Radio România Internațional

Tag: sportivi

  • Weekend sportiv

    Arcada Galaţi a obţinut prima sa
    victorie în grupele Ligii Campionilor la volei masculin. În Grupa E a
    competiţiei, joi, campioana română a trecut cu 3-2, acasă, de echipa cehă Lvi
    Praga. Marţi, în celălalt meci al grupei, formaţia italiană Civitanova a trecut
    de echipa belgiană Greenyard Maaseik cu 3-0, în deplasare. Civitanova conduce
    în clasament, cu 3 victorii. Peste o săptămână, Arcada va juca, în Belgia, cu
    Greenyard Maaseik. În optimile de finală ale Cupei Challenge la volei masculin,
    manşa întâi, Steaua Bucureşti a pierdut, în deplasare, în faţa echipei germane
    Giesen, cu 2 la 3. Jocul retur va avea loc joia viitoare, la Bucureşti.


    Clubul Sportiv Dinamo Bucureşti
    şi-a desemnat laureaţii anului 2023. Cele mai bune sportive dinamoviste ale
    anului sunt canotoarele Mădălina Bereş, Amalia Bereş şi Maria Lehaci Tivodariu.
    Cele trei componente ale lotului olimpic de canotaj al României au avut
    rezultate identice în 2023, mai exact câte 2 medalii de aur la Campionatele
    Europene de la Bled şi câte o medalie de aur şi una de argint la Campionatele
    Mondiale de la Belgrad.


    În weekend au loc partide contând
    pentru Superliga română de fotbal, etapa cu numărul 20. Vineri, două jocuri: FC
    Voluntari cu FC U Craiova şi Petrolul Ploieşti cu Rapid Bucureşti. Primul joc
    al zilei de sâmbătă are loc la Sibiu, între UTA Arad şi Farul Constanţa. Apoi,
    în Bănie este programat un derby studenţesc: Universitatea Craiova primeşte
    vizita echipei Politehnica Iaşi. Ziua se încheie cu meciul de pe Arena
    Naţională din Bucureşti, dintre FCSB şi Hermannstadt. Duminică sunt programate
    alte două întâlniri. Oţelul Galaţi joacă, în deplasare, împotriva Universităţii
    Cluj, apoi Sepsi Sfântu Gheorghe se va confrunta, acasă, cu CFR Cluj. Luni – ultimul
    joc al etapei, între ultimele două echipe din clasament: FC Botoşani – Dinamo
    Bucureşti. Conduce ierarhia Superligii FCSB, cu 38 de puncte. Urmează CFR, cu 33.


  • Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 16.04 – 22.04.2023

    Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 16.04 – 22.04.2023

    Volta a prezidentului Klaus Iohannis tru America Latină


    Prezidentulu Klaus Iohannis faţi până pi 26 di apriliu ună voltă tru America Latină, vizitele oficiale tru Brazilia, Chile şi Argentina avânda scupolu ta s’da silă a ligăturloru politico-diplomatiţi şi tru ma multe domenii di sinferu. Tru un comunicat, Administraţia Prezidinţială năpoi aduţi aminti că America Latină ancurpilleadză state membre ică tru proţes di aderari la OCDI, cu economii emergente, cari au contributu ică pot s’aibă contributu cabaia multu pi livelu global la securitatea alimentară, la aţea energetică ică climatică, la recuperarea economică post-pandemie şi dezvoltaria durabilă. Proţlli scupadz aluştoru vizite oficiale mutrescu şi prezentarea poziţiilor şi evaluărilor a Româniillei – ca stat membru ali Uniuni Europeane şi al NATO, viţină directă cu Ucraina — mutrinda polimlu paranomu nkisitu di Rusia tru văsilia viţină şi contracararia a efectilor aluştui. Brazilia condamnă invazia arusă ditu Ucraina, declară prezidentulu Luiz Inácio Lula da Silva, la conferinţa comună cu prezidintulu Klaus Iohannis.



    Tru arada a muabeţloru, şeflu a statlui român ălli părăstisi a omologlui a lui consecinţele aluştui polimu tru multiple planuri, di la criza arifugaţlor până la aţea alimentară ică energhetică. Klaus Iohannis năpoi spusi că Ucraina easti victima agresiunillei aruse, iara comunitatea internațională ari borgea s’ndrupască Kievlu tra s’amintă aestu polimu di eliberari a văsiliillei. Tu arada a lui, prezidentulu Lula da Silva spusi că, pi ningă ligăturli politice şi comerciale pi cari văsilia lui ţara li ari cu România, suntu importante şi ligăturli umane, tră aţea că tru Brazilia băneadză cama di 40.000 di cetăţeni di origine română. Atelli doi lidiri apufusiră şi ună diclaraţie comună mutrinda dizvoltarea a relaţiilor bilaterale anamisa di Brazilia şi România tru ma multi domenii. Vizita tru Brazilia s-bitisi tru Rio di Janeiro, iu șeful statului român avu muabeti cu reprezentanţăllii a autorităţilor locale și fu simnatu un memorandum di akicăseari cooperarea tru domeniile adaptarillei la alăxerli climatiţi, conservarillei biodiversitatillei şi ecosistemilor, catacum şi a kivernisearillei şi monitorizarillei pădurior.



    Misuri tră andruparea a fermierilor


    Fermierlli români zñiipsiţ di importurile di yipturi ieftine ditu Ucraina va s’llia di la buget un agiutor di 10 milioane di euro, apufuri, gioi, Guvernul di la București. Păradzlli s’adavgă la ateali 10 milioane di euro daţ până tora di Comisia Europeană. Păradzlli va s’hibă daţ a producătorilor agricoli ditu sectorlu a yipturloru ti hărgi cu dipozitarea tru spaţii a loru işiş ică la terţi a producţillei işiş di grnu ditu birikeatea a anlui tricutu. Fermierllii români, cari protestară, stipsescu că zñiili a lor agiungu la cama di 200 di milioane di euro, di itia a importurilor di yipturi ditu Ucraina, cari suntu ma ieftine cu aproapea 100 di euro pi tonă.


    Tru aestu kiro, Comisia Europiană dimăndă ti ună a daua pachetă di agiutoru tră fermieri, di 100 di milioane di euro, păradz cari va s’hibă ampărţăţ anamisa di ţinţi stati zñiipsiti – Polonia, Ungaria, România, Bulgaria și Slovacia. România armasi goala văsilie viţină cu Ucraina cari nica da izini ti importul di yipturi ucrainene. Polonia, Ungaria şi Slovacia nu dda izini ti intrarea di yipturi ditu Ucraina tra să-lli veaglle pi producătorlli locali, iara Bulgaria va s’bagă ună idyea misură pisti ndauă dzăli. Ungaria nu diadi izini şi ti importurile di ñeari şi ti niscănti produse ditu carni ditu Ucraina până la 30 di cirişaru. Di la Bruxelles, Comisia Europeană căftă a aţiloru patru state s’tragă mănă di la tuti misurle restrictive loate individual, misuri considirate di Bruxelles ca hiinda ilegale şi contrari cu tratatlu di adirari, ama şi acordulu di asociere simnatu anamisa di UE şi Ucraina.



