Radio România Internațional

Tag: sportivi romani

  • Sportivii anului 2024

    Sportivii anului 2024

    Din punct de vedere sportiv, anul 2024 a fost unul dintre cei mai buni din ultima vreme. La Jocurile Olimpice de la Paris, de pildă, România a câştigat mai multe medalii decât la ultimele două ediţii ale Jocurilor împreună. Sportivii noştri au urcat de trei ori pe cea mai înaltă treaptă a podiumului, fapt nemaiîntâlnit de 16 ani, mai exact de la Jocurile de la Beijing, când tricolorii au câştigat patru medalii de aur.

    În aceste condiţii de înaltă performanţă, nu am putut departaja foarte clar sportivii de top pentru a desemna cel mai valoros performer al anului. Astfel că, la acest final de an, vom vorbi despre şapte sportivi: înotătorul David Popovici, canotoarele Simona Radiş, Ancuţa Bodnar, Ioana Vrânceanu şi Roxana Anghel, plus canotorii Andrei Cornea şi Marian Enache.

    Înainte de Jocurile Olimpice de la Paris, David Popovici era sportivul către care se îndreptau cele mai mari așteptări ale suporterilor români. Și a confirmat. A devenit noul campion olimpic al probei de 200 de metri liber şi a luat medalia de bronz la 100 de metri liber. În finala de 200 de metri liber de la Paris, David pornea favorit. Venea cu cel mai bun rezultat al sezonului, iar în calificările şi în semifinalele olimpice înregistrase cel mai bun timp. Ultimul act a fost însă neaşteptat de echilibrat. A pornit foarte tare germanul Lukas Maertens, campionul olimpic al probei de 400 de metri. La jumătatea cursei, acesta a cedat iniţiativa şi lucrurile s-au echilibrat. Americanul Luke Hobson şi britanicii Matthew Richards şi Duncan Scott au dat, pe rând, impresia că pot câştiga dar, în cele din urma, s-a impus David Popovici. La 100 de metri liber, David s-a clasat al treilea, după o finală nebună, în care chinezul Pan Zhanle a bătut recordul mondial cu 40 de sutimi de secundă. Cu două medalii, aur şi bronz, Popovici a rămas însă sportivul român cel mai titrat la Jocurile Olimpice de la Paris în probele individuale.

    Andrei Cornea şi Marian Enache sunt noii campioni olimpici ai probei de dublu vâsle. Cei doi sportivi s-au calificat cu emoţii în finala olimpică. În semifinală, au prins abia pe finalul cursei locul al treilea, ultimul care asigura accesul în lupta pentru medalii. Şi‑au învăţat lecţia, iar în finală n-au mai lăsat nimic la voia întâmplării. După o cursă pe care au condus-o aproape integral, Cornea şi Enache s-au desprins decisiv pe finalul întrecerii, trecând linia de sosire cu aproape o secundă şi jumătate înaintea echipajului Ţărilor de Jos, clasat al doilea. Acesta a fost prima medalie olimpică a României din istoria probei masculine de dublu vâsle.

    Dintre cele 9 medalii aduse de sportivii tricolori de la Paris, 5 au venit de la canotaj. Dintre cei 13 sportivi care au urcat pe podium în probele de canotaj, patru fete au câştigat câte două medalii, dintre care una de aur şi una de argint. Este vorba de Ioana Vrânceanu și Roxana Anghel, clasate pe locul secund la dublu rame, şi de Simona Radiş si Ancuţa Bodnar, medaliate cu argint la dublu vâsle, toate patru componente ale echipajului de 8+1 care a cucerit titlul olimpic.

    Ioana Vrânceanu și Roxana Anghel au mers la Paris din poziţia de campioane europene ale probei feminine de dublu rame, titlu cucerit la Szeged, în Ungaria, anul acesta. La Mondialele din 2023, de la Belgrad, ele fuseseră medaliate cu bronz. La Paris, au trecut de serii fără probleme şi s-au calificat fără emoţii în semifinale. Au ocupat apoi locul secund în prima semifinală şi au ajuns în ultimul act al competiţiei. Lupta pentru medalii a fost grea. Româncele au început lent şi se aflau pe locul 5 după primii 500 de metri. Au avansat apoi câte un loc la fiecare punct intermediar. La jumătatea cursei erau pe patru, iar la 1500 de metri au urcat pe trei. Au terminat întrecerea pe locul secund, după ce au devansat Lituania şi Australia. Aurul a fost obţinut de campioanele mondiale en titre, olandezele Ymkje Clevering şi Veronique Meester. Podiumul a fost completat de Australia.

    Acum trei ani, la Jocurile Olimpice de la Tokyo, Simona Radiş si Ancuţa Bodnar au câştigat medaliile olimpice de aur la dublu vâsle, aducând singurul titlu olimpic al delegaţiei care a reprezentat România în capitala Japoniei. În 2022 şi 2023 au fost campioane mondiale şi au mers la Paris din postura favoritelor la primul loc. Au trecut de serii fără probleme, cu cel mai bun timp. În semifinale însă au avut emoţii. Erau pe locul al patrulea în a doua semifinală, după 1.500 de metri, în condiţiile în care doar primele trei echipaje se calificau în Finala A. Finişul lor a fost însă remarcabil şi au câştigat semifinala. În ultimul act au condus până dincolo de jumătatea cursei, dar au pierdut aurul în faţa echipajului Noii Zeelande, la doar 14 sutimi de secundă.

