu pacientu, eara dimăndati public comorbidităţli. Şteamu că aestu virus aduţi kindinu a oamiñiloru cari au pănă tu aţea oară născănti comorbidităţ. Emu ghini, videmu tora şi oamiñi sănătoşi, cari nu maşi că agiungu s-hibă internaţ tu spitalu, că adară nica şi turlii greali a lăngoarillei. Videmu tutunăoară şi cilimeañi. Di tuţ pacienţălli cu turlii critiţi, ma multu di unu cirecu suntu intubaţ, aesta andicra di ahurhita-a pandemiillei, cându proporţia-a formiloru severi şi critiţi eara cabaia ñicurată.”



    Yeaturlu Andreea Moldovan, secretaru di stat tru ministerlu a Sănătatillei, spusi că s-agiumsi pi isapea ţi spuni ună crişteari a numirlui di infecţii cu SARS-CoV-2 la cilimeañilli pi ilikia ñică, pănu di 10 añi. Ea cundille simasia mutrinda tiñisearea a meatriloru sanitari tru dizvărtearea-a huzmeţloru comuni tru cari suntu mintiţ cilimeañilli. Ministurlu Voiculescu dimăndă un şingiru di apofasi, ntră cari suplimentarea-a paturloru la terapie intensivă tru născănti spitali. Ministerlu ari naeti, tutunăoară, s-ñicureadză zorea ţi easti tora tu unităţli di aprukeari urgenţili pritu redirecţionarea-a cazurloru cătră unităţ spitaliceşti cari nu deadiră până tora serviţii di urgenţă. Directorlli di spitali năpoi spusiră aţea ţi oamiñilli raţionali, imuni la mesajili false, conspiraţionisti, ştiu ctandisea că: sistemlu di sănătati easti cabaia ncărcatu, iara personalu easti stuhinatu cu lucărlu.



    Yeaturlu şef al UPU-SMURD Bucureşti, Bogdan Opriţa, cundille ananghea că oamiñilli s-colaboreadză şi s-facă vaccinlu. Bogdan Opriţa: “Ari căbilea căţe, cara numirlu a pacienţăloru va s-crească, atumtea numata va s-avemu crivăţ la ATI, numata va s-avemu crivăţ cu oxigen. Cara tru a daua dalgă, iuva la 50% ditu pacienţă avea turlii lişoari şi putea s-ducă acasă, tora zori easti s-dămu cali la 10% ditu pacienţă. Aproapea tuţ pacienţălli au ananghi di oxigen şi au ananghi di oxigen tru debitu mari. Pi ningă aestă dalgă, cari reprezintă ună creaştiri, avem şi pacienţălli ţi nu putem s-ll-alăsămu nanăparti, dimi s-nu avemu ngătanu di elli. Ordinlu a ministurlui tră sănătati apufuseaşti multu limbidu că lipseaşti s-avemu ngătanu dauli cătigurii di pacienţă, ăţe cătu mul;ti apaturi s-avemu la ATI, eali tutu va s-umplă. Până când nu va s-aibă ună colaborari din partea a bănătorloru, cătu multi apofasi s-lomu, nu va s-putemu s-agiundzemu tu capu tu isihie”. Ari şi hăbări buni: campania di vaccinari s-duţi ninti tu un ritmo cari poati s-bagă tru practico scupolu a imunizarillei ti 10 miliuñi di româñi pănă tu yismăciunu.



    Autor: Stefan Stoica


    Armânipsearea: Taşcu Lala





  • Tra spitale şi yiatra

    Tra spitale şi yiatra

    Lugursiti tra profesionalismu, ama niifharistusiti di condiţiile di palteari şi di ateali di lucru, tut ma multi cadri medicali aleg tra s-fugă dit vasilie. Datili suntu ma mult di gailipseari — dit anlu 2007, anlu di integrari ali Românie tru Uniunea Europeană, cama di 43 di n’il’i di specialişti caftara documenti cari s-lă da izini să-si faca zanatea tru xinătati, după ti statlu român hargiui cama di 3 miliardi şi giumitati di lei tra nvitarea a lor. A deapoa exodlu pari s-nu-l’i danasească – cara tru un an 3000 di yiatra intră tru sistem, 3500 ş-dipun actele tra s-fugă nafoară. Consecinţa a aistei catastisi-România ari masi giumitati dit yiatarl’i di cari ari ananghi.




    Cifrili fura parastisiti di ministurlu Vlad Voiculescu, cari dimanda şi una strategie cari s-lă da furn’ia a yiatarlor s-armănă tru vasilie. Planlu acata tru isapi meatri tra yinitorl’i patru an’i. Vlad Voiculescu: Spitalili s-ampulisescu cu una ixichi cabaia mari di personal şi localităţ multi cari nu au yeatru di familie. Motivarea a personalui medical tra sa-si faca zanatea tru România spuni, tutunaoara tra bagarea tru lucru a nascantor politit di salarizare cari s-aiba la thimel’iu performanţi şi rezultati, darea facilităţli tra sa-si faca zanatea tru locuri izolate, darea a nascantor stimulente financiare.”




    Ministurlu Vald Voiculescu nica spusi că pana tora s-au fapta jgl’ioati tra una tin’ie di cafi mes ma bună a lucratorlor dit sănătati, managerl’i a spitalilor suntu evaluaţ ma corectu, a deapoa concursurli suntu ma transparente prit tipusearea a tutaloru ipotisilor pi platforma online a guvernului. Planlu, elaborat di Ministerlu a Sănătatil’ei cu agiutorlu ali Administraţie Prezidenţiala şi a Organizaţiil’ei Mondiala a Sănătatil’ei, pruveadi bagarea tru lucru a nascantor meatri cari s-ducă la una tin’ie di cafi mes corespunzătoari a personalui medical, condiţii buni di lucru şi posibilităţ di dezvoltari profesională.




    Proiectul ti adrari trei spitale reghionale, un nău nom a rezidenţiatlui, ma multă transparenţă tra organizarea şi acceslu la concursurli dit sistemlu sanitar, deadun cu crişterli tra tin’iili di cafi mes, s-aradapsescu anamisa di pruviderli ali strateghie. Tamam tru dzua anda fu lansată strateghia, guvernul român simna un acordu cu Banca Europeană di Investiţii, tru valoari di 1 miliuni ş-giumitate di euro, paradz cari va s-hiba ufilisiţ tra angajarea a experţalor cari va s-ndreaga tuti documentili ti suntu ananghi tra finanţarea şi construcţia a treiloru spitale reghionale – Iaşi, Cluj-Napoca şi Craiova. Ateali 3 unităţ va s-facă parti dit un singir di 8 spitale reghionale, acatati tru isapi tru Strateghia ali Românie tra sectorlu a sănătatil’ei şi tru Programlu Operaţional Reghional tra perioada 2014-2020.



    Autor: Corina Cristea


    Armanipsearea: Tascu Lala