    Moțiune simplă contra a ministrului ali Agricultură


    Moţiunea simplă contra a ministrului agriculturăllei, Petre Daea, nu fu aprukeată di diputaţ. Iniţiatorlli, USR şi Forţa Dreptei, lli-avea reproşeată al Petre Daea că easti direct responsabil di creastirea a păhadzloru la alimentili di thimelliu, ama maxus că nu amintă duri fonduri europeane tră fermierii români zñiipsiţ di importurile di yipturi ditu Ucraina. Ministrul agriculturăllei nu apruke stepsurli şi cundille că intervenţia a lui tru kivernisearea a crizăllei generate di yipturli ieftine ditu Ucraina dusi la repartizarea a protiloru fonduri europeane di agiutoru tră fermieri. Petre Daea diclară că stepsurli aduse au la thimelliu date reale, dialoglu cu reprezentanţii Comisiei Europeane fu continuu, susţănut şi dus tră s’yină tru agiutorlu a fermierilor, iara tru aţea ţi mutreaşti subvențiile di anlu aestu nu ari niţi un riscu ca fermierlli s’nu li amintă tru oara ananghi.



    Medalii tră sportivlli români


    România bitisi Europeanili di haltere ditu Armenia – compitiţie di calificari tră Jocurile Olimpiţi di Paris 2024 – pi prima poziție, cu 14 di medalii: 9 di malămă – trei amintati di Mihaela Cambei (cat. 49 kg), trei di Andreea Cotruţa (cat. 55 kg), iara trei amintati di Loredana Toma (cat. 71 kg), trei di asimi – ditu cari dauă amintati di Cosmina Pană la cat. 45 kg (smuls şi total), şi una di Valentin Iancu la cat. 55 kg (aruncat), respectiv dauă di brondzu – amintati di Valentin Iancu la cat. 55 kg (smuls şi total). România lo parti cu ună dilegaţie adrată ditu nauă sportivi, trei ficiori şi şasi feate, obiectivul hiinda amintarea patru medalii şi şase clasări pi locurli 4-6. Tut tru aestă stămână, sportivele ditu România amintară performanţe, răsplătite cu medalii, la Campionatele Europeani di alumte di la Zagreb, tru Croaţia.



    Autoru: Corina Cristea


    Armânipsearia: Taşcu Lala






  • Retrospectiva săptămânii 16.04 – 22.04.2023

    Retrospectiva săptămânii 16.04 – 22.04.2023

    Turneul
    președintelui Klaus Iohannis în America Latină


    Preşedintele Klaus Iohannis face până pe 26
    aprilie un turneu în America Latină, vizitele oficiale în Brazilia, Chile şi
    Argentina având scopul de a relansa relaţiile politico-diplomatice şi în mai
    multe domenii de interes. Într-un comunicat, Administraţia Prezidenţială
    reamintește că America Latină reuneşte state membre sau în proces de aderare la
    OCDE, cu economii emergente, care contribuie sau pot contribui în mod
    semnificativ la nivel global la securitatea alimentară, la cea energetică sau
    climatică, la recuperarea economică post-pandemie şi dezvoltarea durabilă.
    Principalele obiective ale acestor vizite oficiale vizează şi prezentarea
    poziţiilor şi evaluărilor României – ca stat membru al Uniunii Europene şi al
    NATO, vecină directă a Ucrainei – privind războiul ilegal declanşat de Rusia în
    ţara vecină şi contracararea efectelor acestuia. Brazilia condamnă invazia rusă
    din Ucraina, a declarat preşedintele Luiz Inácio Lula da Silva, la conferinţa
    comună cu preşedintele Klaus Iohannis.

    În cadrul convorbirilor, şeful statului
    român i-a prezentat omologului său consecinţele acestui război în multiple
    planuri, de la criza refugiaţilor până la cea alimentară sau energetică. Klaus
    Iohannis a reiterat că Ucraina este victima agresiunii ruse, iar comunitatea
    internațională are datoria să sprijine Kievul pentru a câștiga acest război de
    eliberare a țării. La rândul său, preşedintele Lula da Silva a afirmat că, pe
    lângă relaţiile politice şi comerciale pe care ţara sa le are cu România, sunt
    importante şi relaţiile umane, pentru că în Brazilia trăiesc mai mult de 40.000
    de cetăţeni de origine română. Cei doi lideri au adoptat şi o declaraţie comună
    privind dezvoltarea relaţiilor bilaterale între Brazilia şi România în mai
    multe domenii. Vizita în Brazilia s-a încheiat în Rio de Janeiro, unde șeful
    statului român a discutat cu reprezentanţii autorităţilor locale și a fost
    semnat un memorandum de înţelegere care vizează cooperarea în domeniile
    adaptării la schimbările climatice, conservării biodiversităţii şi
    ecosistemelor, precum şi al gestionării şi monitorizării pădurilor.





    Măsuri pentru sprijinirea
    fermierilor


    Fermierii români afectaţi de importurile de cereale
    ieftine din Ucraina vor primi de la buget un ajutor de 10 milioane de euro, a
    stabilit, joi, Guvernul de la București. Suma se adaugă celor 10 milioane de
    euro acordate până acum de Comisia Europeană. Banii vor fi acordaţi
    producătorilor agricoli din sectorul cerealelor pentru cheltuieli angajate cu
    depozitarea în spaţii proprii sau la terţi a producţiei proprii de grâu din
    recolta anului trecut. Fermierii români, care au protestat recent, acuză că
    pierderile lor se ridică la peste 200 de milioane de euro, din cauza
    importurilor de cereale din Ucraina, care sunt mai ieftine cu aproximativ 100
    euro pe tonă.

    Între timp, Comisia Europeană a anunţat un al doilea pachet de
    sprijin pentru fermieri, de 100 de milioane de euro, bani care se vor împărţi
    între cinci state afectate – Polonia, Ungaria, România, Bulgaria și Slovacia. România
    a rămas singura ţară vecină Ucrainei care mai permite importul de cereale
    ucrainene. Polonia, Ungaria şi Slovacia au interzis intrarea de grâne din
    Ucraina pentru a-i proteja pe producătorii locali, iar Bulgaria va introduce o
    măsură similară peste câteva zile. Ungaria a interzis şi
    importurile de miere şi de anumite produse din carne din Ucraina până la 30
    iunie. De la Bruxelles, Comisia Europeană a cerut celor patru state să renunţe
    la toate măsurile restrictive luate individual, măsuri considerate de Bruxelles
    ca fiind ilegale şi contrare tratatului de aderare, dar şi acordului de
    asociere încheiat între UE şi Ucraina.