    Vrânceanu, Anghel, Radiş şi Bodnar au făcut apoi parte din echipajul de 8+1 al României, care a câştigat categoric finala, trecând linia de sosire cu cinci secunde mai devreme decât a doua clasată, Marea Britanie. În afară de ele, în barcă s-au mai aflat Maria Magdalena Rusu, Maria Lehaci, Adriana Adam, Amalia Bereş şi Victoria Ştefania Petreanu la cârmă.

     

  • Jocurile olimpice, la final

    Jocurile olimpice, la final

    Păstrând doar o flacără într-un mic felinar cât să ajungă până la Stade de France, purtat de înotătorul francez fenomen Léon Marchand – singurul sportiv care a câştigat patru medalii de aur la Jocurile Olimpice de la Paris – vatra unde mai bine de două săptămâni a ars focul sacru a fost stinsă duminică seara, marcând încheierea acestei ediții, a 33-a.

     

    O ediție la care România a încheiat cu nouă medalii cucerite, dintre care trei de aur, patru de argint și două de bronz. Aur au câştigat înotătorul David Popovici la 200 metri liber, canotorii Andrei Cornea şi Marian Enache la dublu vâsle masculin şi echipajul feminin de opt plus unu (Maria Magdalena Rusu, Roxana Anghel, Ancuţa Bodnar, Maria Lehaci, Adriana Adam, Amalia Bereş, Ioana Vrînceanu, Simona Radiş, Victoria Ştefania Petreanu).

     

    Argintul a fost obţinut de Ancuţa Bodnar şi Simona Radiş la dublu vâsle feminin, Ioana Vrînceanu şi Roxana Anghel la dublu rame feminin, Gianina van Groningen şi Ionela Cozmiuc la dublu vâsle feminin – categorie uşoară, respectiv de halterofila Mihaela Valentina Cambei, la categoria 49 kg. Bronzul a fost cucerit de David Popovici la 100 metri liber și Ana Bărbosu la sol.

     

    Ca medalii, România este la această ediție peste Jocurile Olimpice Tokyo 2021 și Rio 2016 – unde cucerea doar câte patru medalii – și peste Jocurile Olimpice de la Londra, din 2012, când aduna șapte medalii, dar sub Jocurile Olimpice de la Sidney, în 2000, de unde sportivii român s-au întors cu 26 de medalii.

     

    La Paris, România a încheiat în clasamentul pe medalii pe locul 23 din 206 țări participante. Pe primul loc au terminat Statele Unite – cu 40 de medalii de aur, 44 de argint și 42 de bronz – pe locul secund a încheiat China – 40 de aur, 27 de argint, 24 de bronz – în timp ce pe a treia poziție a fost Japonia – cu 20 de medalii de aur, 12 de argint și 13 de bronz. Țara gazdă a Jocurilor Olimpice, Franța, a încheiat pe locul 5, cu 16 medalii de aur, 26 de argint și 22 de bronz.

     

    La ceremonia de închidere, peste 80 de mii de spectatori au sărbătorit sportul şi pe atleţii care au concurat. Sportivii participanţi, cei mai merituoşi cu medaliile la gât, au intrat pe stadion fără să le fie impusă ordinea alfabetică, precum la ceremonia de deschidere. Un spectacol original și grandios de lumină şi culoare a fost organizat, cu un decor şi costume de film ştiinţifico-fantastic, dar și focuri de artificii. Aproape 300 de dansatori, actori și muzicieni au jucat rolul extratereştilor coborâţi din spaţiu pentru a reface Jocurile Olimpice dispărute şi a înălţa cele cinci cercuri înlănţuite.

     

    Ceremonia de închidere a însemnat şi predarea ştafetei şi a drapelului olimpic următoarei ţări-gazdă – peste patru ani, Olimpiada de vară va avea loc în Statele Unite, iar un show hollywoodian de 15 minute a completat reprezentaţia artiştilor francezi. După ce a executat un salt spectaculos de deasupra stadionului, actorul Tom Cruise şi-a asumat o nouă “misiune imposibilă”: să ducă drapelul olimpic la Los Angeles.

     

  • Săptămâna sportivă

    Săptămâna sportivă

    Săptămâna care s-a încheiat a adus României trei titluri olimpice la Jocurile de la Paris. Primul a fost cel câştigat luni de înotătorul David Popovici la 200 de metri liber. El şi-a completat palmaresul miercuri, cu un bronz la cealaltă probă la care a luat parte, şi anume la 100 de metri liber. Au urmat succesele canotorilor. Joi, perechea Andrei Cornea / Marian Enache a câştigat medaliile de aur în proba masculină de dublu vâsle, iar Simona Radiş şi Ancuţa Bodnar s-au clasat pe locul secund în întrecerea similară feminină. Vineri au urmat alte două medalii de argint, aduse de Ioana Vrînceanu şi Roxana Anghel. de la dublu rame feminin. şi de Gianina van Groningen şi Ionela Cozmiuc, de la dublu vâsle feminin – categorie uşoară. Sâmbătă a venit şi cel de-al treilea titlu olimpic, adus de echipajul feminin de 8+1. Competiţiile  olimpice continuă.

