Periodic promisă şi mereu amânată, adoptarea proiectului bugetului
de stat a fost reportată, din nou, pentru săptămâna viitoare. Guvernul PNL-USR PLUS-UDMR
afirmă că e un buget calculat pe un deficit în jurul valorii
de 7% din PIB, care va sprijini relansarea economică şi
va opri cheltuielile excesive şi nefundamentate din bani publici. În condiţii de
pandemie, cu cheltuieli foarte mari pentru sănătate, construcţia bugetară este
dificilă şi liderii coaliţiei guvernamentale au decis, luni, să amputeze din
cheltuieli. Ei au anunţat că pensiile nu vor mai creşte din septembrie, ci de
la 1 ianuarie 2022, iar bugetarii nu vor mai primi tichete de vacanţă anul
acesta. Ar putea fi eliminate şi unele gratificaţii, precum aşa-numitul spor
COVID, de 30% din salariul de bază, pe care-l primesc angajaţii din prefecturi.
Şi indemnizaţia de hrană pe care o primesc angajaţii de la stat ar putea fi
redusă. Alocaţiile copiilor vor rămâne neschimbate anul acesta și se ia în
calcul reducerea subvenţiei pentru transportul studenţilor.
Liderul PNL, ex-premierul
Ludovic Orban, a încercat să argumenteze acest pachet de măsuri, pe care unii
comentatori le numesc, deja, de austeritate: La baza creşterii punctului de
pensie stă formula care a existat, şi anume compensarea în proporţie de 100% a
pierderii puterii de cumpărare ca urmare a inflaţiei şi, de asemenea, creşterea
puterii de cumpărare prin creşterea punctului de pensie cu 50% din creşterea
salariului mediu brut pe economie. Nu se emit noi vouchere de vacanţă, pentru
că sunt vouchere de vacanţă care sunt valabile în continuare în cursul anului
2021.
Acest din urmă anunţ a nemulţumit suplimentar industria HORECA,
deja afectată de măsurile restrictive adoptate din cauza pandemiei. Pierderile
se ridică la circa 7 miliarde de euro, spune preşedintele Organizaţiei
Patronale a Hotelurilor şi Restaurantelor din România,
Daniel Mischie: Unităţile
din turism nu au nevoie de ajutor, unităţile din turism au nevoie să fi
despăgubite? Ne întrebăm de ce un sfert din locaţii nu mai redeschid astăzi. În
primul rând, lipsa resursei financiare şi în al doilea rând, lipsa de
predictibilitate. Noi suntem o industrie care reprezentăm 7% din forţa de muncă
activă a României. Sunt 400.000 de oameni care lucrează direct şi indirect
pentru această industrie. Reprezentăm 5% din PIB-ul României. Sunt trei luni în
care Guvernul ar trebui să găsească o soluţie să despăgubească pentru
restricţiile care au fost luate împotriva acestei industrii. Nu se întâmplă
lucrul ăsta. Nu sunt urgenţe mai mari, atât de mari, decât 400.000 de oameni
care aşteaptă un ajutor. La rândul lor, organizaţiile studenţeşti cer să
se renunţe la reducerea subvenţiei pentru transport, iar liderul PSD (în
opoziţie), Marcel Ciolacu, acuză coaliţia de incoerenţă şi de alocări arbitrare
de fonduri, doar pentru clientela politică.