    Moțiune
    simplă împotriva ministrului Agriculturii


    Moţiunea simplă împotriva ministrului
    agriculturii, Petre Daea, a fost respinsă de deputaţi. Iniţiatorii, USR şi
    Forţa Dreptei, îi reproşaseră lui Petre Daea că este direct responsabil de
    creşterea preţurilor la alimentele de bază, dar mai ales că nu a obţinut
    suficiente fonduri europene pentru fermierii români afectaţi de importurile de
    cereale din Ucraina. Ministrul agriculturii a respins acuzaţiile şi a menţionat
    că intervenţia sa în gestionarea crizei generate de cerealele ieftine din
    Ucraina a dus la repartizarea primelor fonduri europene de sprijin pentru
    fermieri. Petre Daea a declarat că acuzaţiile aduse nu se bazează pe date
    reale, dialogul cu reprezentanţii Comisiei Europene a fost continuu, susţinut
    şi dus pentru a veni în sprijinul fermierilor, iar în ceea ce privește
    subvențiile de anul acesta nu există nici un risc ca fermierii să nu le obțină
    la timp.



    Medalii
    pentru sportivii români


    România a încheiat Europenele de haltere din
    Armenia – competiţie de calificare pentru Jocurile Olimpice de la Paris 2024 -
    pe prima poziție, cu 14 medalii: 9 de aur – trei obţinute de Mihaela Cambei
    (cat. 49 kg), trei de Andreea Cotruţa (cat. 55 kg), iar trei câştigate de
    Loredana Toma (cat. 71 kg), trei de argint – dintre care două câştigate de
    Cosmina Pană la cat. 45 kg (smuls şi total), şi una de Valentin Iancu la cat.
    55 kg (aruncat), respectiv două de bronz – câştigate de Valentin Iancu la cat.
    55 kg (smuls şi total). România a participat cu o delegaţie formată din nouă
    sportivi, trei băieţi şi şase fete, obiectivul fiind câştigarea a patru medalii
    şi şase clasări pe locurile 4-6. Tot în această săptămână, sportivele din
    România au obţinut performanţe, răsplătite cu medalii, la Campionatele Europene
    de lupte de la Zagreb, în Croaţia.



  • România la Jocurile Olimpice: Sporturile care ne-au adus gloria

    România la Jocurile Olimpice: Sporturile care ne-au adus gloria

    Jocurile sportive nu au adus României decât şase
    medalii, dintre care patru la handbal, una la volei şi tot una la rugby. Cele
    mai multe medalii, de departe, au fost fost obţinute de gimnaste şi gimnaşti,
    care au urcat pe podium de 72 de ori, dintre care de 25 de ori pe cea mai
    înaltă treaptă. Prima prezenţă olimpică a gimnasticii româneşti s-a înregistrat
    în 1936, la Berlin. După 20 de ani, au venit şi primele medalii, de la Jocurile
    de la Melbourne. Elena Leuştean a câştigat bronzul la sol, la fel ca şi
    echipa feminină a României în concursul pe naţiuni. A urmat o medalie de bronz
    în 1960, la Roma, tot în întrecerea feminină a echipelor, după care am
    înregistrat o pauză de 16 ani. A venit apoi momentul Montreal, când Nadia
    Comăneci a uimit întreaga lume prin execuţiile sale şi a dat tabela de marcaj
    peste cap cu primele note de 10 din istoria gimnasticii. Nadia a câştigat, în
    total, 5 medalii olimpice de aur, dintre care trei la Montreal, la
    individual-compus, bârnă şi paralele, apoi două la Moscova, în 1980, la bârnă
    şi sol. O urmează Ecaterina Szabo, cu patru titluri olimpice, toate obţinute în
    1984, la Los Angeles, când s-a impus la sărituri, bârnă, sol şi cu echipa. Câte
    trei medalii de aur au obţinut Daniela Silivaş, Simona Amânar şi Cătălina
    Ponor. Silivaş a triumfat la Seul, în 1988, când s-a impus la paralele, bârnă
    şi sol. Amânar a câştigat la sărituri, în 1996, la Atlanta, apoi în 2000, la
    Sydney, s-a impus la individual-compus şi cu echipa. Ponor şi-a câştigat
    titlurile olimpice la Atena, în 2004, la bârnă, la sol şi cu echipa. La
    masculin, România a avut un singur campion olimpic – Marius Urzică. El s-a
    impus la Jocurile de la Sydney, în competiţia de la cal cu mânere.


    La mare distanţă, după gimnastică, vine canotajul, cu un
    total de 38 de medalii. Jumătate dintre acestea au fost însă de aur. România a
    participat pentru prima dată la întrecerile olimpice de canotaj în 1952, la Helsinki,
    şi până în prezent nu a lipsit decât o dată, la ediţia din 1956. Primele medalii au fost aduse de tricolori în
    1972, de la Jocurile găzduite de München. Atunci, echipajul de doi rame cu cârmaci, compus din Petre Ceapura,
    Ladislau Lovrenschi şi Ştefan Tudor, urca pe a treia treaptă a podiumului. În
    1976, la Montreal, au fost introduse primele probe feminine. Româncele nu au
    dezamăgit şi au urcat pe podium, tot pe
    a treia treaptă, la patru vâsle cu cârmaci. Următoarea ediţie a Jocurilor, cea
    de la Moscova, din 1980, a adus primul aur, prin Sanda Toma, la simplu vâsle.
    Din 1984 până în 2004, canotoarele din România au dominat competiţiile
    olimpice. Au fost aduse în ţară încă 17 medalii olimpice de aur, dintre care
    cele mai multe de la ediţia de la Los Angeles. Atunci, fetele au câştigat cinci
    titluri olimpice, iar băieţii, unul. Ultima victorie olimpică a canotajului
    românesc s-a înregistrat în
    2008, la Jocurile de la Beijing, în proba feminină de doi rame fară cârmaci.
    Campioanele s-au numit Georgeta Andrunache şi Viorica Susanu. Ultima medalie a
    fost bronzul câştigat de echipajul feminin de 8+1 la ediţia din 2016, de la
    Rio.


    După canotaj,
    urmează, în clasamentul nostru, atletismul, cu 35 de medalii, kaiac-canoe, cu
    34, apoi luptele, cu 33 de medalii. Dintre atleţi, singura sportivă din România
    care a câştigat două medalii olimpice de aur a fost Iolanda Balaş, la săritura
    în înălţime, în 1960, la Roma, şi în ’64, la Tokio. Dintre canoişti, se remarcă
    Ivan Patzaichin, cu patru medalii de aur şi trei de argint. S-a impus în 1968,
    în Mexic, la canoe dublu, pe 1000 de metri, alături de Serghei Covaliov, proba
    în care a învins şi în 1980, la Moscova, şi în ’84, la Los Angeles, alături de Toma
    Simionov. În 1972, la München,
    a câştigat proba de simplu, 1000 de metri. Dintre luptători, îi putem remarca
    pe Gheorghe Berceanu şi Ştefan Rusu, de la greco-romane. Berceanu, la 48 de
    kilograme, a câştigat aurul în 1972, la München, şi argintul, patru ani mai târziu, la Montreal. Tot la ediţia
    canadiană, Rusu a urcat pe a doua treaptă a podiumului la 68 de kilograme,
    categorie la care, la Moscova, în ’80, a triumfat.


