Unul dintre cei mai mari sportivi ai
României a împlinit luni, 22 iulie,
frumoasa vârsta de 85 de ani. Este vorba de fostul canoist Leon Rotman, primul dublu
campion olimpic din istoria sportului românesc. L-am sunat şi l-am întrebat cum se mai simte:
Mulţumesc. În primul rând, vă mulţumesc de telefon. Bine,
cât de bine poate să fie un om la 85 de ani. Cu mici dureri pe la spate, pe la
un picior, cǎ am avut o entorsă anul trecut. E o vorbă care zice: <
simt viu.
Leon Rotman s-a născut în Bucureşti, pe 22
iulie 1934. La 15 ani, ucenic fiind la uzinele Timpuri Noi, a ajuns la sala
de lupte a clubului Flacăra, fiind una din speranţele categoriei 67
kg. În 1952, aflat pe malul
lacului Floreasca, a descoperit sporturile nautice. Peste puţin timp era membru al
secţiei de kaiac-canoe de la Dinamo Bucureşti. Şi-a convins repede antrenorii
că locul său este în ambarcaţiunea de canoe simplu. A obţinut repede o serie de
victorii pe plan naţional, astfel că a fost selectat în lotul care a
reprezentat România la Olimpiada de la Melbourne, din 1956. Trei din cele patru
medalii de aur decernate la canoe au revenit sportivilor români, care s-au
impus categoric în faţa adversarilor din Rusia şi Ungaria, la acea vreme
forţele dominante din sporturile nautice.
Leon Rotman: Nimeni nu s-a aşteptat, nici eu nu m-am aşteptat. Am fost
trimis în ultimul moment cu ideea că voi avea un loc II la zece mii de metri,
şi un loc, care o fi, la mia de metri. Am plecat ca de obicei în
ultimii ani, plecam primul şi ajungeam primul. Am
condus de la început până la sfârşit. Am avut cei mai puternici adversari, pe János
Parti, ungurul campion mondial în urmă
cu doi ani de zile la Macon şi pe sovieticul Ghenadi Buharin. Până la urmă i-am
lăsat să se bată între ei, eu m-am distanţat şi am avut curajul să mă uit în
ultima sută de metri şi să văd că i-am lăsat destul de bine în urmă. Am
terminat cursa cu vreo 70-80 de metri, bineînţeles aproape să mă urc pe mal, că
aşa era lacul de aşa natură, un lac natural. Am fost primit cu laude şi
cu aplauze de toată lumea. Seara am fost sărbătorit în satul olimpic, a doua zi
am avut mia de metri. Am fost condus prima
dată de cehul Karel Hadril, vreo trei patru sute de metri. A
fost singurul adversar care a sărit înaintea mea din start. Nu am fost speriat pentru că mi-am dat seama după ritm că
nu va ţine mai mult de patru sute de metri, ceea ce aşa a fost. Am condus. După
aceea am intrat în luptă cu István Hernek, vicecampionul mondial de la Macon,
din Franţa, tot ungur, şi lupta a fost între noi doi, în care am reuşit până la
urmă să îl bat cu o jumătate de barcă, ieşind tot primul.
A treia medalie de aur
obţinută de canoiştii români la Melbourne a fost adusă de Alexe Dumitru şi
Simion Ismailciuc, în proba de dublu, pe distanţa de 1000 de metri. Peste patru
ani, la Roma, canoiştii români n-au mai
câştigat decât o medalie. Performerul a fost, din nou, Leon Rotman, care s-a
întors din capitala Italiei cu un bronz câştigat la simplu, pe 1000 de metri.