    Duminică, Bianca Ghelber a obţinut calificarea în finala probei de aruncare a ciocanului. Ea a evoluat în Grupa A a calificărilor, pe care a încheiat-o pe locul cinci, cu o aruncare de 71 de metri şi 42 de centimetri, al 11-lea rezultat din concurs. Cea mai bună performanţă a aparţinut finlandezei Krista Tervo, care a aruncat ciocanul la 74 de metri şi 79 de centimetri. Bianca Ghelber, sportivă în vârstă de 34 ani, participă la a patra sa ediţie a Jocurilor Olimpice, după ce la Tokyo a fost a şasea în finală. La Londra, în 2012, s-a clasat pe locul 17, iar la Beijing, în 2008, nu a trecut de calificări. Ultimul act al întrecerii este programat marţi. România nu a mai câştigat o medalie olimpică la atletism din 2008, când Constantina Diţă a obţinut aurul la maraton.

    Mai departe, fotbal. În weekend au avut loc jocuri contând pentru Superliga română, etapa a patra. Vineri, Oţelul Galaţi a trecut, acasă, de Hermannstadt cu 1-0, iar Dinamo a dispus, la Bucureşti, de Gloria Buzău, cu 4-1. Sâmbătă, la Ovidiu, Farul Constanta s-a impus în faţa Politehnicii Iaşi cu 2-0. Duminică, în Bănie, Universitatea Craiova a terminat la egalitate, 0-0, cu Petrolul Ploieşti, apoi, în derby-ul Clujului, Universitatea a trecut de CFR cu 3-2. Ultimele două jocuri ale etapei, luni: Unirea Slobozia cu UTA Arad şi Rapid Bucureşti cu Sepsi Sfântu Gheorghe. Jocul FC Botoşani – FCSB a fost amânat. În clasament conduce Oţelul, cu 10 puncte. Urmează Universitatea Craiova şi Universitatea Cluj, ambele cu câte 8 puncte. Marţi, FCSB va evolua în cel de-al treilea tur preliminar al Ligii Campionilor. Formaţia română va întâlni, în deplasare, echipa cehă Sparta Praga.

  • Lotul olimpic a decolat către Paris

    Lotul olimpic a decolat către Paris

    Echipa Olimpică a României, cunoscută sub numele de Team România, include 107 sportivi care vor concura în 18 discipline diferite la Jocurile Olimpice. Aeronava “Nadia Comăneci” a fost redenumită special pentru această ocazie, cu acordul marii gimnaste române, deținătoare a cinci medalii de aur la Jocurile Olimpice.

     

    “Suntem extrem de onorați să susținem Echipa Olimpică a României și să asigurăm transportul lor la unul dintre cele mai importante evenimente sportive mondiale. TAROM este un partener de încredere al sportului românesc și ne bucurăm să fim lângă sportivii noștri”, a declarat Narcis Obeadă, director comercial TAROM.

     

    “Drumul spre Jocurile Olimpice de la Paris înseamnă apropierea de visul olimpic. Echipa noastră este pregătită și abia așteaptă să intre în arena olimpică. Ne bucurăm că am plecat la drum împreună cu “Nadia Comăneci”, un simbol al sportului mondial, și sunt convins că această asociere cu aeronava TAROM va fi de bun augur pentru olimpicii noștri. La Paris, Team Romania va reprezenta România în fața lumii. Mulțumim partenerului TAROM pentru că a asigurat transportul Echipei Olimpice spre Franța”, a declarat Mihai Covaliu, președintele Comitetului Olimpic și Sportiv Român.

     

    Compania Națională de Transporturi Aeriene Române – TAROM a transportat olimpicii români la numeroase Olimpiade anterioare și rămâne un susținător devotat al performanței și excelenței în sportul românesc. TAROM își reafirmă angajamentul de a sprijini sportivii români în competițiile internaționale, continuând tradiția de a fi alături de echipa națională la cele mai importante evenimente sportive.

     

  • Retrospectiva săptămânii 14.07-20.07.2024

    Retrospectiva săptămânii 14.07-20.07.2024

    Record meteo în România – cel mai lung val de caniculă

    România a traversat cel mai lung cod roșu de canicula din istoria măsurătorilor meteorologice. Joi, a expirat ultima avertizare de acest fel care fusese restrânsă pentru  judeţele din sudul țării, inclusiv capitala. Maximele termice au depășit 40 de grade Celsius, iar în nopțile tropicale temperaturile nu au coborât sub 25 de grade. Disconfortul termic a fost deosebit de accentuat, iar indicele temperatură-umezeală a depășit pragul critic de 80 de unități. Deşi, pentru moment, se diminuează considerabil, căldura excesivă a afectat sănătatea multor oameni, numărul celor care au avut nevoie de intervenţii de urgenţă în toată ţara a fost de ordinul zecilor de mii şi s-au înregistrat şi câteva decese.

    Furnizarea apei potabile a devenit o problemă pentru sute de localităţi. În aceste zile, rezerva de apă a scăzut, ceea ce a determinat autorităţile din sute de localităţi să reducă furnizarea doar câteva ore pe zi sau o dată la mai multe zile. De asemenea, sistemul energetic a avut de suferit, iar incendiile de vegetaţie au fost tot mai dese şi pe suprafeţe considerabile.

     

    Președintele României, Klaus Iohannis, la reuniunea CPE din Marea Britanie

    Şeful statului român, Klaus Iohannis, a pledat, joi, pentru cooperarea în domeniul energiei şi pentru continuarea sprijinului acordat Ucrainei, în cadrul celei de-a patra reuniuni a Comunităţii Politice Europene. Evenimentul la care au participat lideri din peste 40 de state a avut loc în Marea Britanie. Klaus Iohannis a arătat că demersurile de întărire a cooperării în domeniul energiei şi al conectivităţii reprezintă obiective esenţiale pentru consolidarea rezilienţei naţionale şi europene, într-un context marcat de provocarea gestionării schimbărilor climatice, dar şi de evoluţii precum cele din Ucraina, care au reconfirmat nevoia de acţiune pentru a limita dependenţele strategice.