  • Sport Club RRI – Sportivi în carantină

    Sport Club RRI – Sportivi în carantină

    Loturile olimpice ale României au reluat
    pregătirea centralizată. Aceasta se desfăşoară în condiţii speciale, respectându-se
    măsurile de combatere a infectării cu noul coronavirus hotarâte de autorităţi. Astfel, după ce au fost testaţi, sportivii
    au fost plasaţi in cantonamente în care regulile sunt stricte. Cei mai mulţi
    olimpici români se află în baza sportivă situată la Izvorani, la aproape 40
    de kilometri de Bucureşti. Printre ei se află şi gimnastul Marian Drăgulescu, multiplu
    campion mondial şi european, care a acordat un interviu colegilor de la Radio
    România Actualităţi.

    Mi-era dor
    de gimnastică, de sala de gimnastică, de toate echipamentele şi aparatura din
    sala de gimnastică. In schimb, este puţin dificil, pentru că după doua luni de
    autoizolare la domiciliu, acum, când s-au mai relaxat puţin măsurile, noi am
    venit in bază la Izvorani şi suntem carantinaţi aici, nu avem dreptul să ieşim
    din bază. Sunt foarte multe restricţii, mâncăm fiecare separat, în cameră, la
    casoletă… Sunt multe restricţii şi, după două săptămâni de autoizolare, chiar
    nu aveam nevoie de asta. Dar o să trec şi peste această perioadă. Mi-am păstrat forma fizică,
    musculatura… Şi psihic pot să spun că sunt OK, sunt motivat, am dorinţa de a
    face mişcare în fiecare zi. Măsurile astea mă deranjează, câteodată, aşa… Mă
    aşteptam să vin aici şi să fiu liber măcar în perimetrul bazei, dar nici aici
    nu se poate.


    Alături de Marian
    Drăgulescu, la Izvorani se află şi alţi componenţi ai loturilor olimpice
    române.     Sportivi de la
    gimnastică, de la judo, de la lupte, de la nataţie şi de la canoe. Mă aşteptam
    să fie mai mulţi sportivi, adică să fim în formula completă, din cei calficaţi
    pentru Jocurile Olimpice. S-a dorit a fi ca un cantonament al celor care sunt
    deja calificaţi, ca sa ne acomodăm unul cu altul, să facem schimb de
    experienţă. Ar fi trebuit să fim 130 de persoane. Și ar fi trebuit să vină şi
    cei care au şanse de calificare la Jocurile Olimpice…

  • Retrospectiva evenimentelor externe 2017

    Retrospectiva evenimentelor externe 2017

    Marile dosare de pe agenda UE


    Autorităţile de la Londra au lansat, în martie, la nouă luni după referendumul care a divizat Regatul, procedura de ieşire din UE. După luni de negocieri dure, Bruxellesul şi Londra ajung, în sfârşit, la un absolut necesar acord de etapă. În decembrie, Consiliul European a constatat că au fost înregistrate suficiente progrese privind negocierile pe cele trei teme principale: drepturile cetăţenilor europeni după Brexit, frontiera dintre Republica Irlanda şi provincia britanică Irlanda de Nord şi nota de plată pe care Londra trebuie s-o achite în urma divorţului. Urmează negocierile comerciale, despre care experţii spun că vor fi la fel de anevoioase. Imigraţia a rămas, şi în 2017, o temă de actualitate, chiar dacă numărul refugiaţilor care au luat cu asalt Europa a scăzut. Grecia şi Italia rămân supuse presiunii, iar mai multe state comunitare din Europa Centrală şi de Est, în special Ungaria, continuă să respingă sistemul de cote propus de Comisia Europeană. Afectată doar într-o mică măsură de presiunea refugiaţilor, Spania a trăit, spre finele anului, o tumultoasă atmosferă politico-socială, odată cu organizarea controversatului referendum privind independenţa Cataloniei. Pe 27 octombrie, Parlamentul catalan a proclamat unilateral independenţa regiunii, nerecunoscută de UE. Madridul a plasat Catalonia sub tutelă, a destituit Guvernul, a dizolvat Parlamentul regional şi a convocat noi alegeri regionale, în vreme ce preşedintele destituit Carles Puigdemont a fugit în Belgia. În materie de politică externă, UE a intrat intr-o nouă era a relaţiilor cu SUA, mult mai reci, după instalarea lui Donald Trump, şi a păstrat distanţa faţă de Rusia, mai ales pe fondul prelungirii sancţiunilor economice împotriva acesteia, din cauza implicării Moscovei în conflictul din estul Ucrainei. În schimb, un mare pas înainte este considerată finalizarea acordului comercial cu Japonia, a treia cea mai mare economie a lumii.



    În Europa, extrema dreaptă îşi continuă ascensiunea


    În 2017, alegerile care au avut loc în Franţa, Germania, Olanda şi Austria nu au făcut decât să confirme faptul ca extrema dreaptă câştigă din ce in ce mai mult teren. Anul acesta, partidele de profil au obţinut în lanţ scoruri istorice, chiar dacă nicio victorie naţională. În Franţa, lidera Frontului Naţional, Marine le Pen, a acces în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale din aprilie-mai, cu un număr de voturi aproape dublu faţă de cel obţinut de tatăl său, Jean-Marie Le Pen, în urmă cu 15 ani. Scrutinul a fost câştigat, cu 66% din voturi, de pro-europeanul de centru Emmanuel Macron. La conducerea mişcării En Marche!, înfiinţată cu doar un an înainte, el i-a îndepărtat pentru prima oară de la Elysée pe socialişti şi republicani. În Germania, după alegerile federale, Alternativa pentru Germania, formaţiune eurospcetică şi anti-imigraţie, a intrat în premieră în Bundestag, după ce a obţinut peste 12% din voturi. Partidul Libertăţii din Olanda (de extremă dreaptă), al lui Geert Wilders, a devenit, în martie, a doua forţă politică în Parlament, după liberali. Partidul Libertăţii în versiunea austriacă, cel mai vechi din familia naţionalistă europeană, a încheiat legislativele din octombrie cu 26%, un scor apropiat de recordul său. Rezultatul i-a garantat prezenţa în Guvernul condus de conservatorul Sebastian Kurz, care, la 31 de ani, a devenit cel mai tânăr premier din Europa. Deşi nu a fost deplin, succesul partidelor populiste, eurosceptice şi ostile imigraţiei accelerează recompunerea peisajului politic în spaţiul comunitar.



