Radio România Internațional

Tag: Spitzenkandidat

  • David-Maria Sassoli, ales preşedinte al PE – priorităţi anunţate

    David-Maria Sassoli, ales preşedinte al PE – priorităţi anunţate

    Parlamentul European s-a reunit la Strasbourg în prima sa sesiune după alegerile din luna mai. Aceasta a fost dedicată alegerii noii conduceri a legislativului, dar a fost marcată și de evenimentele de la Strasbourg, unde Consiliul European a decis pe cine propune pentru principalele funcții din UE.

    Italianul David Sassoli este noul președinte al Parlamentului European, după alegeri care au avut un final așteptat, dat fiind că Sassoli a avut de la bun început susținerea principalelor două familii politice, popularii și socialiștii. În vârstã de 63 de ani, Sassoli este un fost jurnalist care a lucrat pentru mai multe publicații și pentru Televiziunea Națională, RAI. A intrat în politică spre sfârșitul anilor 2000, când s-a alăturat Partidului Democrat din Italia. În 2009 a fost ales în Parlamentul European și a obținut noi mandate în 2014 și 2019. În 2014, Sassoli a fost ales vicepreședinte al Parlamentului European responsabil pentru politica mediteraneană și buget. În primul său discurs ca președinte al legislativului, David Sassoli a pledat pentru menținerea Europei ca un spațiu al democrațiilor și diversității, unde nu trebuie tolerate derapajele, și a notat că noul legislativ își începe mandatul într-un moment complicat, în care încep schimbări ale modelului economic care trebuie adaptat la realitățile lumii:

    Această legislatură a Parlamentului trebuie să interpreteze și să ajute la orientarea posibilelor schimbări necesare pentru ca Europa să devină mai puternică, mai modernă. Trebuie să readucem încrederea reciprocă între cetățeni și instituții, trebuie să o aducem din nou în realitate, și pentru asta avem nevoie de ambiție maximă și de curaj maxim, pentru a face față marilor provocări ale schimburilor, schimbările climatice, schimbări la nivelul justiției sociale, Guvernul politicilor migratorii, schimbările la nivelul creșterii locurilor de muncă, oportunităților echitabile și a drepturilor pentru toți.

    David Sassoli a fost ales la o zi după ce Consiliul European, în urma unor deliberări care au durat trei zile, a decis pe cine susține pentru cele mai importante patru funcții europene – președinte al Comisiei, președinte al Consiliului, șef al diplomației europene și președinte al Băncii Centrale Europene. În condițiile în care președințiile Comisiei și Consiliului au revenit PPE și Renew Europe, alegerea unui membru al grupului socialiștilor în fruntea Parlamentului creează premizele unei majorități confortabile care să valideze nominalizările Consiliului. Acesta a fost, însă, ținta unor critici dure chiar din partea unor reprezentanți ai familiilor politice care și-au împărțit principalele funcții din UE.

    Eurodeputații au fost nemulțumiți de faptul că șefii de stat și de guvern reuniți în Consiliu nu au ținut cont de așa-numitul sistem Spitzenkandidat, al candidaților cap de listă. Șase astfel de candidați au participat din aceste poziții la campania pentru euro-parlamentare și existau așteptări ca unul dintre ei să fie propus pentru funcția de președinte al Comisiei, ceea ce nu s-a întâmplat.

    Parlamentul va trebui să valideze, cu votul majorității eurodeputaților, propunerea Comisiei. Teoretic aceasta poate fi respinsă însă, deși grupurile parlamentare s-au pronunțat în favoarea menținerii sistemului cu Spitzenkandidat, majoritatea au vorbit și despre necesitatea stabilității, ceea ce sugerează că numărul necesar de voturi va fi asigurat.


  • Viziunea despre viitor a candidaţilor pentru funcţia de preşedinte al Comisiei Europene

    Viziunea despre viitor a candidaţilor pentru funcţia de preşedinte al Comisiei Europene

    Alegerile care vor avea loc în statele membre UE pe 26 mai vor duce la o configurație a Parlamentului European care ar putea conta mult și pentru desemnarea următorului președinte al Comisiei Europene. Principalele grupuri din Parlamentul European au desemnat câte un așa Spitzenkandidat, propunerea lor pentru următorul președinte al Comisiei Europene. Continuăm, în cadrul rubricii de astăzi, prezentarea candidaților.

    Funcția de președinte a Comisiei Europene este deținută, în prezent, de un reprezentant al Partidului Popular European, formațiunea cu cea mai mare pondere în Parlament. Marile familii politice europene speră să reușească să desemneze, în baza rezultatelor alegerilor, viitorul președinte, motiv pentru care au desemnat câte un așa-numit Spitzenkandidat. Nu este obligatoriu ca viitorul președinte al Comisiei să facă parte din familia politică cu cei mai mulți parlamentari, mai ales că statele membre au un cuvânt greu de spus și există semnale că acestea intenționează să joace un rol decisiv. Până atunci, însă, cei șase Spitzenkandidaten sunt în campanie și au participat, recent, la o dezbatere de la Bruxelles unde o absență notabilă a fost cea a grupului extremei drepte și euroscepticilor, care se estimează că va primi un număr semnificativ de voturi la alegeri. Printre temele cele mai importante adoptate în cadrul dezbaterii se numără schimbările climatice, politicile sociale europene, gradul de integrare a statelor membre. Daneza Margarethe Vestager este propunerea ALDE pentru Comisie.