    Preşedintele Iohannis a evidenţiat eforturile României în susţinerea acestor domenii, precum şi rolul ţării la nivel regional, inclusiv printr-o implicare mai activă în proiectele la Marea Neagră. Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, Klaus Iohannis a subliniat importanţa consolidării conexiunilor energetice la nivel naţional şi regional şi a dezvoltării infrastructurii energetice, care pot contribui la consolidarea independenţei energetice la nivel european. De asemenea, în marja reuniunii, a avut loc o întâlnire a liderilor din România, Marea Britanie, Polonia, Franţa şi Germania cu preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu. Liderii din aceste țări şi-au reafirmat hotărârea de a continua să sprijine Chișinăul în atingerea obiectivelor privind pacea, prosperitatea şi democraţia.

     

    Doi români în conducerea PE

    Doi dintre cei 14 vicepreședinți ai noului Parlament European sunt români. Este vorba despre Victor Negrescu și Nicolae Ștefănuță, care au fost aleși marți, în prima şedinţă a legislaturii. Victor Negrescu a candidat din partea grupului social-democraţilor, iar Nicolae Ştefănuţă din partea grupului verzilor. Amândoi s-au bucurat de sprijinul majorităţii parlamentare formate în jurul popularilor, social-democraţilor şi al liberalilor de la Renew.

    În vârstă de 38 de ani, Victor Negrescu a reprezentat România în calitate de membru al Parlamentului European  între anii 2014-2017 și din 2020 până în prezent. El a deținut și alte roluri administrative în legislativul european, precum cea de chestor. Nicolae Ştefănuţă, eurodeputat începând din 2019, a obţinut actualul mandat candidând ca independent şi este afiliat grupului verzilor.

     

    Măsuri pentru gestionarea populației de urși din România

    Convocat în sesiune extraordinară, plenul Camerei Deputaţilor de la Bucuresti a aprobat, luni, cu largă majoritate proiectul de lege iniţiat de UDMR (fost partener la guvernare al PSD şi PNL), care modifică legislaţia privind vânătoarea de urşi, document votat anul trecut în Senat. Proiectul prevede, pentru anii 2024 şi 2025, posibilitatea eliminării prin împuşcare a peste 400 de urşi bruni. Demersul legislativ survine la scurt timp după recenta tragedie din Meridionali, când o tânără de 19 ani a murit pe un traseu montan după ce a fost atacată de un urs.

    Premierul Marcel Ciolacu a precizat că prin modificarea legii nu se va da liber la împușcarea urșilor, asa cum se tem unele organizatii guvernamentale, intervenţiile legislative vizand prevenirea atacurilor asupra populaţiei umane şi a pagubelor cauzate de atacurile de urs. La rândul său, senatorul UDMR Tánczos Barna, iniţiator al proiectului, a declarat că este nevoie de o intervenţie preventivă, aşa cum se face în toate statele membre ale UE, unde există o populaţie semnificativă de urs brun.

     

    Preşedintele României i-a primit pe sportivii care vor participa la Jocurile Olimpice de la Paris

    Preşedintele Klaus Iohannis i-a primit, miercuri, la Palatul Cotroceni pe sportivii care vor reprezenta România la Jocurile Olimpice de la Paris. Şeful statului a înmânat drapelul țării echipei olimpice formată din 107 sportivi. Klaus Iohannis a afirmat, cu acest prilej, că performanţa de nivel olimpic se construieşte prin muncă asiduă, cu multă hotărâre, disciplină şi pasiune. Rămânând în acest registru, să amintim că Nadia Comăneci apare într-o carte ilustrată despre legendele Jocurilor Olimpice de Vară, publicată cu puţine zile înainte de competiţia care stă să înceapă la Paris.

    Intitulată „Ultimii eroi. 100 de momente ale legendelor olimpice”, cartea aduce un omagiu sportivilor excepţionali şi prezintă momentele de neuitat ale fiecărei olimpiade. Un episod extraordinar remarcat în carte este primul 10 acordat vreodată la gimnastică, prin care românca de 14 ani a surprins la Jocurile de la Montreal din 1976, chiar şi tabela de marcaj, care nu era programată pentru un astfel de scor şi a afişat nota unu. Nadia a primit la Montreal şapte note de 10, cu care a câştigat trei medalii de aur, una de argint şi una de bronz.

     

     

  • România la Jocurile Olimpice – Sporturile care ne-au adus gloria

    România la Jocurile Olimpice – Sporturile care ne-au adus gloria

    În cele 22 de ediţii ale Jocurilor Olimpice de vară la care au luat parte, sportivii români au înregistrat cele mai mari performanţe în sporturile individuale. Jocurile sportive nu au adus României decât şase medalii, dintre care patru la handbal, una la volei şi tot una la rugby. Cele mai multe medalii, de departe, au fost fost obţinute de gimnaste şi gimnaşti, care au urcat pe podium de 72 de ori, dintre care de 25 de ori pe cea mai înaltă treaptă.