    Primul an al mandatului lui Trump


    Pe 20 ianuarie, miliardarul republican Donald Trump devenea preşedintele SUA, cu sloganul “America mai mai întâi”, însă suspiciunile de complicitate cu Rusia i-au umbrit debutul mandatului. Dovadă a manierei unice în care-şi conturează politica externă, el a destramăt bilanţul predecesorului său democrat Barack Obama, după ce SUA au părăsit sau au ameninţat că părăsesc mai multe acorduri internaţionale. Între acestea, Parteneriatul Trans-Pacific, semnat cu 11 ţări din regiunea Asia-Pacific, între care şi Japonia, Acordul climatic de la Paris şi actul constitutiv al Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO). Totuşi, recunoaşterea Ierusalimului drept capitală a statului Israel a fost, poate, cea mai controversată decizie a neconvenţionalului preşedinte. Măsura a fost aproape unanim criticată de partenerii occidentali ai SUA şi a provocat un val de proteste în Orientul Mijlociu. De asemenea, pe tot parcursul anului, Trump a avut un discurs foarte agresiv faţă de ceea ce a numit “regimul brutal de la Phenian”, pe fondul obişnuitelor teste balistice ale Coreei de Nord.



    Atacuri comise în spaţiul occidental


    Sute de persoane şi-au pierdut viaţa în atacurile din 2017, în spaţiul occidental, în principal în SUA şi Marea Britanie, în pofida eforturilor depuse de comunitatea internaţională pentru combaterea terorismului.În mai, în oraşul britanic Manchester, în timpul concertului cântăreţei Ariana Grande, un britanic de cetăţenie libiană a detonat un dispozitiv explozibil improvizat. În urma atentatului, 22 de persoane şi-au piedut viaţa, iar 60 au fost spitalizate. În august, teroriştii au lovit din nou în Europa, de această dată la Barcelona. 14 persoane au fost ucise şi 100 rănite de o furgonetă care a intrat pe o arteră pietonală. Totuşi, cel mai sângeros atac a avut loc în octombrie, în Las Vegas, SUA. 59 de oameni au murit şi peste 500 au fost raniţi, după ce un sexagenar a deschis focul asupra mulţimii adunate la un concert. Carnagiul a inflamat dezbaterile privind accesul cetăţenilor americani la armele de foc.



    Final de carieră pentru mari sportivi


    Cel mai mare sprinter din toate timpurile, super-star al atletismului, sportiv cu o carismă inegalabilă. Jamaicanul Usain Bolt, supranumit Fulgerul, a spus adio sportului de performanţă în august, după Campionatele Mondiale. Cu un palmares extraordinar, care cuprinde opt titluri olimpice şi două recorduri mondiale ce par imposibil de depăşit, el a lăsat în urmă un gol uriaş. La rându-le, iubitorii fotbalului şi-au luat la revedere de la mai mulţi jucători de legendă. Italianul Francesco Totti, germanul Philipp Lahm, spaniolul Xabi Alonso si brazilianul Kaka au agăţat ghetele în cui. ound:white Cel mai mare sprinter din toate timpurile, super-star al atletismului, sportiv cu o carismă inegalabilă. Jamaicanul Usain Bolt, supranumit Fulgerul, a spus adio sportului de performanţă în august, după Campionatele Mondiale. Cu un palmares extraordinar, care cuprinde opt titluri olimpice şi două recorduri mondiale ce par imposibil de depăşit, el a lăsat în urmă un gol uriaş. La rându-le, iubitorii fotbalului şi-au luat la revedere de la mai mulţi jucători de legendă. Italianul Francesco Totti, germanul Philipp Lahm, spaniolul Xabi Alonso si brazilianul Kaka au agăţat ghetele în cui.


  • Jurnal românesc – 10.11.2016

    Jurnal românesc – 10.11.2016

    Cetăţenii moldoveni din străinătate pot vota la cele 100
    de secţii de vot deschise în principalele ţări cu emigraţie din Republica
    Moldova. Cele mai multe secţii pentru turul al doilea al alegerilor
    prezidenţiale din 13 noiembrie sunt deschise în Italia. Cetăţenii cu drept de
    vot care se află într-o călătorie în ziua alegerilor pot vota, în baza
    paşaportului valabil, la oricare secţie deschisă în străinătate. În primul tur
    de scrutin, secţiile de vot din diasporă au primit peste 270 de mii de buletine
    de vot, dintre care circa 203 mii au rămas neutilizate, adică 75%. Potrivit
    celui mai recent sondaj privind intenţiile de vot, 55,6% din numărul total de
    respondenţi l-ar vota pe candidatul socialist pro-rus, Igor Dodon, iar 44,4% pe
    pro-occidentala Maia Sandu. Autorii sondajului precizează, însă, că nu au fost
    intervievaţi şi reprezentanţi ai numeroasei diaspore moldoveneşti, care, în
    primul tur a votat-o pe Sandu în proporţie de peste 75%. Mai multe organizaţii
    non-guvernamentale din diaspora au trimis un apel de sprijin pentru Maia Sandu
    în turul II al alegerilor prezidenţiale din Republica Moldova.


    Ministerul român de Externe a salutat publicarea, miercuri, de către
    Comisia Europeană, a Pachetului anual privind extinderea Uniunii Europene.
    Acesta cuprinde Comunicarea privind Politica UE de extindere, precum şi
    Rapoarte individuale pentru fiecare dintre statele candidate şi potenţialii
    candidaţi. România apreciază în mod deosebit faptul că Pachetul extindere 2016
    confirmă că perspectiva fermă de aderare la Uniunea Europeană continuă să
    exercite un efect transformator şi să constituie o ancoră de stabilitate şi
    securitate în statele din Sud-Estul Europei. Această perspectivă este cu atât
    mai importantă în contextul crizelor complexe cu care Uniunea s-a confruntat în
    ultima perioadă. MAE de la Bucureşti şi-a exprimat, de asemenea, aprecierea
    pentru susţinerea pe care Comisia
    Europeană o acordă cooperării regionale, inclusiv prin sublinierea rolului
    Procesului de Cooperare în Sud-estul Europei, în direcţia stabilizării şi
    dezvoltării cooperării în regiune.