    Europa este cel mai bun loc în care se poate trăi în prezent, în special dacă ești femeie. Am reușit să realizăm foarte multe, ceea ce nu înseamnă că totul este așa cum trebuie. Avem de lucru. Să luptăm împotriva schimbărilor climatice, să gestionăm tehnologia, să creăm societăți în care este respectat statul de drept și cetățenii își pot asigura necesarul.


    Manfred Weber, candidatul Partidului Popular European, își dorește o schimbare de optică la nivelul Comisiei:

    O Europă care este apropiată de oameni, o Europă căreia îi pasă de problemele concrete care-i preocupă pe oameni, o Comisie a oamenilor, pentru asta vreau să lucrez. Actualul președinte al Comisiei, Jean-Claude Juncker, și-a numit Comisia, atunci când a format-o, Comisia ultimei șanse. Cred că a făcut o treabă bună. Eu îmi doresc să numesc următoarea Comisie nu Comisia ultimei șanse ci Comisia unui nou început, a unei noi epoci de disponibilitate, deschidere, optimism, în care să arătăm lumii că putem obține atât de multe, ca europeni, împreună.

    Candidatul socialiștilor, Frans Timmermans, consideră că Europa trebuie reformată:

    Cred că pentru a salva și a întări Europa trebuie să o reformăm în mod fundamental. Este timpul ca marile companii să înceapă, în sfârșit, să plătească taxe, e timpul să introducem salariul minim pe economie în fiecare stat membru, e timpul să avem egalitate de plată între femei și bărbați, e timpul să punem capăt violenței împotriva femeilor în Europa, e timpul să impunem statul de drept în fiecare stat de drept așa ca toată lumea să respecte regulile, e timpul să punem criza climatică și sustanebilitatea în vârful listei următoarei Comisii.


    Alegerile pentru Parlamentul European se desfăşoară în intervalul 23 – 26 mai.


  • Viziunea despre viitor a candidaţilor pentru funcţia de preşedinte al viitoarei Comisii Europene

    Viziunea despre viitor a candidaţilor pentru funcţia de preşedinte al viitoarei Comisii Europene

    Principalele grupuri din Parlamentul European au desemnat câte un așa Spitzenkandidat, propunerea lor pentru următorul președinte al Comisiei Europene. Acesta va fi desemnat după alegerile europarlamentare din 26 mai.

    Șase dintre familiile politice europene au desemnat câte un așa-numit Spitzenkandidat, care teoretic ar urma să aibă prima șansă pentru a prelua conducerea Comisiei Europene în cazul în care grupul pe care îl reprezintă va obține cel mai mare număr de mandate. Nico Cue este candidatul Stângii Europene și e originar din Spania, de unde familia sa a fugit în Belgia din cauza dictaturii lui Franco. Nico Cue a descoperit, în Belgia, ce înseamnă solidaritatea europeană, iar aceasta este caracteristica principală pe care o vede în construcția europeană:

    Este această Europă a solidarității pe care am apărat-o când am fost responsabil sindical și această Europă doresc să o apăr în continuare. Din păcate, aceasta este și Europa evaziunii fiscale, a băncilor, o Europă care a ajuns să dea greș în ceea ce privește solidaritatea, așa că îmi doresc să avem o Europă a solidarității.


    Ska Keller, în vârstă de 37 de ani, a obținut până acum două mandate în Parlamentul European unde face parte din grupul verzilor, motiv pentru care lupta împotriva schimbărilor climatice reprezintă un punct important pe agenda sa.

    Multe merg greșit, de la criza climatică la austeritate la asaltul împotriva democrației și libertăților civile. Europa se zbate pentru a îndeplini promisiunile care au stat la baza sa, iar eu vreau să pledez pentru o Europă diferită. Una care protejează planeta noastră comună, singura pe care o avem, o Europă socială unde oricine își găsește o locuință decentă și are un salariu decent. Noi, ca verzi, luptăm pentru o Uniunea Europeană în care marile companii își plătesc corect partea lor, in care femeile sunt cu adevărat tratate ca egale, minoritățile sunt respectate și drepturile omului sunt protejate


    Cehul Jan Zahrdil este singurul spitzenkandidat din Estul Europei și face parte din grupul Conservatorilor și Reformiștilor, care vor ca Bruxellesul să aibă o putere mai mică decât în prezent:

    Cred că noile provocări ale secolulului 21 nu pot fi abordate cu o viziune veche și depășită a unei Uniuni tot mai integrate, care a fost gândită în urmă cu 50 de ani pentru alte vremuri, de aceea îmi doresc o Europă mai redusă, flexibilă și descentralizată. Îmi doresc o Comisie Europeană care își respectă toți membri indiferent că sunt mari sau mici, din Vest sau din Est, aș dori o Comisie Europeană care respectă guvernele naționale și cooperează cu ele, care nu li se opune, nu este condescendentă cu ele, nu le ține lecții – pe scurt, aș vrea să avem o Uniune Europeană care face mai puține, dar mai bine, și care este capabilă să găsească un nou echilibru între nivelul național și cel european.

    O absență notabilă la dezbatere a fost cea a grupului extremei drepte și euroscepticilor, care se estimează că va primi un număr semnificativ de voturi la alegeri; oricum, un rol important în desemnarea viitorului președinte al Comisiei va fi jucat și de statele membre.