     

    Prima prezenţă olimpică a gimnasticii româneşti s-a înregistrat în 1936, la Berlin. După 20 de ani, au venit şi primele medalii, de la Jocurile de la Melbourne. Elena Leuştean a câştigat “bronzul” la sol, la fel ca şi echipa feminină a României în concursul pe naţiuni. A urmat o medalie de bronz în 1960, la Roma, tot în întrecerea feminină a echipelor, după care am înregistrat o pauză de 16 ani. A venit apoi momentul Montreal, când Nadia Comăneci a uimit întreaga lume prin execuţiile sale şi a dat tabela de marcaj peste cap cu primele note de 10 din istoria gimnasticii.

     

    Nadia a câştigat, în total, 5 medalii olimpice de aur, dintre care trei la Montreal, la individual-compus, bârnă şi paralele, apoi două la Moscova, în 1980, la bârnă şi sol. O urmează Ecaterina Szabo, cu patru titluri olimpice, toate obţinute în 1984, la Los Angeles, când s-a impus la sărituri, bârnă, sol şi cu echipa. Câte trei medalii de aur au obţinut Daniela Silivaş, Simona Amânar şi Cătălina Ponor. Silivaş a triumfat la Seul, în 1988, când s-a impus la paralele, bârnă şi sol.

     

    Amânar a câştigat la sărituri, în 1996, la Atlanta, apoi în 2000, la Sydney, s-a impus la individual-compus şi cu echipa. Ponor şi-a câştigat titlurile olimpice la Atena, în 2004, la bârnă, la sol şi cu echipa. La masculin, România a avut un singur campion olimpic – Marius Urzică. El s-a impus la Jocurile de la Sydney, în competiţia de la cal cu mânere.

     

    La mare distanţă, după gimnastică, vine canotajul, cu un total de 41 de medalii, dintre care 20 au fost de aur. România a participat pentru prima dată la întrecerile olimpice de canotaj în 1952, la Helsinki, şi până în prezent nu a lipsit decât o dată, la ediţia din 1956. Primele medalii au fost aduse de tricolori în 1972, de la Jocurile găzduite de München. Atunci, echipajul de doi rame cu cârmaci, compus din Petre Ceapura, Ladislau Lovrenschi şi Ştefan Tudor, urca pe a treia treaptă a podiumului. În 1976, la Montreal, au fost introduse primele probe feminine. Româncele nu au dezamăgit şi  au urcat pe podium, tot pe a treia treaptă, la patru vâsle cu cârmaci.

     

    Următoarea ediţie a Jocurilor, cea de la Moscova, din 1980, a adus primul aur, prin Sanda Toma, la simplu vâsle. Din 1984 până în 2004, canotoarele din România au dominat competiţiile olimpice. Au fost aduse în ţară încă 17 medalii olimpice de aur, dintre care cele mai multe de la ediţia de la Los Angeles. Atunci, fetele au câştigat cinci titluri olimpice, iar băieţii, unul. Ultima victorie olimpică a canotajului românesc s-a înregistrat în 2021, la Jocurile de la Tokyo, în proba feminină de dublu vâsle. Campioanele s-au numit Ancuţa Bodnar şi Simona Radiş.

     

    După canotaj, urmează, în clasamentul nostru, atletismul, cu 35 de medalii, kaiac-canoe, cu 34, apoi luptele, cu 33 de medalii. Dintre atleţi, singura sportivă din România care a câştigat două medalii olimpice de aur a fost Iolanda Balaş, la săritura în înălţime, în 1960, la Roma, şi în ’64, la Tokio. Dintre canoişti, se remarcă Ivan Patzaichin, cu patru medalii de aur şi trei de argint. S-a impus în 1968, în Mexic, la canoe dublu, pe 1000 de metri, alături de Serghei Covaliov, proba în care a învins şi în 1980, la Moscova, şi în ’84, la Los Angeles, alături de Toma Simionov. În 1972, la München, a câştigat proba de simplu, 1000 de metri.

     

    Dintre luptători, îi putem remarca pe Gheorghe Berceanu şi Ştefan Rusu, de la greco-romane. Berceanu, la 48 de kilograme, a câştigat aurul în 1972, la München, şi argintul, patru ani mai târziu, la Montreal. Tot la ediţia canadiană, Rusu a urcat pe a doua treaptă a podiumului la 68 de kilograme, categorie la care, la Moscova, în ’80, a triumfat.

     

     

  • Sport Club RRI – Perspective olimpice

    Sport Club RRI – Perspective olimpice

    În mai puţin de 6 săptămâni începe o nouă ediţie a Jocurilor Olimpice. Au loc ultimele întreceri de calificare, iar sportivii care şi-au câştigat deja locul pentru Paris îşi finalizează pregătirile. România a calificat deja, până în acest moment, 91 de sportivi pentru întrecerile olimpice. Ultima calificată este atleta de origine kenyană Stella Rutto, care a ocupat locul 4 în proba de 3000 de metri obstacole la recentele Campionate Europene de la Roma. Fiind cronometrată în 9 minute, 22 de secunde şi 36 de sutimi, ea a îndeplinit baremul pentru Paris, realizând totodată un nou record personal pe distanţa amintită.

     

    La Europenele de la Roma, singura medalie a delegaţiei române a fost obţinută de Joan Chelimo Melly: argint la semimaraton. Sportiva de origine kenyană este una dintre speranţele României în întrecerea olimpică de maraton, fiind deţinătoarea recordului României. Alături de ea va concura în Franţa Delvine Meringor, o altă alergătoare originară din Kenya.