    Comisarul european pentru politică regională, Corina Creţu, l-a primit
    miercuri, la Bruxelles, pe Radu Boroianu, preşedintele Institutului Cultural
    Român. Discuţiile s-au concentrat pe relaţiile dintre ICR şi instituţiile
    europene, precum şi pe oportunităţile de finanţare a proiectelor de patrimoniu
    cultural cu ajutorul fondurilor europene. În cadrul întâlnirii, Corina Creţu
    l-a informat pe Radu Boroianu despre propunerea sa de modificare a
    Regulamentului Comisiei Europene privind Fondul european de dezvoltare
    regională destinat finanţării proiectelor culturale şi turistice. Comisarul a
    propus eliminarea pragului de finanţare de 5 milioane de euro pentru proiectele
    de patrimoniu cultural, respectiv de 10 milioane de euro pentru siturile
    UNESCO. Corina Creţu şi-a exprimat speranţa că Parlamentul European şi
    Consiliul vor sprijini propunerea, iar o decizie în acest sens este aşteptată
    la începutul anului viitor. În perioada de programare 2014 – 2020, peste 390 de
    milioane de euro din Fondul european de dezvoltare regională sunt destinate, în
    cadrul Programului Operaţional Regional, proiectelor de patrimoniu cultural din
    România. Prin aceste investiţii se urmăreşte nu doar creşterea gradului de
    conservare a obiectivelor de patrimoniu sau a numărului de vizitatori, ci şi
    conservarea identităţii culturale şi dezvoltarea economică locală.


    Peste 40 de sportivi au fost premiaţi, miercuri, de primarul general
    Gabriela Firea şi au fost desemnaţi cetăţeni de onoare ai Capitalei pentru
    rezultatele foarte bune obţinute la competiţii sportive. Au fost premiate
    echipele CSM Bucureşti de handbal feminin, care a câştigat Liga Campionilor, şi
    de volei feminin, laureată în Cupa Challenge, precum şi echipa de spadă
    feminină care a obţinut medalia de aur la Jocurile Olimpice de la Rio. Titlul
    de cetăţean de onoare a fost oferit şi antrenorilor celor trei echipe.

  • Şeful COSR îşi asumă eşecul de la Rio

    Şeful COSR îşi asumă eşecul de la Rio

    Cel mai important
    lucru la Jocurile Olimpice nu este să câştigi, ci să participi, aşa cum în
    viaţă nu contează triumful ci lupta. Esenţial nu e să cucereşti, ci să lupţi
    bine, spunea fondatorul Jocurilor Olimpice moderne, Pierre de Coubertin.
    Cu timpul, lucrurile s-au schimbat. La marea majoritate a disciplinelor,
    medaliile olimpice au devenit trofeele cele mai râvnite de sportivi. Lupta e
    aprigǎ, iar in istorie rǎmân doar învingǎtorii.


    La Jocurile de la Rio, sportivii români au câştigat cinci
    medalii. Echipa femininǎ de spadǎ a adus scrimei româneşti primul titlu olimpic
    pe echipe. Argintul a venit din tenis, de la perechea masculinǎ Florin Mergea /
    Horia Tecǎu. Bronz au primit canotoarele din echipajul de 8+1, halterofilul
    Gabriel Sâncrǎian şi luptǎtorul Albert Saritov. În
    clasamentul pe medalii, delegaţia românǎ a ocupat locul 47. Niciodatǎ, la
    Jocurile Olimpice, România nu a mai fost depǎşitǎ de atâtea naţiuni…


    Înaintea plecării delegaţiei României cǎtre Rio de
    Janeiro, preşedintele Comitetului Olimpic şi Sportiv Român, Alin Petrache
    declara că, ţinând cont de estimările federaţiilor naţionale, aşteaptă ca
    România să obţină între şase şi opt medalii, poate chiar nouă. Obiectivul COSR
    nu a fost atins.


    Dupǎ încheierea Jocurilor, într-o declaraţie de presă
    publicată pe site-ul forului olimpic român, Petrache spune: ”Doresc să
    îmi asum în faţa opiniei publice din România, ca preşedinte al COSR,
    neîndeplinirea obiectivului la această ediţie a Jocurilor Olimpice – Rio 2016.
    Analiza responsabilităţilor, a rezultatelor şi a pregătirii competiţiei o vom
    face, aşa cum este normal, în cadrul Comisiei Tehnice, pe care o voi convoca în
    cel mai scurt timp statutar posibil. În prima şedinţă a Comitetului Executiv,
    personal, şi sper că întreaga echipă de conducere, să ne depunem mandatul în
    faţa celor ce ne-au ales, pentru ca analiza activităţii să nu fie blocată din
    considerente ierarhice, de funcţie”.


    Cauzele? Sportul românesc este astăzi
    blocat în cadrul legislativ şi organizatoric al României anilor ’70-’80 din
    secolul trecut. Performanţele individuale, eforturile remarcabile ale unor
    sportivi şi tehnicieni, sacrificiile acestora şi ale familiilor lor nu pot
    suplini, la nivel naţional, un sistem sportiv depăşit, anacronic”


    Petrache are şi soluţia: un ”Acord Naţional pentru
    Sport”, care să integreze toate segmentele mişcării sportive-şcolare,
    universitare, de masă şi de performanţă. El vorbeşte despre o perspectivă de
    dezvoltare de 10-20 de ani, într-un cadru legislativ şi financiar garantat de
    lege, cu o structură organizatorică şi funcţională conformă cu realităţile
    sportive ale lumii în care trăim. Petrache subliniazǎ cǎ aceasta este condiţia
    renaşterii sportului românesc.


    Nu comentǎm spusele şefului mişcǎrii olimpice române.
    Auzim aceleaşi lucruri, în aceeaşi limbǎ de lemn, de 25 de ani încoace, de la
    cele mai înalte niveluri ale sportului românesc. În continuare, aşteptǎm, cu
    rǎbdare, faptele.

  • Cronica olimpică

    Cronica olimpică

    Ziua de miercuri de la Jocurile Olimpice de la Rio nu a adus nicio
    performanță notabilă pentru sportivii romani, care au participat doar în
    calificări sau în primul tur al competițiilor. Din păcate, toți au ratat
    intrarea în faze superioare. Luptătoarea Alina Emilia Vuc a fost eliminată în
    primul tur la categoria 48 de kilograme în proba de lupte libere. Românca a
    pierdut categoric cu scorul de 0-11 și a ratat șansa de a evolua în
    recalificări, pentru medalia de bronz, întrucât Vinesh a ratat calificarea în
    finală. Vinesh Vinesh a pierdut în sferturile de finală în fața chinezoaicei
    Yanan Sun cu scorul de 1-2.


    Atletele Claudia Bobocea și Florina Pierdevară au
    ratat calificarea în semifinalele probei de 800 de metri, fiind eliminate în
    serii. Pierdevară a terminat pe locul 7, penultimul, în prima serie, cu timpul
    de 2 minute 3 secunde și 32 de sutimi, în timp ce Bobocea s-a clasat a șasea în
    seria a doua. Ea a fost cronometrată în 2 minute 3 secunde și 75 de sutimi. Din
    cele 64 de atlete care au terminat cursele, cele două românce au avut timpii
    50, respectiv 51. În semifinale s-au calificat primele două clasate din fiecare
    serie, precum și cei mai buni opt timpi.