     

    Multe speranţe la medaliile olimpice se îndreaptă către sporturile nautice. Săptămâna trecută, la Europenele de kaiac – canoe de la Szeged, din Ungaria, Cătălin Chirilă tocmai a câştigat titlul european la canoe simplu 1000 de metri, probă olimpică. România nu a mai avut un canoist favorit la simplu de pe timpul lui Ivan Patzaichin, care a câştigat titlul olimpic în 1972, la München.

     

    La canotaj, aşteptările sunt şi mai mari. La Europenele de la sfârşitul lunii aprilie, România a obţinut opt medalii, dintre care  patru au fost de aur, două de argint și două de bronz, Dintre sportivii români, pe cea mai înaltă treaptă a podiumului au urcat echipajele feminine de 8+1, de dublu vâsle (categoria ușoară) și de doi rame, precum și cel masculin de dublu vâsle. Medalii de argint au câștigat ambarcațiunile de doi rame masculin și patru vâsle feminin. Cu bronz au fost medaliate echipajul feminin de dublu vâsle și cel masculin de 8+1. La Paris, în întrecerile de canotaj vor fi prezenţi 45 de sportivi din România.

     

     

  • Sport Club – Legendele Olympiei – Laura Badea

    Pe 26 iulie 2024, deci în mai puţin de două luni, are loc festivitatea de deschidere a Jocurilor Olimpice de la Paris. Până atunci, vă prezentăm o nouă ediţie a Legendelor Olympiei, rubrica noastra lunară dedicată personalităţilor sportului românesc, cu fragmente din interviuri de colecţie difuzate, de-a lungul vremii, la Radio România Internaţional. Vorbim astăzi despre Laura Badea, singura româncă medaliată cu aurul olimpic într-o probă individuală feminină de scrimă.

     

    S-a născut la Bucureşti, în data de 29 martie 1970. La şcoală a luat parte la competiţii de atletism şi de handbal, apoi, la vârsta de 13 ani, a început scrima la Clubul Sportiv Școlar nr. 1 din București. În noiembrie 2004, după o carieră de excepţie, în care a câştigat titlul olimpic la floretă, în 1996, la Atlanta, dar şi numeroase medalii la campionatele mondiale şi europene, la individual sau cu echipa, Laura Badea s-a retras. La puţin timp, am realizat un interviu. Am rugat-o să ne prezinte întâi începuturile carierei sale internaţionale.

     

    „Primul succes internațional a fost la un concurs în Bulgaria, în 1986. Am fost, am luat locul doi, era de seniori concursul… A fost o evoluție bună, am fost cu antrenoarea mea, poate și asta m-a încurajat. După acel concurs mi-am dat seama că pot să fac mai mult, deci că am șanse de a accede la podium și am lucrat mai mult. Am făcut chiar și trei antrenamente pe zi, îmi era foarte greu, a fost o perioadă destul de grea, dar rezultatele n-au întârziat să apară. În 1987 am câștigat Cupa României la seniori cu o concurență inegalabilă, cu Reka Szabo, cu Elisabeta Tufan, cu Claudia Grigorescu. Era o bătălie foarte mare ca să ajungi campion național sau să câștigi Cupa României.

     

    Pe urmă am reușit să fiu pe locul șase în 1990 la Campionatele Mondiale. Acolo aș fi avut șanse la medalie, dar poate datorită arbitrajului, poate datorită faptului că nu eram încă obișnuită cu concursurile internaționale, pentru că, după cum bine știți, era greu să ieși afară, să mergi la competiții în străinătate pe vremea lui Ceaușescu. Acum e mult mai ușor, adică poți să participi la concursuri, să-ți cunoști adversarii ca și cadet, ca și junior, deci e mult mai mult, mai ușor. Pentru mine a fost un rezultat bun și a fost începutul rezultatelor internaționale la nivel de Campionat Mondial, Campionat European”.

     

    A urmat o carieră internaţională de excepţie, atât la nivel individual, cât şi cu echipa României.

    „În 1991 am făcut parte din echipa care s-a clasat pe locul patru, dar care a fost un rezultat bun, la Campionatul mondial de seniori din Ungaria. Şi tot așa, în 1992 am fost în echipa de la Barcelona, echipa care a luat medalia olimpică de bronz. Mi-am adus și eu contribuția la acest rezultat. Apoi a fost titlul mondial pe echipe, am câștigat două medalii, una de bronz și una de argint la Campionatele europene de seniori.

     

    Pe urmă a fost Campionatul Mondial pe echipe, unde cred că am avut un aport deosebit. În finala cu Italia. Chiar am reușit să întorc un scor nefavorabil echipei noastre. Era scorul 4-3 pentru Italia. Dacă aș fi pierdut acel meci, în care Valentina Vezzali avea 4-0, meciul s-ar fi terminat, am fi ieșit pe locul doi, dar de la 4-0 am întors scorul și am câștigat acel asalt cu cinci-patru. S-a relansat meciul, scorul s-a făcut 4-4 și Elisabeta Tufan a avut ultimul asalt, pe care l-a câștigat și așa am devenit noi campioane mondiale. Şi nu trebuie să uităm că a ieșit și Reka Szabo campioană mondială de seniori, eu ocupând locul șase la individual”.

     

    La Jocurile Olimpice de la Atlanta, Laura reuşea performanţa de a urca pe cea mai înaltă treaptă a podiumului olimpic în proba individuală de floretă. Printre învinsele sale se aflau Giovanna Trillini, campioana olimpică din ’92, si Valentina Vezzali, considerată la acea oră drept cea mai buna floretistă din lume.

     

    „A fost o conjunctură favorabilă, cred eu. Ele se gândeau că vor concura împreună în finală. Cu Trillini, sincer, nici eu nu mai credeam la 13-8 că voi putea întoarce acel meci, dar mi-am spus că n-am ce să pierd. Mi-am dorit foarte mult știind că mama mea este bolnavă, știind că tatăl meu n-a apucat să se bucure de rezultatele mele și atunci mi-am dorit foarte mult medalia și am reușit să să câștig acel meci cu Trillini. Mai bine zis, aceea a fost finala, pentru că, ulterior, cu Vezzali mi-a fost mult mai ușor. Am condus tot timpul și aveam încredere că voi câștiga. A fost prima medalie de aur a României la Atlanta, pe 22 iulie 1996, n-o să uit niciodată”.

     

    Întoarcerea în  ţară a campionilor olimpici de la Atlanta a reprezentat un eveniment special, iar primirea de care s-a bucurat Laura Badea a fost de neuitat.

    „Bineînţeles, mediatizarea a fost largă și toată lumea m-a cunoscut mai bine decât pe ceilalți sportivi care au obținut ulterior medalii. Ce să spun? A fost o primire deosebită, plus că eu de abia așteptam să ajung. Era și prietenul meu, erau în primul rând mama mea și familia mea care se gândeau foarte mult la mine și care au fost alături în acel concurs pentru că au stat cu sufletul la gură ca eu să pot să câștig acea semifinală cu Trillini. Am fost susținută foarte mult chiar și cei de la Comitetul Olimpic, unii au fost prezenți, Federația noastră și bineînțeles coechipierii și coechipierele mele.”

     

    După retragerea din activitate, Laura Badea a rămas în lumea sportului. Din 2011 până în 2017 a fost Directorul Academiei Olimpice Române, iar din 2014 până în 2017 consilierul președintelui Comitetului Olimpic şi Sportiv Român. A mai fost, printre altele, președintele Federației Române de Scrimă din martie 2017 până în ianuarie 2018.

     

     

  • România la JO – Los Angeles 1984, ediția cu cei mai multe medalii pentru România

    România la JO – Los Angeles 1984, ediția cu cei mai multe medalii pentru România

    România s-a aflat în elita olimpică vreme de mulți ani. Între 1976 și 1988, mai exact între Jocurile Olimpice de la Montreal și cele de la Seul inclusiv, delegația tricoloră s-a aflat, în raport cu numărul de medalii, între primele zece din lume. Cea mai bună Olimpiadă, din punctul de vedere al rezultatelor, a fost cea de la Los Angeles, din 1984, când România s-a situat pe locul doi în clasamentul pe națiuni, cu 53 de medalii, dintre care 20 de aur, 16 de argint și 17 de bronz, depășită doar de Statele Unite.

     

    Jocurile Olimpice din 1984 s-au desfășurat sub semnul boicotului mai multor țări din blocul comunist. Uniunea Sovietică și-a anunțat decizia de a nu participa la Jocuri pe 8 mai 1984, fiind urmată de Bulgaria și de Republica Democrată Germană pe 10 mai, apoi, pe rând, de aproape toate statele satelite. România a fost singura țară din zona de influență a Uniunii Sovietice care a refuzat să participe la boicot. Ca urmare, sportivii români au fost priviți cu multă simpatie pe arenele olimpice americane.

     

    Fără îndoială, sportiva numărul unu a delegației române la Jocurile de la Los Angeles a fost gimnasta Ecaterina Szabo.  Ea a câştigat patru medalii de aur şi una de bronz. În lipsa sportivelor din Uniunea Sovietică, era deja considerată favorita competiţiei. A ratat însă titlul de campioană olimpică absolută din cauza unei căderi la bârnă. S-a revanşat în finalele pe aparate şi a câştigat trei medalii de aur, respectiv la sărituri, sol şi bârnă, la ultimul aparat la egalitate cu Simona Păucă. Totodată, a contribuit hotărâtor la victoria echipei României în concursul pe naţiuni.

     

    O altă disciplină la care România a strălucit a fost canotajul. Cu 6 medalii de aur și două de argint, flotila românească a dominat competiția. A fost ediția la care Elisabeta Lipă, una dintre cele mai mari canotoare ale lumii, a câștigat prima sa medalie olimpică de aur, alături de Marioara Popescu, la dublu vâsle. Lipă urma să urce, la viitoarele ediții ale Jocurilor, de încă patru ori pe cea mai înaltă treaptă a podiumului.

     

    La ediția californiană a Jocurilor, atletismul românesc a avut cele mai bune rezultate din istorie. Grație celor trei medalii de aur, obținute de Maricica Puică, la 3000 de metri, de Doina Melinte, la 800 de metri și de Anișoara Cușmir, la lungime, România s-a situat pe locul 4 în ierarhia atletismului.

     

    Să mai notăm că Los Angeles 1984 a fost ultima ediție la care a luat parte Ivan Patzaichin, cel mai mare canoist român din istorie. Alături de Toma Simionov, el s-a impus în proba de canoe dublu, pe distanța de 1000 de metri. De-a lungul carierei sale, Patzaichin a câstigat 4 medalii olimpice de aur, la cele 5 ediţii ale Jocurilor  la care a participat, între 1968 şi 1984.

  • România la Jocurile Olimpice – Trăgătorul Corneliu Ion

    În istoria mondială a tirului există puţini performeri de talia românului Corneliu Ion. A fost, rând pe rând, recordman mondial, campion olimpic, campion european şi medaliat la toate competiţiile majore de tir. A reuşit, în două rânduri, să atingă punctajul maxim într-un concurs de pistol viteză – 600 din 600.