    Ziua de joi va fi cea mai liniștită pentru sportivii
    români. România va avea un singur reprezentant, și anume pe atletul Andrei Gag
    care va concura în calificări la aruncarea greutății. Dacă se va califica, el
    va disputa finala pentru medalii.


    România a obţinut, pânǎ marţi, patru medalii
    olimpice: aur la spadă feminin, pe echipe, argint la tenis, dublu masculin,
    bronz la haltere, masculin, categoria 85 de kilograme, şi la canotaj, în proba
    feminină de 8+1.


    Să mai notăm că președintele Asociației Comitetelor
    Olimpice Europene, irlandezul Patrick Hickey, a fost arestat pentru vânzare
    ilegală de bilete la Jocurile de la Rio de Janeiro, a anunțat miercuri poliția
    din metropola braziliană. El este acuzat că face parte dintr-o rețea de vânzare
    ilegală de bilete pentru Jocurile Olimpice de la Rio.

  • Cronica olimpică

    Cronica olimpică

    Ziua de miercuri de la Jocurile Olimpice de la Rio nu a adus nicio
    performanță notabilă pentru sportivii romani, care au participat doar în
    calificări sau în primul tur al competițiilor. Din păcate, toți au ratat
    intrarea în faze superioare. Luptătoarea Alina Emilia Vuc a fost eliminată în
    primul tur la categoria 48 de kilograme în proba de lupte libere. Românca a
    pierdut categoric cu scorul de 0-11 și a ratat șansa de a evolua în
    recalificări, pentru medalia de bronz, întrucât Vinesh a ratat calificarea în
    finală. Vinesh Vinesh a pierdut în sferturile de finală în fața chinezoaicei
    Yanan Sun cu scorul de 1-2.


    Atletele Claudia Bobocea și Florina Pierdevară au
    ratat calificarea în semifinalele probei de 800 de metri, fiind eliminate în
    serii. Pierdevară a terminat pe locul 7, penultimul, în prima serie, cu timpul
    de 2 minute 3 secunde și 32 de sutimi, în timp ce Bobocea s-a clasat a șasea în
    seria a doua. Ea a fost cronometrată în 2 minute 3 secunde și 75 de sutimi. Din
    cele 64 de atlete care au terminat cursele, cele două românce au avut timpii
    50, respectiv 51. În semifinale s-au calificat primele două clasate din fiecare
    serie, precum și cei mai buni opt timpi.


    Ziua de joi va fi cea mai liniștită pentru sportivii
    români. România va avea un singur reprezentant, și anume pe atletul Andrei Gag
    care va concura în calificări la aruncarea greutății. Dacă se va califica, el
    va disputa finala pentru medalii.


    România a obţinut, pânǎ marţi, patru medalii
    olimpice: aur la spadă feminin, pe echipe, argint la tenis, dublu masculin,
    bronz la haltere, masculin, categoria 85 de kilograme, şi la canotaj, în proba
    feminină de 8+1.


    Să mai notăm că președintele Asociației Comitetelor
    Olimpice Europene, irlandezul Patrick Hickey, a fost arestat pentru vânzare
    ilegală de bilete la Jocurile de la Rio de Janeiro, a anunțat miercuri poliția
    din metropola braziliană. El este acuzat că face parte dintr-o rețea de vânzare
    ilegală de bilete pentru Jocurile Olimpice de la Rio.

  • Eu aleg România, un nou record

    Eu aleg România, un nou record

    Cele 100 de poveşti de aur ale sportului românesc, prezentate în ediţia 2016 Eu aleg România, în format audio şi video pe frecvenţele Sudiourilor Regionale Radio România, online pe eualegromania.ro sau pe paginile reţelelor de socializare dedicate proiectului au atras peste 10,5 milioane de aprecieri, un nou semn de mulţumire pentru campionii nostri.



    Eu aleg România nu intră în vacanţă. Povestea de aur a sportului românesc continuă la Jocurile Olimpice de la Rio.


    Radio România este acolo pentru voi. Ştafeta performanţei a fost predată şi o ţară întregă le tine pumnii sportivilor români. Hai România!

  • Refugiaţii olimpici

    Refugiaţii olimpici

    O idee de Nobel a fost lansată în ianuarie şi
    fundamentată în aceste zile: la următoarele Jocuri olimpice va evolua o echipă
    internaţională a refugiaţilor. Echipa celor care au plecat de sub drapelul şi
    de pe pământul ţărilor lor pentru a-şi salva viaţa va concura şi va defila sub
    drapelul olimpic. Sportivii refugiaţi vor
    defila, la Rio, sub steagul Comitetului Olimpic Internaţional şi vor intra în
    arenă înaintea delegaţiei ţării gazdă, care, tradiţional, închide parada
    participanţilor. Uniforma sportivilor din echipa Atleţilor Olimpici Refugiaţi
    este oferită tot de Comitet, ca de altfel întreaga asistenţă pentru prezenţa
    lor la întreceri. Când vor urca pe podium, va fi înălţat drapelul olimpic şi va
    fi intonat, de asemenea, imnul olimpic. Au fost luate deciziile necesare şi
    totul este pregătit ca sportivii aflaţi în situaţia de nu putea concura pentru
    ţara lor, din cauza războiului, să slujească prin efortul lor cauza olimpică.

    Deocamdată au fost
    descoperiţi 43 de sportivi de performaţă olimpică aflaţi în situaţia de a fi
    refugiaţi. De altfel, flacăra olimpică a fost deja purtată de un atlet refugiat
    sirian, mutilat în nenorocirile din ţara sa şi aflat acum într-o tabără din
    Grecia. Înotător de competiţie în Siria şi judoka,
    Ibrahim Al-Hussein joacă de asemenea baschet în fotoliul rulant. A preluat
    flacăra olimpică aprinsă pe stadionul Olympia, conform tradiţiei, chiar de la
    preşedintele Comitetului olimpic elen, Spyros Kapralos, şi a purtat-o
    preţ de 200 de metri. Între timp, flacăra a ajuns în Brazilia, acolo unde, la
    Rio, în luna august din acest an, se vor desfăşura următoarele jocuri olimpice.

    Toate aceste realităţi sunt pline de simboluri puternice, ale zilelor noastre.
    Grecia se confrunta cu mari probleme economice dar a devenit ţărmul salvării
    pentru zeci de mii de oameni care fug din calea războiului şi traversează
    Mediterana pe bărci ale disperării şi, de multe ori, ale morţii, în speranţa
    salvării vieţii.