     

    S-a născut la Focşani, pe data de 27 iunie 1951. Între 1970 şi 1988 a activat sub culorile clubului Steaua Bucuresti. Încă din 1974 a intrat cu forţă în topurile internaţionale, cucerind argintul la Campionatele Mondiale. În 1977, la Bucureşti, devine campion european.

     

    Principala sa performanţă rămâne însă aurul olimpic obţinut în 1980, la Moscova. A fost o întrecere epuizantă, însă, în final, românul s-a impus în faţa est-germanului Jürgen Wiefel, după nu mai puţin de trei manşe de baraj. România a obținut astfel șase medalii de aur, ocupând, în final, locul 7 pe națiuni la Olimpiada găzduită de capitala sovietică. E drept, multe țări occidentale au boicotat competiția.

     

    După 4 ani, la Los Angeles, a fost rândul blocului comunist să boicoteze Jocurile. România nu s-a alăturat protestului orchestrat de liderii sovietici și a participat la competiție. Cu 20 de medalii de aur, delegația tricoloră a ocupat locul al doilea în clasamentul națiunilor. La pistol viteză, Corneliu Ion a câștigat medalia de argint. Un an mai târziu, în 1985, a redevenit campion european, aceasta fiind ultima sa mare performanţă ca sportiv.

     

    Corneliu Ion este absolvent al Academiei de Ştiinţe Economice din Bucureşti. În 1989 a absolvit Şcoala Internaţională de antrenori de tir de la Wiesbaden. Pregătirea de specialitate şi studiile economice i-au permis să ocupe cu succes diferite funcţii de manager în domeniul sportului. După ce s-a retras, în 1988, a preluat conducerea secţiei de tir a Clubului Sportiv al Armatei Steaua Bucureşti, funcţie pe care o va deţine 12 ani. Între 1990 şi 2001 a fost preşedinte al Federaţiei Române de Tir, perioadă în care sportivii români, în frunte cu Sorin Babii, au obţinut rezultate de prestigiu.

     

     

  • Poloiştii, calificaţi la Jocurile Olimpice

    Poloiştii, calificaţi la Jocurile Olimpice

    Naționala masculină de polo a României merge la Jocurile Olimpice de la Paris – a anunţat, sâmbătă, federaţia internaţională de specialitate, World Aquatics. Şi, potrivit tragerii la sorţi, efectuată tot sâmbătă, România va face parte din Grupa A, alături de Croaţia, Italia, Grecia, Statele Unite şi Muntenegru. A fost, scrie presa de specialitate de la Bucureşti, un cadou neaşteptat pentru sportul românesc. Echipa a încheiat Campionatele Mondiale de luna aceasta de la Doha, din Qatar, pe poziția a zecea şi doar prezența între primele opt i-ar fi asigurat biletul olimpic.

     

    Africa de Sud, care era calificată din postura de cea mai bună echipă de pe continentul său, a declarat forfait pentru Paris. Astfel, România, echipa cel mai bine clasată dintre cele necalificate, a urcat pe tabloul olimpic. Polo e singurul sport de echipă cu participare românească la Olimpiadă, unde n-a mai fost de 12 ani, de la Jocurile organizate la Londra în 2012.

     

    La Mondialele din Qatar, naționala României a fost învinsă în grupă de Ungaria cu 15-8, de Italia cu 16-10 și s-a impus în fața Kazahstanului cu 25-3. Apoi, a cedat în barajul pentru sferturi de finală cu 9-12 în fața Muntenegrului, iar în meciurile de clasament a învins China cu 9-7 și a pierdut în fața Statelor Unite cu 13-9.

     

    Selecţionerul Bogdan Rath a declarat că participarea la Olimpiadă nu e rodul norocului. „E o calificare mare pentru întreg sportul românesc. Am spus şi înainte de a pleca la Mondial că exista o şansă, pe care am fructificat-o.” Tehnicianul a mai afirmat că grupa din care România va face parte la turneul olimpic este una infernală, dar că nu ai cum să ocoleşti adversarii redutabili la competiţiile de anvergură.

     

    Şi căpitanul echipei, portarul Marius Ţic, spune că „grupa de la Jocurile Olimpice este, într-adevăr, una de foc, dar trebuie să ne bucurăm că suntem acolo, indiferent de rezultatele care vor veni.” Căpitanul mai afirmă că reuşita calificării  reprezintă cel mai frumos moment al carierei sale şi a coechipierilor săi. Câţiva jucători au plâns de bucurie – mărturisesc surse din vestiarul echipei.

     

    Luna trecută, România a terminat pe locul 8 Campionatele Europene din Croaţia, după ce a fost învinsă în ultimul meci de clasament de Serbia cu 18-7. România câştigase Grupa D cu victorii pe linie, 12-8 cu Olanda, 13-5 cu Slovenia şi 8-7 cu Slovacia, iar în play-off a dispus de Georgia cu 18-11. În optimi, românii au fost surclasaţi de Spania cu 7-24, iar în primul meci de clasament pentru locurile 5-8 au pierdut în faţa Muntenegrului cu 11-18.

     

    La vară, însă, la Paris, „categoric putem învinge Muntenegru, chiar dacă suntem cotaţi mult mai slab decât ei. Consider că putem face o surpriză foarte frumoasă acolo” – afirmă jucătorul Tudor Fulea.