    Jocurile olimpice au apărut în Grecia antică tocmai pentru a
    pune capăt războiului. Când atleţii se confruntau în arena performanţelor
    sportive, războaiele se opreau. Întrecerile olimpice au fost înviate, de Pierre
    de Coubertine, spune lumea, de greco-românul Evanghelie Zappa, am demonstrat
    noi. Oricum, oficial ele au fost reluate în 1896 dar nu au reuşit să împiedice
    vreun război din cele înfiorătoare care au însângerat omenirea de atunci. De
    aceea, ideea şi eforturile preşedintelui Comitetului Internaţional Olimpic,
    Thomas Bach, de a-i aduce pe cei fără drapel, pe refugiaţi, în arena olimpică
    este nu numai o idee de premiu Nobel pentru pace ci şi o înfăptuire a speranţei
    olimpice, aceea ca sportul şi pacea să triumfe asupra războiului. Preşedintele
    olimpic Thomas Bach a vizitat tabăra de refugiaţi de lângă Atena şi a
    participat la momentul purtării flăcării olimpice de către sportivul sirian,
    acum refugiat şi invalid de război. Înaintea lui, papa Francisc a vizitat,
    alături de liderii bisericii ortodoxe din Grecia, tabăra din insula Lesbos, de
    fapt o tabără de refugiaţi pe de-a întregul.

    Problema refugiaţilor a devenit
    acută odată cu valurile de oameni disperaţi care încearcă să treacă Marea Egee,
    din Turcia spre Grecia şi de aici mai departe, spre ţările europene dispuse să
    le ofere condiţii mai bune de viaţă sau chiar şansa supravieţuirii. Majoritatea
    sunt din Siria dar în multe alte ţări, cam de pe toate continentele sunt
    conflicte de tot felul, cărora le cad victimă tot mai mulţi civili neimplicaţi
    în astfel de războaie. Idealul olimpic îşi propune să depăşească această stare
    de fapte, cu mijloace proprii, şi să dea sportivilor şansa pe care războiul
    părea că le-a luat-o.

  • Modificări ale Legii cetăţeniei

    Modificări ale Legii cetăţeniei

    Guvernul României a adoptat o Ordonanţă de Urgenţă ce aduce importante modificări condiţiilor de dobânire a cetăţeniei române. Astfel, cetăţenii străini sau persoanele fără cetăţenie care au contribuit în mod semnificativ la promovarea culturii, civilizaţiei şi spiritualităţii româneşti vor putea dobândi cetăţenia română în condiţii mai facile, decât cele reglementate în prezent.



    De un regim derogativ beneficiează şi persoanele care ar putea contribui la promovarea imaginii României prin performanţe deosebite în domeniul sportului, prin reprezentarea ţării noastre în loturile naţionale, şi care îşi exprimă ataşamentul faţă de România şi faţă de sistemul de valori românesc”, se arată într-un comunicad al Executivului.



    Persoanele care contribuie la promovarea imaginii României şi doresc cetăţenia română trebuie să fie majore, să dovedească prin comportament, acţiuni şi atitudine, loialitate faţă de statul român şi Sunt cunoscute cu o bună comportare şi nu au fost condamnate în ţară sau în străinătate pentru o infracţiune care să le facă nedemne de a fi cetăţeni români.



    Ordonanţa adoptată de Guvern vizezeză, în special, sportivii ce pot fi naturalizaţi de către federaţiile sportive, dar şi persoanele care contribuie la promovarea culturii şi identităţii româneşti.



    49.501 cereri de acordare şi de redobândire a cetăţeniei române au fost înregistrate în primele opt luni ale anului în curs. Cele mai multe, în număr de 49.148, au fost cereri de redobândire a cetăţeniei. Astel, autorităţile au înregistrat o creştere semnificativă comparativ cu anul trecut când au fost înregistrate 21.664 cereri de acordare şi redobândire a cetăţeniei, din care 21.124 au vizat redobândirea cetăţeniei române.


  • Jurnal românesc – 18.12.2013

    Jurnal românesc – 18.12.2013

    Peste 35% dintre românii din mediul urban vor să se mute definitiv în străinătate, primele trei opţiuni fiind Germania, Marea Britanie şi SUA, potrivit unui studiu al agenţiei de consultanţă Daedalus. Clasamentul ţărilor în care românii şi-ar dori să se stabilească este completat, în ordine, de Italia, Franţa, Elveţia, Australia şi Canada. Cei care vor să plece din ţară au, în general, o vârstă cuprinsă între 25 şi 34 de ani, un nivel scăzut de educaţie şi un venit mic, mai relevă cercetarea.




    Ministerul de Externe de la Bucureşti îi atenţionează pe cetăţenii români care se vor deplasa în Bulgaria că, în perioada sărbătorilor de iarnă, autorităţile locale pot introduce limitări temporare de circulaţie, în funcţie de starea drumurilor. De asemenea, transportatorilor romani de marfă care vor tranzita Bulgaria li se recomandă să aibă în vedere interdicţia de circulaţie destinată autovehiculelor cu masa maximă admisă de peste 10 tone. Interdicţia se va aplica pe mai multe sectoare ale reţelei de drumuri din Bulgaria, pe 21 decembrie, între orele 16,00 şi 20,00, şi pe 1 şi, respectiv, 5 ianuarie 2014, între orele 12,00 şi 20,00. Pentru informaţii suplimentare, cetăţenii români pot să consulte pagina de internet a ministerului – www.mae.ro.




    Autorităţile spaniole competente au confirmat liberalizarea pieţei muncii pentru cetăţenii români de la 1 ianuarie 2014. PotrIvit Ambasadei României la Madrid, instituţiile centrale vor transmite în teritoriu, la toate birourile pentru ocuparea forţei de muncă, o comunicare privind ridicarea restricţiilor pentru muncitorii români. Menţiunea referitoare la lipsa dreptului la muncă, înscrisă în unele certificate de rezidenţă, nu va mai produce efecte juridice începând cu 1 ianuarie 2014. Românii care doresc să-şi schimbe certificatele de rezidenţă cu unele noi, în care să nu mai apară această menţiune, se pot adresa Birourilor pentru străini sau Comisariatelor de poliţie din regiunile unde au sau doresc să-şi stabilească reşedinţa. De asemenea, de la 1 ianuarie, înscrierea contractului de muncă la serviciile spaniole de asigurări sociale, adică angajarea propriu-zisă, se poate face şi pe baza cărţii de identitate emisă în România, precizează reprezentanţa diplomatică.




    România va trimite peste 20 de sportivi la Jocurile Olimpice de iarnă de la Soci, în Rusia, organizate în perioada 7 — 23 februarie. Anunţul a fost făcut de secretarul general al Comitetului Olimpic şi Sportiv Român (COSR), Ioan Dobrescu. Acesta a mai spus ca România va fi reprezentă la întrecerile următoarelor discipline: patinaj artistic, sanie, bob, schi fond şi biatlon. La ediţia trecută a JO de iarnă, din 2010, de la Vancouver, în Canada, România a avut 26 de sportivi.